Senatorul și ”Fauna florară”

Un senator din Gorj insistă ca o hotărâre judecătorească definitivă (cea care a anulat autorizațiile de construire în Defileul Jiului) să fie încălcată.

Este vorba de Scarlat Iriza, descris de presa locală, în 2012, ca „un candidat plin de bani și dosare penale”.

Cu această ocazie, el a produs o perlă greu de egalat, chiar și în zestrea bogată de sintagme a clasei politice românești contemporane: ”fauna florară”. A declarat că:

”Atunci, în 2000, când a început lucrarea nu se știa că distruge fauna florară și nu mai știu ce faună pe Defileul Jiului?”

Se pare că domnul Iriza vrea să revoluționeze ecologia, susținând că un ecosistem acvatic, lipsit de aproape 90% din debit, nu are de suferit: ”Jiul nu va avea de suferit și flora Jiului.”

Oare de ce aserțiunea este doar privitor la flora Jiului, când într-un râu de munte macrofitele sunt practic inexistente? Oare duce grija fitoplanctonului și fitobentosului, când în cazul Jiului fauna este de departe cea mai afectată, populațiile de pești și populația de vidre fiind condamnate la moarte de proiectul hidroenergetic?

Senatorul Iriza salută faptul că se încalcă decizia definitivă a Curții de Apel București, apreciind faptul că între Crăciun și Revelion încă se lucra, fără autorizații de construire. Mă întreb oare, măcar în Lumea a Treia, s-a mai întâmplat ca un parlamentar să salute public încalcarea unei decizii judecătorești definitive? Ca să nu mai vorbim despre faptul că, implicit, senatorul salută cheltuirea ilegală a banilor publici.

El a mai declarat: ”Mai jos cu 200 de metri deja vine un pârâu care are un debit foarte mare, la Pola.., asta, nu știu cum se numește, între Târgu Jiu, între județul Gorj și municipiul Petroșani, mai este încă o apă…” Atât de bine cunoaște domnul senator de Gorj Defileul Jiului, încât nu știe cum se numește principalul afluent de stânga, Polatiștea, nereușind să articuleze decît denumirea celebrului oraș din Peninsula Istria.

A treia înregistrare sună a amenințare către magistrați, de parcă judecătorii de la Curtea de Apel București ar fi decis începerea și continuarea lucrărilor ilegale din Defileul Jiului. Încă din 2004 s-a sesizat că lucrările din Defileul Jiului încalcă acordul de mediu. În ”Studiul privind constituirea Parcului Național Defileul Jiului”, pe baza căruia a fost declarat parcul național, studiu efectuat de ICAS în 2004, scria clar:

”Eliberarea condiționată a acordului de mediu nr. GJ-51 din 18.04.2003 emis de IPM Tg. Jiu este perfect justificată și, la 20 de luni de la emiterea acestuia, se impune controlarea modului în care SC Hidroelectrica S.A. :

– a soluționat lucrările de organizare de șantier și depozitarea sterilului rezultat precum și scoaterea din circuitul productiv a terenurilor ocupate definitiv sau temporar;

– a încetat violarea Rezervațiilor naturale Pădurea Chitu-Bratcu și Pădurea Gornăcel;

– a asigurat migrarea faunei acvatice.”

Studiul acesta este studiul de fundamentare pe baza căruia a fost declarat parcul național. El a ajuns la Ministerul Mediului și la Guvern, pe baza lui a fost emisă Hotărârea de Guvern 1581/2005. Pe baza lui autoritățile de mediu trebuiau să siteze lucrările ilegale din fașă. De asemenea, nu magistrații sunt de vină pentru că lucrările nu au fost sistate la declararea parcului național (arie protejată incompatibilă cu astfel de proiecte industriale), la aderarea la UE (când trebuia să începem să aplicăm Directiva Cadru privind Apa) sau la desemnarea sitului Natura 2000.

Eu am cerut în 2015, printr-o scrisoare deschisă, să nu se reia lucrările ilegale sistate în 2012, dar am fost ignorat.

Atunci stadiul lucrărilor era la 45%, puteau fi economisiți jumătate din banii aruncați pe acest proiect ilegal și absurd până acum. Dar, să punem accent pe bani relativ la o problemă de protecția naturii are o tentă ilicită. Pentru că a stabilit deja Curtea Europeană de Justiție că:

”În ceea ce privește costul economic al măsurilor care pot fi luate în considerare în cadrul examinării alternativelor, inclusiv demolarea lucrării deja realizate, astfel cum este invocat de instanța de trimitere, este necesar să se arate, la fel cum a procedat avocatul general la punctul 70 din concluzii, că acesta nu prezintă o importanță echivalentă cu obiectivul conservării habitatelor naturale, a faunei și a florei sălbatice urmărit prin Directiva habitate. Astfel, ținând seama de interpretarea strictă a articolului 6 alineatul (4) din această directivă, așa cum este amintită la punctul 73 din prezenta hotărâre, nu se poate admite că numai costul economic al unor asemenea măsuri poate fi determinant în alegerea soluțiilor alternative în temeiul acestei dispoziții.”

Când îi atacă ”voalat” pe magistrați, Scarlat Iriza ar trebui să știe că: ”national courts are the common courts for upholding EU law and contribute effectively to enforcing it in individual cases”. Magistrații români răspund de implementarea legislației europene, nu de protejarea unor interese ilicite obscure.

Susținând vehement continuarea proiectului hidroenergetic de distrugere a Parcului Național Defileul Jiului și a sitului Natura 2000 Defileul Jiului (ROSCI0063), senatorul Iriza implicit susține și încălcarea jurisprudenței Curții Europene de Justiție. Aceasta prevede, în hotărârea din cauza C-399/14:

” executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive”

Iar în hotărârea în cauza C-461/13 scrie:

”Noțiunea „deteriorare a stării” unui corp de apă de suprafață, care figurează la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Directiva 2000/60, trebuie interpretată în sensul că există o deteriorare de îndată ce starea a cel puțin unu dintre elementele de calitate, în sensul anexei V la directiva menționată, se degradează cu o clasă, chiar dacă această degradare nu se traduce printr‑o degradare de clasificare, în ansamblul său, a corpului de apă de suprafață.”

Hotărârea în cauza C-461/13 este atât de importantă încât Curtea Europeană de Justiție a emis un comunicat de presă referitor la aceasta.

Și este normal să se considere că modul de interpretare a Directivei Cadru privind Apa este extrem de important, pentru că: „Râurile sunt cele mai amenințate habitate de pe Pământ. Nici un alt tip de habitat nu a fost atât de drastic deteriorat în ultimii 50 de ani – nici pădurile, nici chiar oceanele. Râurile sunt regularizate, poluate, blocate de baraje. Această situație este valabilă mai ales în cazul cursurilor de apă europene.”

În ce privește proiectul hidroenergetic ilegal din Defileul Jiului, cea mai evidentă încălcare a legislație de ape nu este cu privire la Jiu, ci cu privire la afluentul acestuia, râul Bratcu, identificat de Apele Române ca un corp de apă distinct. Acesta, având tot cursul și, pe deasupra, întreg bazinul hidrografic în parc național, ar trebui să fie pe cea mai înaltă treaptă de protecție între râurile românești. În realitate este pe cea mai joasă treaptă, din moment ce la captarea de pe Bratcu avizul de gospodărirea apelor nr. 410/15.08.2005 prevede un debit salubru de zero metri cubi/secundă.

Asociația Efectul Fluture a reușit, cu sprijinul EuroNatur, să deschidă un proces pentru anularea acestui aviz de gospodărirea apelor strict ilegal, emis de Administrația Națională Apele Române (nu de o administrație bazinală). Prima înfățișare este în 15 ianuarie, la Curtea de Apel Cluj.

Pentru ca Hidroelectrica, cu sprijinul unor politicieni precum Scarlat Iriza, să nu încerce să eludeze hotărârea definitivă a Curții de Apel București, este important ca toate actele administrative ilegale emise pentru acest proiect catastrofal să fie anulate. Și este important ca și Comisia Europeană să iasă din expectativă, așa cum am cerut în articolul tip ”letter” publicat în prestigioasa revistă Science.

Deocamdată avem sprijinul societății civile de mediu europene, care urmărește cu consternare abuzurile din Defileul Jiului.

Continuarea lucrărilor ilegale din Defileul Jiului este și o formă de fraudare a fondurilor europene, deoarece se ignoră rezultatul studiilor finanțate prin POS Mediu. În studiul întocmit de Universitatea ”Ovidius” din Constanța scrie clar, relativ la proiectul hidroenergetic:

”O urmare directă a acestei acţiuni, ecosistemul acvatic al Jiului aflat în aval de baraj va fi dispariţia capacităţii Jiului de a asigura dezvoltarea populaţiilor de hidrobionte şi implicit a celei de vidră.”

Să nu uităm ce bogăție inestimabilă din spectacolul naturii riscăm să pierdem. Celor care nu au vazut-o încă, le sugerez să vizioneze emisiunea ”Natură și Aventură” despre Defileul Jiului.