Apele Române, instituția anti-râuri pe care Parlamentul European ne-a cerut din 2020 să o destructurăm, s-a întrecut pe ea însăși printr-o licitație demarată de ABA Siret, chipurile pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru barajul notoriu inutil de la Vârfu Câmpului, care va afecta grav rezervația excepțională Pădurea Zamostea.
De ani de zile Ministerul Mediului se laudă că se va face o reactualizare a studiului de fezabilitate. Ori un studiul de fezabilitate trebuie, în primul rând, să analizeze dacă proiectul este fezabil sau nu.
Proiect bugetat înaintea finalizării consultării publice
Ministerul Mediului a încuviințat finanțarea prin aprobarea ilegală a bugetului Apelor Române, printr-o hotărâre de Guvern (HG) la care nu a respectat perioada de consultare pe care chiar el a declarat-o. Până in 7 mai se puteau trimite observații la HG. Dar HG-ul a fost aprobat în ședința de Guvern din 29 aprilie!
Prins cu mâța-n sac ministerul anti-mediului a declarat, cu tupeul caracteristic, că nu ne privește pe noi, publicul larg, cum finanțează el, din banii noștri, distrugerea apelor: ”Or, bugetele de venituri și cheltuieli ale unor instituții publice vizează organizarea și funcționarea unei entități determinate și nu instituie reguli cu aplicabilitate generală pentru publicul larg.”
Atunci de ce și-a mai bătut joc de noi și a mai postat o așa-zisă consultare, cu termen 7 mai? Și-a bătut joc de cetățeni de două ori, cu această consultare, pentru că în documentele postate nu scrie nicăieri care proiecte sunt finanțate și cu cât. Ne consultă pe un buget la care nu știm absolut nimic din ceea ce contează, substanța lui. Dar nu este doar vina actualei conduceri a ministerului, așa se întâmplă în fiecare an cu bugetul ANAR, în fiecare an este aprobat ilegal, se supun consultării date care nu sunt făcute publice.
Șmecheria cu actualizarea studiului de fezabilitate
Revenind la șarlatania cu reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Vârfu Câmpului, după ani de declarații, iată că a venit și momentul licitației, și constatăm că doar în obiectul licitației apare, declarativ, reactualizarea studiului de fezabilitate.
Din cele 30 de pagini ale caietului de sarcini reiese că de fapt s-a decis deja că proiectul este fezabil, doar varianta aplicată rămâne de cosmetizat. Și aproape toate serviciile licitate sunt pentru activități ulterioare unui studiu de fezabilitate în care s-a decis că proiectul este fezabil.
Avem o șmecherie instituțională fulminantă, în care obiectul licitației este contrazis de conținutul documentelor.
ABA Siret obligă contractorul, pentru a nu pierde bani din contract, chiar și să obțină acordul de mediu! În contract găsim, la decontarea nr. 3 = C, astfel: ”60% din C se va deconta după obținerea acordului de mediu”
Obligă contractorul chiar și să obțină HG de expropriere! În contract găsim, la Decontarea nr.4 = D, astfel:
”40% din D se va deconta după aprobarea Hotărârii Guvernului privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică”
Ori contractorul nu este nici Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, și nu este nici guvernul României.
Poți să ceri unui contractor să facă toate demersurile pentru obținerea acordului de mediu și a HG-ului de expropriere, dar nu poți să condiționezi decontarea cu condiții care nu mai țin de contractor. Cum obligă contractorul Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și Guvernul să emită actele respective?
O evaluare de mediu se finalizează cu decizia de emitere a acordului de mediu sau cu respingerea solicitării. Orice minimă liberă concurență este eliminată în această licitație, pentru că doar o firmă mare, cu conexiuni politice cu tentă ilicită, care poate să pună presiuni pe Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, se poate angaja să obțină acord de mediu pentru un proiect despre care chiar și Comisia Europeană a clarificat că este ilegal din perspectiva legislației europene de mediu.
Oricum, și dacă uităm de aceste condiții extreme, doar o firmă satelit a Apelor Române, care face de ani grei afaceri cu Apele Române și are ferme conexiuni la Apele Române s-ar hazarda să semneze un contract în care scrie:
”24.3 Achizitorul poate rezilia contractul de servicii cu efecte depline prin transmiterea unei simple notificări scrise cu cel puțin 5 zile înainte, fără necesitatea îndeplinirii unei alte formalități, fără punere in întârziere, fără intervenția vreunei instanțe de judecată, fără acordarea unui termen de gratie si în oricare dintre situațiile următoare, dar nelimitându-se la acestea:”
Adică ABA Siret poate oricând, cu absolut orice pretext, să rezilieze contractul.
Așadar este exclusă orice obiectivitate în mimarea studiului de fezabilitate care este menționat formal, contractorul trebuind să ajungă fix la concluziile pe care le vor tovarășii de la Apele Române, pentru că altfel contractul este reziliat.
Barajul Vârfu Câmpului, Siret. Proiect comunist resuscitat, care amenință Rezervația Zamostea. Caietul de sarcini pretinde că finalizarea lui ar fi o revenire la cadrul natural inițial!
Caietul de sarcini este plin de propagandă deșănțată pentru reluarea construirii barajului, și chiar am găsit în el cea mai mare aberație pe care am citit-o vreodată în documente privind mediului înconjurător: ”Lucrările propuse se înscriu în planurile de măsuri necesare prevenirii agravării stării corpurilor de apă de suprafață și evitării/sistării modificărilor hidromorfologice ale acestor cursuri de apă cu consecințe asupra mediului înconjurător, asupra protecției împotriva inundațiilor și a altor activități egale ca importanță pentru dezvoltarea umană durabilă. Soluțiile tehnice aplicate nu induc modificări ale echilibrului ecologic, ci din contra, după punerea în funcțiune a lucrărilor de amenajare se pun bazele unei reveniri în cadrul natural inițial.”
Va să zică, un proiect de distrugere a unui corp de apă, un proiect de ecocid până la urmă, previne agravarea stării corpului de apă și duce la revenirea la cadrul natural inițial! Cum se va reveni? Se va sublima barajul ca prin minune, și Siretul va curge din nou liber?
Este ca și cum ar susține cineva că un genocid nu afectează bunăstarea populației exterminate.
Liciația abuzivă fiind cu o sumă consistentă, a fost postată și pe TED. Postată cu încălcarea Directivei 2014/24/UE privind achiziţiile publice, care prevede: ”Un rezumat al elementelor importante din fiecare anunţ se publică în celelalte limbi oficiale ale instituţiilor Uniunii”.
Acest rezumat trebuia să fie postat în 23 de limbi oficiale, dar nu este postat nici măcar în engleză. Mesajul este clar, nu cumva să-i treacă prin minte unei firme din afară să intre în această cloacă a afacerilor cu betonarea râurilor în România.
Am rugat semnatarii petiție pentru pădurea Zamostea să scrie la TED (Tenders Electronic Daily), suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene consacrat achizițiilor publice. Am încercat să formulez cât mai moderat, de exemplu:
”Structura contractuală este de natură să vicieze însăși scopul unui studiu de fezabilitate, întrucât riscul rezultatului evaluării este transferat în mod nejustificat asupra prestatorului. Practic, în cazul în care concluzia studiului este nefavorabilă, furnizorul riscă să piardă cea mai mare parte a remunerației, în timp ce formularea unei concluzii favorabile asigură continuarea contractului și accesul la cea mai mare parte a remunerației. Aceasta creează un mecanism de presiune economică incompatibil cu cerința de obiectivitate și independență inerentă unui astfel de serviciu, existând riscul ca rezultatul studiului să fie determinat nu de constatările tehnice și economice, ci de consecințele contractuale asociate acestora.”
TED susține că ”este responsabil doar pentru diseminarea informațiilor referitoare la anunțurile de achiziții publice ale UE”, și că responsabil este ”Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor”. Dar contestații pot să depună doar cei care participă la licitații.
Poate că totuși, la presiune publică, TED va lua în calcul să analizeze încălcarea legislației europene privind achizițiile publice.
