- De aproape un an, România este ignorată de autoritățile din Republica Serbia cu privire la consultările transfrontaliere obligatorii, legate de extinderile masive pentru exploatarea aurului și cuprului de către o companie din China, cu un istoric grav de poluări și cu un impact potențial major asupra Dunării și a mai multor localități de pe malul românesc al acesteia, precizează un răspuns transmis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) la solicitarea Verde Curat/ România Curată.
- ”Apele reziduale vor fi deversate în fluviul Dunărea – sursă de apă potabilă pentru localități din România. Nu putem exclude un impact negativ semnificativ asupra teritoriului și populației României”, se arată, cu privire la aceste extinderi, într-o solicitare de participare la consultări publice, trimisă, anul trecut, ministrului omolog din Serbia, de către Diana Buzoianu.
- ”Până în prezent, partea sârbă nu a răspuns solicitării”, ne-a comunicat MMAP, care a atașat și solicitarea transmisă Ministerului Protecției Mediului al Republicii Serbia, în data de 13 noiembrie 2025.
- Proiectul afectează atât afluenții Dunării din apropierea graniței cu România, cât și comunitatea vlahă din zona Timocului.
- Convenția de la Espoo și Protocolul de la Kiev, la care au aderat și România, și Republica Serbia, prevăd obligativitatea consultărilor transfrontaliere, în cazul unor proiecte și planuri al căror impact de mediu se poate extinde și dincolo de graniță. Autoritățile din țările vecine trebuie să fie informate despre proiectele cu posibil impact transfrontalier și invitate la consultări publice, la care pot participa și reprezentanți ai comunităților locale din zonele posibil afectate, indiferent de ce parte a graniței se află.
Se extinde un mega-proiect chinezesc cu un istoric toxic, la granița României
Planul are în vedere un complex care acoperă aproximativ 126 km² în zonele Bor și Zaječar (din Serbia) și include extinderea minei subterane de la Čukaru Peki și o nouă mină combinată (atât de suprafață, cât și de subteran) la Malka Golaja, de peste 1.000 de hectare; o instalație de depozitare a sterilului de flotație de circa 1.900 hectare în valea râului Kriveljska; un nou complex metalurgic, cu o topitorie cu o capacitate de până la 400.000 tone de cupru/an, plus o instalație de acid sulfuric; infrastructură energetică, rutieră și de utilități. Proiectul ar urma să funcționeze continuu, tot anul, cu un orizont de planificare până în 2050.
Serbia Zijin Mining, compania care dezvoltă acest plan (o subsidiară a companiei chineze Zijin Mining Group,unul dintre cei mai mari producători de aur și cupru din lume) urmărește să își extindă capacitatea de producție până la 850.000 de tone pe an, cea mai mare parte a producției urmând să fie exportată în China.
Documentele de planificare prevăd captarea a peste 800 l/s din râul Crni Timoc – ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din debitul acestuia în timpul verii. Valea râului Kriveljska a fost aleasă pentru uriașa instalație de steril. Ambele cursuri de apă se varsă în Timoc, apoi în Dunăre, exact în zona de frontieră Serbia–Bulgaria–România. Confluența Timoc – Dunăre se află la câțiva kilometri de comuna Gruia, aflată la limita județului Mehedinți cu Dolj – primele județe românești expuse, urmate în aval de Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța și Tulcea, (până la Delta Dunării).
Nota de concept a complexului recunoaște explicit riscul transfrontalier: poluarea provenită din exploatare, măcinare, topire și rafinare la Bor poate ajunge în România și Bulgaria prin râurile Bor, Timoc și Kriveljska.
De altfel, zona Bor–Majdanpek are un istoric de contaminare cu cupru, plumb, zinc și arsenic. Din 2018, activitățile Zijin Mining au agravat poluarea aerului, apei și solului: concentrațiile de cupru din râul Borska sunt de aproape șapte ori peste limita legală, iar arsenicul din aer depășește ținta națională de peste nouăzeci de ori. Planurile actuale ale Zijin presupun dezvoltarea aproape simultană a zonei dintre Majdanpek și Bor și re-dezvoltarea exploatărilor din Majdanpek.
Exploatarea de aur și cupru de la Majdanpek a fost extinsă fără notificarea României
Majdanpek (sau Maidanpek), e în apropierea graniței cu România (pe hartă, în dreapta, se văd localitățile de pe malul românesc al Dunării)
Ministerul Mediului din România a cerut să participe și la procedurile de evaluare a extinderii minelor din Zona Bor, în apropiere de Majdanpek, dar nu a primit vreun răspuns, de orice fel
O amenințare pentru comunitatea vlahă
Nu în ultimul rând, proiectul prevede strămutarea și/sau exproprierea localnicilor, inclusiv din comunitatea vlahă. Faptul că planul de amenajare a teritoriului afectează în mod direct minoritatea cu origini românești din zona Timocului e un motiv pentru care sunt aplicabile standardele internaționale privind protecția minorităților naționale.
Articolul 5 alin. (1) din Declarația privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase sau lingvistice prevede în mod expres că politicile și programele naționale trebuie planificate și implementate ținând seama de interesele legitime ale persoanelor aparținând minorităților.
De asemenea, articolul 15 din Convenția‑cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, la care România este parte, obligă statele să creeze condițiile necesare pentru participarea efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale la viața culturală, socială și economică și la treburile publice, în special la cele care îi privesc în mod direct.
De altfel, pe 16 iulie 2026, consulul general al României la Zaječar, Mioara Ștefan, a vizitat orașul Bor și s‑a întâlnit cu primarul Radiša Petković pentru a discuta aprofundarea cooperării economice și culturale, și sprijinirea comunităților românești de pe ambele maluri ale frontierei.
Într-o scrisoare adresată de 28 de organizații de mediu din România(semnată și de proiectul de investigații de mediu Verde Curat), ministrei Mediului, Diana Buzoianu, cerându-i să activeze prevederile Convenției de la Espoo și a Protocolului de la Kiev, este menționată și această vizită ca argument pentru implicarea timpurie a României, în consultările legate de proiect.
”Implicarea României devine cu atât mai importantă cu cât Comisia Europeană, în raportul său de progres din 2025 privind aderarea Serbiei, arată că, în domenii esențiale pentru această scrisoare – precum calitatea apei, poluarea industrială și managementul riscurilor – alinierea la acquis-ul UE rămâne doar parțială”, se arată în scrisoarea organizațiilor civice.
”Riscurile unui plan de asemenea amploare, într-un sistem hidrografic deja semnalat ca zonă de contaminare transfrontalieră, sunt amplificate de faptul că, în 2024, Serbia dispunea de doar opt inspectori pentru ape la nivelul întregii țări. Tocmai de aceea este esențial ca România să nu se bazeze exclusiv pe procesul intern al Serbiei, ci să își afirme activ propriul drept de a fi consultată, pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul în această regiune de frontieră, care include și comunitatea vlahă”, mai arată scrisoarea amintită, care poate fi citită, integral, aici (clic).
Solicitarea Guvernului României, lăsată fără răspuns de Serbia
Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, a transmis o solicitare de informații Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, privitoarea la exercitarea drepturilor prevăzute în convențiile internaționale, referitoare la consultările publice în cazul proiectelor cu impact transfrontalier.
Răspunsul a fost fără echivoc. Chiar dacă MMAP a transmis de două ori solicitări omologilor din Republica Serbia, nu a primit niciun răspuns. În acest sens MMAP ne-a pus la dispoziție și scrisoarea semnată de ministra Diana Buzoianu, transmisă pe 13 noiembrie 2026.
”Am luat cunoștință de faptul că Republica Serbia a redeschis minele de cupru și aur din Majdanpek – parte a complexului Serbia Zijin Copper Bor, situat la aproximativ 11 km de granița cu România – fără a parcurge procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier, în conformitate cu prevederile Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția de la Espoo), la care atât Republica Serbia, cât și România sunt părți”, se arată în scrisoarea semnată de Diana Buzoianu.
”Având în vedere proximitatea proiectului față de granița cu România, precum și informațiile conform cărora dezvoltatorul a precizat că apele reziduale vor fi deversate în fluviul Dunărea – sursă de apă potabilă pentru localități din România –, nu putem exclude un impact negativ semnificativ asupra teritoriului și populației României”, scrie în documentul amintit, care subliniază că ”România ar fi trebuit notificată cu privire la acest proiect și că ar fi trebuit derulată o procedură de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier între cele două țări, anterior luării deciziei de autorizare sau demarare a activității”.
”În absența acestei notificări prealabile și având în vedere că proiectul este deja în curs de implementare, solicităm informații privind impactul proiectului asupra sănătății umane, măsurile preconizate pentru a evita, preveni sau reduce – și, dacă este posibil, a compensa – efectele negative semnificative asupra mediului, precum și măsurile vizând evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor negative semnificative asupra sănătății umane. De asemenea, suntem interesați de măsurile și condițiile de monitorizare stabilite de autoritatea de mediu în cadrul procedurii de autorizare, precum și de rapoartele de monitorizare, dacă și când acestea sunt disponibile”, solicită Diana Buzoianu.
De asemenea, ministra Mediului a cerut participarea și la procedurile legate proiectele de extindere a minelor din zonă: ”Întrucât sunt în avansare noi proiecte de extindere la zona inferioară a minei Čukaru Peki și la minele din complexul Bor, profităm de această ocazie pentru a ne exprima interesul de a participa la procedurile de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier pentru aceste extinderi, precum și la procedurile similare aferente proiectelor conexe”.
Conform informării primite de Verde Curat/ România Curată de la MMAP, ministerul omolog din Serbia nu a răspuns solicitării, deși aceasta a fost reiterată.
Vom urmări și vom reveni cu noi informații legate de acest subiect.
Una de mega-carierele subsidiarei din Serbia a companiei chineze Zijin Mining, din apropierea graniței cu România: foto: captură de ecran
