Când președintele României, Nicușor Dan, a solicitat identificarea responsabililor pentru dezastrul de la Salina Praid, Bogdan Ivan (foto, în centru în dreapta lui Nicușor Dan) s-a grăbit să dea vina pe castori. Foto: Facebook/Bogdan Ivan
Un fost ministru al Economiei, Florin Spătaru, l-a numit pe Constantin Dan Drobrea, în fruntea SALROM (Societatea Națională a Sării. Asta nu-l împiedică pe actualul ministru al Economiei, Bogdan Ivan, să-l apere dând vina pe… castori pentru dezastrul de la Praid. „Au fost avertizați să aibă foarte mare grijă la populația de castori din acea zonă”, a declarat Bogdan Ivan, pentru a explica de ce o problemă cunoscută încă din 2012 (în realitate, din 2007), care a generat o primă avertizare majoră anul trecut (când salina Praid a fost închisă pentru o lună), nu a fost rezolvată până acum.
O mizerie cinică, din lungul șir de mizerii în care gândaci, libelule, lilieci, broscuțe și alte specii sunt găsite vinovate pentru marea incompetență și marea corupție a lui homo politrucus romano-dacicus incompetentis.
Să fie clari. NU sunt castorii de vină pentru că schimbările climatice provoacă din ce în ce mai frecvent ploi torențiale și debite ale râurilor de zece ori mai mari decât cele obișnuite. Dar DA, tăierile masive de păduri, legale și, mai ales, ilegale, accentuează major efectele acestor precipitații majore nefiresc de dese. Afectarea pădurilor duce la scăderea capacității de reținere a apei, iar lucrările iresponsabile de exploatare – cum sunt drumurile de TAF (drumuri de scos apropiat), neînchise, care se transformă în canale colectoare și, apoi, în torente – cresc exponențial volumul de apă care ajunge în râuri, cauzând inundații și amplificându-le efectele.
Digurile de protecție invocate NU sunt o soluție în cazul inundațiilor majore, ci doar, maxim, în cazul unora de mai mică amploare.. La un volum de apă de zece ori mai mare (sau chiar mai mult) decât normalul sunt depășite fără ”probleme”. Ba, după cum s-a întâmplat și în cazul actualelor inundații, ele sunt sparte intenționat pentru a limita distrugeri și mai grave în zone din aval.
”În comuna Boroșneul Mare (județul Covasna) s-a efectuat o breșă într-un dig pentru a proteja comunitatea. La câteva ore distanță, s-a mai făcut o breșă, tocmai în speranța că nu vor fi afectate gospodăriile oamenilor. Din păcate, aceste două intervenții nu au fost suficiente, iar un număr de gospodării au fost inundate”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, recunoscând, implicit, faptul, că în cazul inundațiilor majore digurile sunt o protecție insuficientă.
Protecția reală e dată de refacerea și/sau crearea de zone umede și/sau zone inundabile controlat. Ah, da, ceea ce fac în mod organic și controlat, de multe ori, chiar… castorii. Și o fac gratuit și fără birocrație, precum în cazul din Cehia devenit celebru în întreaga lume, în urmă cu câteva luni.
-
- Digurile pot proteja împotriva inundațiilor doar până la un anumit nivel al acestora, după cum se vede în cazul celor din comuna Boroșneu Mare, din județul Covasna
-
- Chiar dacă digurile au fost sparte în zona cu terenuri agricole, pentru a proteja gospodăriile, acest lucru nu s-a întâmplat. Foto: Instituția Prefectului Covasna
Cine e, de fapt, de vină
În urma informărilor pe care le-a primit înainte și în timpul vizitei de la Praid, președintele României, Nicușor Dan, a confirmat faptul că problemele erau cunoscute de către conducerea SALROM încă din 2007, dar că lucrările au fost sistate în 2012. Nicușor Dan a solicitat o anchetă a Corpului de control al primului ministru.
Manipularea lansată de ministrul Bogdan Ivan, potrivit căruia nu s-ar fi efectuat lucrări de punere în siguranță din cauza unei specii protejate (castorul) observată în zonă și a statutului de arie naturală protejată, denotă rea-voință și/sau incompetență. Sau combinația toxică letală dintre cele două. Legea 292/2018, privind evaluarea impactului proiectelor publice sau private asupra mediului, permite și simplifică expres procedurile de intervenție când e vorba de o situație de sănătate sau siguranță publică.
De fapt, Bogdan Ivan încearcă doar să distragă atenția de la principalii responsabili de dezastru, cei care știau, dar au întârziat intervențiile, din conducerea SALROM. Mai exact, de la directorul general, Constantin Dan Dobrea, numit în funcție de predecesorul său din fruntea Ministerului Economiei, tot de la PSD, Florin Spătaru.
Potrivit CV-ului postat pe site-ul instituției, Constantin Dan Dobrea a absolvit o Facultate de Construcții, la Iași, în 1991 (dar examenul de diplomă l-a susținut în 1995), în master în Economie, tot la Iași, în 2008 (cu disertația susținută în 2011), ah, da, și un master la unul din ”celebrele” colegii de apărare, afaceri interne și studii de securitate (cel în afaceri interne, de la Academia de Poliție, din 2009).
Finul primar l-a adus inspector la Primărie, fostul subordonat l-a făcut șef la SALROM
Cea mai mare parte a activității lui Constantin Dan Dobrea a fost în zona privată, în special pe la diferite firme de asigurări. În zona publică a activat între decembrie 2002 și aprilie 2005, când a fost director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați, și a mai fost membru în Consiliul de Administrație al Apă Canal SA, un an și trei luni (ianuarie 2013 – aprilie 2014). Potrivit presei, ambele funcții le-ar fi obținut cu sprijin politic.
Constantin Dan Dobrea a avut o ascensiune fulminantă după ce s-a întors într-o funcție publică: în doar doi ani a ajuns din inspector principal la Lehliu Gară mare director al unei companii strategice a României. Sursa: SALROM
Ascensiunea explozivă a lui Constantin Dan Dobrea a început, însă, în ianuarie 2020, când a ajuns inspector la Primăria Lehliu Gară. Un an mai târziu, s-a mutat inspector la Primăria Galați, unde primar era finul său de cununie, Ionuț Pucheanu. După mai puțin de un an, Florin Spătaru, ministrul Economiei, l-a numit director general la SALROM, dar și membru în Consiliul de Administrație al DAMEN Mangalia, funcții din care încasează (cumulat, potrivit celei mai recente declarații de avere) peste 255.000 de lei, net, anual (mai mult, aici).
Florin Spătaru l-a avut ca șef pe linie de partid, la Galați, pe Constantin Dan Dobrea, cel care conducea, în 2009, filiala locală a partidului lui Gabriel Oprea, UNPR. Înainte de a fi ministru, Florin Spătaru a fost director la DAMEN (firma în al cărei Consiliu de Administrație l-a numit, apoi, pe Constantin Dan Dobrea), de unde încasa, lunar, câte 5.500 de euro (detalii aici).
Un director multilateral dezvoltat, cu venituri din exploatarea și comercializarea sării, respectiv în fabricarea de nave, inclusiv (posibil) corvete pentru Armata României. Sursa: SALROM
Dacă doriți, găsiți detalii interesante și despre alți șefi din SALROM, toți din aceeași specie protejată, chiar dacă nu e amenințată absolut deloc cu dispariția, homo politrucus romano-dacicus incompetentis. La fel cum puteți găsi despre șefi și șefuleți de la Apele Române ori pe la Protecția Mediului, alte instituții cu atribuții care ar fi putut preîntâmpina dezastrul de la Praid.
Nu, nu castorii sunt de vină și nici ecologiștii de inundațiile catastrofale și de amplificarea efectelor lor, ci miniștrii și partidele care îi promovează, îi numesc, îi mențin în funcții publice și îi apară pe toți acești politruci incompetenți și, nu de puține ori, corupți.
Citește pe România Curată:
85% dintre membrii comunității România Curată nu îl vor pe Sebastian Burduja în noul Guvern
AM CREZUT ATUNCI CAND A APARUT Romania Curata CA VA FI O MARE REALIZARE A NEAMULUI ROMANESC m-am bucurat de pomana ca este la fel ca toata POLITICA ROMANEASCA postdecembrista de ……………………………
Adica…?
Nesimtii astia de hoti, rad de noi, cica” castorii sunt de vina” se stia din 2007 ca sunt probleme si trebuiesc masuri urgente la salina .Stau pe salarii mai mult decat nesimtite ,acum sa raspunda si sa plateasca din veniturile lor nesimtite ca doar daia au fost si sunt platiti.Sa raspunda si sa plateasca!!!!!
niște incapabili și incompetenți cu încasări mari….te intoxică efectiv cu incompetenta lor….sper sa vă luați consecințele pe măsură.
Responsabilitatea fata de mediu nu face parte din cultura politica romaneasca, dimpotriva, preocuparile pentru dezvoltare durabila – si pt protectia mediului implicit – sunt prezentate de cele mai multe ori malitios de politicienii si expertii care au ceva de ascuns. Abuzul pretextelor de tipul asta asta are loc sistemic si consecvent deja de mai multe generatii. Intraga cultura nationala contemporana e compromisa de o elita de foarte slaba calitate. Oameni educati si competenti in domeniile lor sunt de cele mai multe ori ostili prioritizarii protectiei mediului, fara sa mai vb. de tema climei.
Tocmai pentru responsabilizarea politicienilor, pentru promovarea transparentei si a modelelor occidentale de competenta in orice domeniu, unde responsabilitatea pentru dezvoltare durabila e parte din meserie e nevoie si in Romania de un partid al verzilor. Societatea civila nu e suficienta si ajunge mai devreme sau mai tarziu sa fie acuzata de excese (pustimea de la XtinctionRebellion sau anarhistii infiltrati in organizatii respectabile, cum e GreenPeace) care fac mai mult rau decat sa convinga oamenii de existenta unor probleme legitime.
Educatia pentru mediu (ca si aia sexuala de altfel) nu functioneaza intr-un mediu cultural ostil. Presa, la fel. Cea mai putin dureroasa cale pentru transformarea unei culturii autodistructive e demonstratia minciunilor si manipularilor de la o tribuna cu legitimitate mai mare, cum e parlamentul.
Contextul international e si el ostil… partidele afiliate PPE calca in picioare protectia mediului in toate tarile Europei, iar asta e doar partea light a populismului.
Imi doresc sa vad in Romania un partid verde care sa poata demasca cu bun-simt si cu argumente pentru toate categoriile populatiei felul in care politica traditionala atrage voturi calcand pe cadavrele copiilor copiilor nostri.
Pai au fost o gramada de partide “verzi” (unul din ele, TER, chiar al lui Calin Georgescu) dar cea mai mare parte (MER, PER, TER) au fost de la inceput compromise, fie de personaje care chiar aveau asta pe ordinea de zi, fie ca membrii aveau alte ganduri decat neaparat ecologia (prin anii ’90 o gramada de bani au venit pentru “protectia mediului”, se putea sa nu profiti de asa ceva, de exemplu?). Singurul care a ramas cat de cat normal a fost al “Verzilor Europeni” dar s-a dus si acela, dupa ce l-a preluat Remus Cernea care a dat-o cu PSD. Au aparut acolo personaje sinistre, gen Florin Calinescu, Mugur Mihaeasu samd… din fericire, de vreo 10 ani, nu s-a mai auzit nimic de el.
Si chiar acum exista o gramada de partidulete ecologiste, de regula incurajate ca sa “rupa” voturi de la opozitia mai serioasa. De cele mai multe ori ai sa gasesti prin ele tot felul de rezervisti, cu “pensii speciale” care, probabil, au oarece sarcini ;)
Din cauza asta, ecologistii “adevarati” din Romania nu isi fac partid, nu au incredere in partidele “ecologiste” si se limiteaza la ONG-uri (adica organizatii nepolitice, in 90% din cazuri, bineinteles, restul de 10% – asa estimez au – sunt cozi de topor ale partidelor de pe la putere >:
O parte din ei au intrat (ca persoane individuale) in USR, REPER, SENS; totusi pana si USR i-a dezamagit pe multi…
Nu esti cel care s-a opus realizarii autostrazii Moldovei pe motive de biodiversitate?
Nu esti cel care s-a opus realizarii sutostrazii Moldovei pe morive de biodiversitate?
Nu. E doar o altă manipulare. Sunt destui cei care au înțeles că putem construi autostrăzi și fără să distrugem mediul în care trăim. Respectarea legii nu înseamnă că te opui dezvoltării, dimpotrivă
Dumneavoastra ori va cunoasteti personal de multa vreme cu redactorul articolului ori v-au inundat castorii drumul pe care ar fi trebuit sa ajungeti la scoala ;-)