Societatea Academică din România a depus o plângere prealabilă şi o reclamație administrativă contra SRI, în urma refuzului instituției de a desecretiza informările pe care le-ar fi trimis în legătură cu Hexi Pharma şi infecțiile nosocomiale din spitalele româneşti. Cererea inițială de punere la dispoziție a informațiilor către public a fost facută la începutul lui iunie iar SRI a refuzat declasificarea informațiilor, pentru motive pe care le considerăm neîntemeiate.
Față de refuzul SRI de a face publice informațiile de interes public, privind
– cazul Hexi Pharma
– îmbolnăvirile nozocomiale
– nereguli/ilegalități constatate în sistemul sanitar.Cererea noastră a fost întemeiată pe prevederile din legea nr. 182/2002 privind informațiile clasificate și ale Legii nr. 544/2001, coroborate cu prev. Legii nr.554/2004.
Prin răspunsul neasumat de vreo persoană fizică, nesemnat, înregistrat sub nr. 45103/2016 al Șefului Sectorului Relații cu cetățenii s-a respins cererea noastră., prin care am solicitat atât desecretizarea informărilor legate de problemele indicate mai sus, cât și publicarea informărilor făcute diferiților beneficiari.
Printre altele, am invocat prev.art.13 din legea nr.544/2001, care prevede textual : ”Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de câtre o autotitate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.”
În drept, refuzul a fost motivat prin prevederile Art. 10, 11, 12 și 13 din Legea nr. 51/1991, precum și pe prev. Art. 20., al. 1 și Art. 23. din HG nr. 585/2002.
Adresăm prezenta reclamație administrativă personal Directorului SRI, în calitate de conducător al Serviciului, primul răspuns fiind ”asumat” de Șeful Sectorului Relații cu cetățenii.
Din răspunsul primit pare să rezulte că, persoana care a formulat răspunsul, nu este în clar cu normele de drept aplicabile în cauză, dar nici nu sesizează buna credința a solicitării noastre d e declasificare și comunicare a informațiilor de interes public. În concret, în răspuns se invocă Art. 11 din Legea nr. 51/1991, care vorbește despre comunicarea informările SRI către instituții, demnitari și organe de cercetare penală, nicidecum despre declasificarea informărilor expres prevăzute de Art. 24. al. 5, și Art. 30. din Legea nr. 182/2002 privind informațiile clasificate, legea cadru în materie, și de Art. 13. din Legea nr. 544/2001.
Cazul Hexi Pharma, precum și cazurile de infecții nozocomiale sunt de mai multă vreme în centrul atenției publice, și fără doar și poate, fenomenele arătate reprezintă un pericol la sănătatea publică.
Dacă nu se declasifică informările trimise autorităților și demnitarilor, opinia publică poate ajunge la următoarele concluzii:
– fie SRI nu a urmărit fenomenul, dealtfel evident infracțional, și nu a informat instituțiile și persoanele abilitate să ia măsuri,
– fie SRI a informat despre nelegalități, dar destinatarii nu au luat măsurile ce se impuneau, facilitând astfel practicile penale, poate favorizând chiar făptuitorii.Prin menținerea clasificării destinatarii informărilor, câte or fi fost ele, sunt protejați de o eventuală răspundere.
Invocarea prevederilor Art. 20. al. 1. și Art. 23. din Standardele Naționale de Protecție a Informațiilor Clasificate în România, aprobate prin HG. nr. 585/2002, nu poate duce la respingerea cererii noastre de desecretizare și publicare a informațiilor.
Astfel Art. 23. se referă la informările compromise, ori iremediabil pierdute, ceeace nu are relevanță în cazul nostru. Art. 20. al. 1. prin lit. b, oferă chiar un argument în favoarea declasificării, întrucât desecretizarea informărilor Hexi Pharma nu aduc prejudiciu siguranței naționale, ci dimpotrivă, sporesc sentimentul de securitate al cetățeanului.
Din aceste motive solicităm să reveniți asupra refuzului de a desecretiza informările despre Hexi Pharma și îmbolnăvirile nozocomiale, și în consecință să desecretizați documentele în cauză, făcându-le publice.
Conform avocaților SAR, prin art.24 al.5 din Legea nr.182/2002 privind informațiile clasificate se prevede în mod expres că se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public.
Principiul este reluat și în art.30 din lege, unde se stipulează că: ”Este interzisă clasificarea ca secret de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public”. Din cele de mai sus rezultă că, informațiile obținute din mediul sănătății publice nu trebuiau de la bun început clasificate.”, se arată în solicitarea inițială adresată de SAR către SRI.
***
SAR a a adresat solicitări legate de declasificarea informațiilor publice din Dosarul Hexi Pharma și Administrației Prezidențiale și Comisiei comune permanente a Parlamentului de control a activității SRI. În răspunsurile primite de la cele două instituții se arată că SRI este singura instituție care ar avea posibilitatea să facă asta. Răspunsurile, în format .pdf, aici și aici.
In acest demers va sustin in totalitate si va urez succes. Felicitari pentru determinare in fata acestei organizatii secrete.
E de necrezut pana unde merge SRI! E inaceptabil ce se intampla, aceasta institutie trebuie sa fie monitorizata de societatea civila altfel isi face de cap intorcandu-se impotriva noastra. In loc sa ne apere cum ar trebui, devine institutia care ne distruge. Care mai e rostul ei atunci? Ce pazeste presedintele? Sau nici el nu se poate amesteca in “secretele” SRI.
poate nu exista aceste informari…doar nu vreti sa se autodeclare mincinosi…sau sa expuna propria culpabilitate…domn’ general stie…..
Va doresc succes. Si eu m-am judecat cu SRI (am contestat o amenda “de intimidare”, ceruta de prieteni anonimi pe atunci dar cunoscuti acum). Am avut surpriza sa constat ca judecatorii nu s-au gandit nici un moment sa analizeze seriozitatea sau neseriozitatea motivelor. Era penibil, fiindca reflexele totalitare stateau nu in mintea ofiterilor SRI (am gasit printre ei minti mobile) ci la… magistrati. Nici pe vremea lui Ceausescu nu aveai sanse daca te judecai cu statul sau cu o institutie a sa, deci s-a trecut repede peste. Si a ramas meci nul, si o noua institutie distrusa prin excesul de zel.
Sa te judeci cu fosta securitate,pardon SRI……nu dau multe sanse. Succes,dar m-ar mira daca ati reusi ceva. Pana se va ajunge undeva cu acest proces,vor disparea misterios niste lucruri,altele nu vor putea fi desecretizate deoarece “motive de siguranta nationala” sau cine stie ce dume,ce mismasuri vor inventa doar de aia sa nu ajunga adevarul niciodata in mainile cui trebuie.
Eu pana in ziua de azi nu cred ca romania este o tara, nu cred in institutiile statului,nu cred in serviciile secrete ca ma vor proteja macar o data in viata mea de la ceva pericol. Nu cred in justitie,nu cred in constitutie. Am vazut destule sa nu mai am nici un fel de speranta,nici un fel de incredere in romania. Cred in un grup de mafioti ce sunt la putere,ce invart niste hartii si spun niste dume la televizor sa ne abureasca. Cred in sfere de influenta,jocuri de putere si tupeu.
Daca macar o singura data SRI-ul a lucrat pentru a scoate tara si popoorul din rahat,daca a lucrat macar o data pentru interesele tarii si a poporului,de maine ma duc si ma inscriu voluntar la SRI,fac ce vor ei,sterg pe jos,matur printre rafturi,curat pantofii angajatilor.
La ora declansarii scandalului public Hexipharma, spitalul SRI folosea produse dezinfectante diluate marca Hexi.
Ce dovada mai buna ca SRI, chiar daca a avut diverse informatii la tema de-a lungul vremii, n-a inteles de fapt care era problema cu aceste produse? Sa nu-ti avertizezi nici macar propriul spital despre situatie inseamna incompetenta crasa.
De aceea SRI incalca legile si refuza sa faca publice informatiile cerute: ca sa nu aflam ca ei habar n-aveau despre ce se intampla. Ca sa nu realizam ca acolo sunt aciuati multi si diversi oportunisti de cariera, vanatori de salarii pentru frecat menta si iesit la pensie la 50 de ani.
Postul german Deutsche Welle radiografiază, într-un comentariu, extrem de aspru mișcările de pe frontul Justiției române, despre care afirmă că, prin DNA, nu deranjează adevărații rechini ai puterii nici cu o floare, în timp ce șeful de facto al SRI, Florian Coldea, e vinovat de corupție și implică și serviciul în afaceri subterane.
”Valul de arestări din ultimele luni, în special din lumea politicienilor, ofensiva DNA împotriva corupților pare a da dreptate declarațiilor pline de optimism ale lui Klaus Iohannis la început de mandat, cum că nu mai avem nevoie de MCV și că cel mai tîrziu la finalul mandatului său lupta împotriva corupției se va fi încheiat. Nimic mai fals” afirmă D.W.
”DNA nu a atins nici cu o floare exponenți ai puterii oculte. Ați auzit ceva de rău despre Virgil Măgureanu, fost șef al SRI iar acum un prosper om de afaceri? Dar despre Costin Georgescu, și el șef peste SRI? Dar despre George Maior, pînă de curînd directorul SRI? Teoretic, ultimii doi trăiesc din pensie, sau dintr-un salariu modest (1.000 de euro?) de înalt funcționar. Crede cineva asta? Nu cumva cei enumerați – sînt doar cîțiva pe care i-am numit -, plus o întreagă pleiadă de ofițeri și agenți acoperiți din fosta DIE, acum pensionari, plus agenții acoperiți din politică, justiție, presă, culte religioase, dețin informații vandabile de multe milioane de euro? Eu cred că da.
Pe adevărații exponenți ai puterii oculte nu-i știe aproape nimeni, ei nu se afișează, nu și-au construit vile de neam-prost, nu conduc mașini de sute de cai putere, nu apar la televizor.
I-au cunoscut președinții, șefii de guverne? Iliescu da, i-a cunoscut, nu pe toți, dar pe ei s-a sprijinit în preluarea și consolidarea puterii, și nu doar pe zîmbetul său larg împărțit exact pe cap de locuitor fesenist.
Constantinescu dimpreună cu Convenția Democrată a fost doar o păpușă manevrată de sfori de puterea ocultă. Cu ultimele puteri, Emil Constantinescu a declarat la sfîrșitul mandatului că a fost învins de sistem. Altfel spus, de puterea subterană, necontrolabilă politic și neatinsă de justiție.
Traian Băsescu a avut inteligența politică să-și apropie serviciile de informații, el însuși fiind mai aproape de sistem, altfel spus cunoscîndu-l relativ bine din interior. Tocmai datorită acestui fapt a reușit să dea un imbold luptei împotriva corupției, mai exact împotriva politicienilor corupți. Nici el nu s-a atins de sistem, de puterea subterană.
Toți s-au întrebat și s-au livrat numeroase răspunsuri ce s-a întîmplat cu Traian Băsescu în ultimul an de mandat, în mod special în ultimele luni. Cei mai mulți au crezut că au găsit răspunsul în farmecele Elenei Udrea asupra președintelui. Cred că e un răspuns fals. Și mai cred că Elena Udrea nu a bătut cîmpii în totalitate atunci cînd l-a acuzat pe adjunctul pe atunci al directorului SRI, generalul Coldea, de corupție și afaceri subterane în care a implicat și serviciul de informații.
Explicația “necunoscutului” Băsescu stă mai degrabă în faptul că fostul președinte nu a mai putut face față sistemului, unui sistem care nu-l mai vroia. Schimbarea la față a fostului președinte nu se datorează Elenei Udrea, așa cum cred masele și susținătorii săi inflexibili, ci faptului că sistemul l-a expulzat. Președintele jucător Traian Băsescu a fost de fapt și el, în final, învins de sistem.
Pe sistemul Mafiei, mai întîi a fost avertizat, apoi “rugat” de impresarii puterii oculte să renunțe la rolul de președinte jucător, poate devenit incomod pentru siguranța sistemului, și să-și vadă de treabă la Cotroceni, ca președinte onorific.
Pe acest pat germinativ a ajuns Klaus Iohannis președinte. A fost o surpriză de proporții uriașe, dacă vrem să fim onești cu noi înșine.
Răspunsul, adevăratul răspuns la întrebarea cum a ajuns Iohannis președinte, nu-l avem nici acum. Dacă sîntem onești cu noi și cu ceilalți, trebuie să recunoaștem asta” mai spun analiștii postului. (B.I.)