Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională (CCR) împotriva legii prin care numărul urșilor care pot fi vânați la trofeu (așa-numita cotă de prevenție), respectiv cota de intervenție (extragerea exemplarelor potențial periculoase) este dublată, se anunță pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Comparativ cu anul 2024, numărul aprobat al exemplarelor de urs ar crește, potrivit legii atacate, de la 426 de exemplare la 859 în cazul cotei de prevenție (vânarea la trofeu), respectiv de la 55 la 110, cota de intervenție.
Conform Administrației Prezidențiale, legea are mai multe probleme de neconstituționalitate:
- Încalcă Directiva Habitate a UE (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), precum și principiul precauției din normele comunitare privitoare la mediu;
- Încalcă principiul separației puterilor în stat, prin substituirea de către Parlament a unor atribuții care aparțin Guvernului;
- Elimină controlul judecătoresc (modul de stabilire a numărului și al exemplarelor care ar urma să fie împușcate nemaiputând fi contestat în Justiție);
- Este neclară și incoerentă;
- Introduce interdicții fără sancțiuni și cote fără mecanisme de control.
Lege fără fundamentare reală, care ne poate duce în infringement
Astfel, se arată în sesizare, legea aprobă împușcarea a 859 de urși la prevenție și 110 la intervenție, fără o motivare științifică, pentru fiecare caz în parte. Directiva Habitate permite extragerea urșilor numai prin derogări punctuale, nu prin cote anuale automate, care transformă derogarea într-un sistem normativ general.
De asemenea, nu sunt prevăzute evaluări științifice actualizate, demonstrarea necesității intervenției pentru fiecare caz în parte (mai ales în cazul împușcării la trofeu) ori analiza alternativelor non-letale. Mai mult, nu se demonstrează că extragerea nu afectează starea de conservare a speciei.
”Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată, ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente. Altfel spus, Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual”, se arată în sesizare.
„O lege care stabilește o cotă fixă de sute de exemplare (…) nu poate beneficia de prezumția că a fost adoptată pe baza efectuării unei analize a necesității eliminării fiecărui exemplar în parte”, precizează sesizarea, care avertizează faptul că România riscă să intre în infringement din cauza acestei legi.
Parlamentul se substituie Guvernului
Sesizarea subliniază că Parlamentul se substituie Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), autoritatea centrală care atribuții pentru adoptarea unei decizii de derogare. Practic, Parlamentul „exercită o funcție administrativă, substituindu-se unei operațiuni tehnico-administrative” care ar trebui realizată prin ordin de ministru și supusă controlului judecătoresc.
În document se subliniază că odată ce cotele sunt stabilite prin lege, ele nu mai pot fi contestate în instanță. Astfel, se golește de conținut garanția constituțională a controlului judecătoresc prevăzută la art. 126 alin. (6), arată Administrația Prezidențială.
Nu în ultimul rând, sesizarea arată că legea creează confuzie între procedura de derogare din OUG 57/2007 și noua procedură din OUG 81/2021, respectiv faptul că nu există sancțiuni pentru încălcarea prevederilor din lege.
”În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituțională”, se încheie sesizarea.
România Curată a fost implicată în dezbaterea amplă, din vara anului 2024, când s-a mărit prima dată, semnificativ, cota de prevenție (vânarea la trofeu), în detrimentul celei de intervenție (care vizează exemplarele potențial periculoase. Am atras atenția, atunci, că creșterea cu dedicație pentru afacerile vânătorești a numărului de exemplare de urs brun care pot fi împușcate nu va rezolva problema interacțiunilor om-urs. Deși România a devenit o atracție turistică pentru vânători, iar numărul exemplarelor împușcate a crescut semnificativ, problemele nu au dispărut și nu pentru că ar fi fost sacrificați prea puțin urși, ci pentru că au fost vizați urșii trofeu care nu sunt cei care ajung în preajma localităților.
IMPORTANT! Au mai rămas doar câteva zile până la care poți completa Formularul 230, pentru a redirecționa (gratuit) până la 3,5% din impozitul pe venit pentru investigațiile de mediu Verde Curat și pentru susținerea proceselor în care am fost dați în judecată de avocata Schweighofer și directorul general al Romsilva!
FORMULARUL 230
Dacă ai redirecționat deja cei 3,5% din impozitul pe venit și/sau vrei să faci o donație suplimentară ori un abonament recurent la Verde Curat, aici:
Nu rata investigațiile de mediu Verde Curat! Abonează-te, acum, gratuit:
