Mihaela Parghel

Regiunea Centru: Cum pot fi „echilibraţi” primarii, cu bani alocaţi discreţionar de la bugetul de stat

Dacă în anii 2000 banii pentru primării se dădeau de multe ori după un principiu simplu „din pixul premierului”, începând cu 2012 Guvernele și-au rafinat metodele de alocare a sumelor către autoritățile locale aflate în „dificultate”. Această „adaptare” s-a produs după ce inspectorii Curții de Conturi și procurorii anticorupție și-au luat în serios fișa postului, iar miniștrii și premierii au început să facă vizite prin sălile de judecată, în calitate de inculpați.

Regiunea Centru este una din cele în care primarii cu buzunarele goale şi fără prea mult elan să strângă taxe şi impozite, au fost ajutați să se reabiliteze în faţa cetăţenilor cărora în curând le vor cere un nou vot. Pentru asta, Guvernul condus în 2015 de Ponta a apelat la o metodă elegantă de a trimite bani cu direcţie, alocând sume importante prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală anumitor localităţi…

Cum poate deveni vizibil, cu sprijin financiar de la Centru, un primar cu „buzunarele goale” dar cu „culoarea” potrivită

PNDL permite alocarea unor fonduri de la bugetul de stat pentru finanțarea unor investiții, unele începute de mulți ani și nefinalizate din cauza lipsei resurselor financiare. Practic, un primar cu „puşculiţa”, dacă are „culoarea” potrivită, poate introduce apă curentă, poate realiza un sistem de canalizare, poate asfalta o stradă sau repara o școală cu bani de la bugetul de stat. Astfel de investiții sunt suficient de vizibile, astfel încât oamenii să ajungă la o concluzia că edilul-șef este un bun gospodar, iar de aici până la a pune ștampila de vot acolo unde trebuie, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare și prezidențiale, este doar un pas. De altfel, în plan politic, prin celebra Ordonanță a traseiștilor, partidul aflat la guvernare a lansat un mesaj cât se poate de clar către primari: noi facem regulile, noi împărțim banii. Respectivul act a permis primarilor și aleșilor să migreze de la un partid la altul, fără a-și pierde mandatul.

Mutarea a devenit vizibilă când, anul trecut, în luna iunie, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a alocat județului Brașov suma de 6,05 milioane de lei, banii fiind destinați continuării implementării unor proiecte prin PNDL în 18 localități.

Cea mai mare sumă a fost dată comunei Crisbav ( 2.600 de locuitori), respectiv 1.499.984 de lei, pentru realizarea sistemului de canalizare şi tratare a apelor uzate din localitatea Cutuş. Primarul comunei, Sorin Balași, a „migrat” anul trecut de la PDL la PSD. Un alt exemplu edificator pentru împărţirea banilor este proiectul de „Reabilitare, extindere reţele distribuţie apă potabilă etapa II şi extindere reţele canalizare menajeră”, din orașul Zărneşti, unde primar era social-democratul Dorel Bârlădeanu. Proiectul a primit suma de 900.000 de lei prin PNDL.

De asemenea, pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă de la sursa Cheile Râșnoavei și extinderea rețelei de canalizare, Râșnovul a primit suma de 700.000 de lei, însă, în județ, această localitate are un „regim special”, primarul Adrian Veștea fiind un liberal care se „înțelege cu toată lumea”.

Covasna, Cenuşăreasa Regiunii. A primit mai puţin ca o comună PSD din Braşov

Dintre cele 18 localități care au beneficiat de sume alocate prin PNDL, la momentul aprobării finanțării, în patru primarii erau ai PSD, în două ai UDMR, iar în opt ai PNL, iar în alte două, ei sunt fie ai USL, fie ai ACD (PC+PNL, alianță ce era valabilă în 2012). Sumele mari au mers însă spre social-democraţi.

Comparativ, anul trecut, în luna iunie, prin PNDL, întreg județul Covasna, care în cea mai mare parte este dominat de primari UDMR, a primit doar 1,08 milioane de lei, o sumă mai mică decât cea alocată comunei braşovene Crisbav. Harghita, județul vecin Covasnei, a primit, în total, peste 19 milioane de lei pentru implementarea unor proiecte prin PNDL, cea mai mare sumă, respectiv 2.997.691 de lei, pentru Construirea grădiniţei Kipi-Kopi din  Odorheiul Secuiesc.

În județul Alba, care a primit 18,78 milioane de lei prin PNDL, ce mai mare sumă a ajuns în comuna Săsciori, 1,4 milioane de lei, pentru proiectul Reţea de canalizare şi staţie de epurare pentru localităţile Săsciori, Sebeşel şi Laz. Comuna Săsciori vine la alegerile pentru primărie cu un social-democrat care până acum a fost consilier local.

JudeţulMureș a primit prin PNDL suma de 10,4 milioane de lei, cel mai scump proiect ce a fost admis spre finanțare fiind  modernizarea DC 61 Bălăușeri-Agrișteu-Senereuș, Km 4+300-9+360, depus de comuna Bălăușer, condusă de un primar UDMR.

Sibiul,  județul președintelui României, a primit, pentru implementarea proiectelor prin PNDL, suma de 15,64 milioane de lei, mai puțin decât Harghita și Alba.

Orașele „moarte”, ținute în viață de București

Aceste metode mai rafinate de a-i ajuta pe unii primari vin în condiţiile în care din 2015 a fost aprobat un nou mod de împărţire a banilor de la bugetul destinat echilibrării bugetelor locale.

De anul trecut, sumele pentru echilibrarea bugetelor locale (din cota de 18,5% din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din TVA)  se alocă conform unui algoritm, despre care ministrul Finanțelor Publice de atunci, Darius Vâlcov, a spus că va limita influența politică. A fost stabilită anul trecut o formulă de calcul în care s-a luat în calcul numărul de locuitori (55% influență), suprafața județului ( 45% influență), respectiv lungimea drumurilor județene și comunale (30 % influență), iar în final, pentru fiecare categorie de localitate, s-a ajuns la un buget minim care să asigure funcționarea. Beneficiare principale ale acestei măsuri au fost primăriile care nu au capacitatea să atingă un prag minim de venituri. Sumele pentru echilibrarea bugetară pot fi considerate, în realitate, un fel de „ajutor social” prin care primăriilor le este asigurat un „venit minim garantat”.

Pe cale de consecință, prin această „schemă de sprijin”, autoritățile centrale controlează nivelul local, iar ambele paliere administrative sunt conduse de reprezentații unor partide politice. Efectul pervers este că primarii nu sunt încurajați să obțină performanțe. Este adevărat, în multe localități care beneficiază de sume pentru echilibrare există comunități sărace, însă, în comunele, orașele sau municipiile considerate bogate, sumele încasate de la cetățeni reprezintă o mică  parte din veniturile la bugetul local, restul banilor fiind încasați de la agenții economici. Situaţia a fost semnalată şi de mass – media, care a atras atenţia asupra alocării “comuniste” a banilor, dar şi de unii primari de localităţi.

Regiunea Centru a fost una dintre principalele afectate, având în vedere că cele mai mari sume pe noua schemă s-au dus la judeţe precum Olt,Teleorman sau Suceava.

În județul Brașov, la o simplă analiză a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, adică 26.189.000 de lei, sume consistente au ajuns în comune în care se pot vedea case improvizate (unele racordate ilegal la rețeaua de electricitate) și locuite de persoane care merg lunar la Primărie pentru a-și încasa ajutoarele sociale, sau a ridica pachetele cu alimente de la Uniunea Europeană sau punguțele distribuite înaintea campaniilor electorale.

De exemplu, comuna Augustin, cu unul din cele mai mici grade  de colectare a taxelor şi impozitelor din judeţ, a primit  1.284.000 de lei, Budila – 1.033.000 de lei, Ormeniș – 1.098.000 lei. În ceea ce privește orașele, municipiul reședință de județ nu a primit nici un leu, deși contribuie cu cele mai mari sume la bugetul de stat. În schimb, Orașul Victoria, construit în „Epoca de Aur”, odată cu combinatul chimic din localitate (în mare parte dispărut), a primit suma de 1.516.000 lei. De altfel, aceste „ajutoare sociale”,  sunt cam singurele surse de venit, pentru că primăria Victoria nu a reușit să obțină, până acum, nici măcar bani prin PNDL, sursă de bani pentru investiții pe care mulți alți primari au descoperit-o. O situație mai interesantă este la Rupea, unde, cu bani europeni a fost restaurată cetatea, mai impresionantă decât cea de la Râșnov. Cu toate acestea, Rupea a primit pentru echilibrarea bugetului suma de 1.557.000 de lei.

Județul Sibiu este asemănător Brașovului, prin faptul că municipiul reședință de județ este locomotiva economică. În total, anul trecut, în ianuarie,  localitățile din județ au primit, pentru a-și completa bugetele, suma totală de 35.873.000 de lei. În „județul lui Iohannis”, cel mai sărac oraș este Copșa Mică, în care a rămas doar umbra vechiului combinat. Iar pentru echilibrarea balanței de venituri și cheltuieli  a localității Copșa Mică, de la bugetul de stat a fost alocată suma 20.205.0000 de lei. Tot în zonă este și orașul Dumbrăveni, care, la fel, este unul sărac, iar în luna ianuarie a anului trecut i-a fost repartizată suma de 2.603.000 de lei. Sume consistente au primit și localitățile Ocna Sibiului –  2.998.000 de lei, Alma– 1.096.000 de lei, Bruiu – 1.050.000 de lei, Mihăileni –  1257000 de lei.

Regula nealocării de bani pentru echilibrarea bugetului către municipiul reședință de județ s-a aplicat și în județul Alba. În schimb, așa cum prevede principiul solidarității sociale, au primit bani mulţi orașele „moarte”. Pentru echilibrarea bugetelor localităților din județ a fost alocată suma totală de 114.776.000 de lei. Bugetul orașului Zlatna a fost echilibrat cu suma de 3.527.000 de lei, cel al orașului Baia de Arieș cu suma de 5.770.000 de lei, iar Blajul a primit 5.572.000 de lei.

Județul Covasna, deși este cu mult mai mic decât Brașovul, a primit cu mult mai mulți bani, respectiv 88.855.000 de lei. Cel mai norocos oraș a fost Întorsura Buzăului, căruia i-a fost repartizată suma de 2.369.000 de lei.

Algoritmul de alocare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale a fost și în avantajul județului Harghita, în care a ajuns suma totală de 107.725.000 de lei, de cea mai mare sumă, respectiv 9.153.000 de lei au ajuns în visteria orașului Toplița.

Și localitățile din județul Mureș sunt considerate a fi sărace, din moment ce a fost nevoie de suma 79.450.000 de lei, pentru a li se echilibra bugetele. În Mureș, cea mai mare sumă a ajuns la Târnăveni, respectiv 6.650.000 de lei, iar bugetul comunei Cozma a fost echilibrat cu suma de 1.402.000 de lei.

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *