Raport UNESCO șocant: 70% dintre jurnaliștii de mediu sunt atacați, iar zeci dintre ei și-au pierdut viața. Ce amendament la noul Cod Silvic pentru protecția jurnaliștilor și activiștilor de mediu autohtoni a propus România Curată și a fost adoptat de Senat

Jurnaliștii de mediu sunt cei mai expuși violențelor, după jurnaliștii de război, arată un raport al UNESCO, făcut public, în această lună, cu ocazia Zilei Libertății de Exprimare. Chestionarea a 900 de jurnaliști de mediu, din 129 de țări, realizată de UNESCO, arată că 749 dintre jurnaliștii de mediu (aproximativ 70%) au fost victimele cel puțin unei agresiuni: violență fizică, detenție și arestare, hărțuire online sau acțiuni în justiție (în scop de intimidare – n.a.).

Observatorul UNESCO al jurnaliștilor uciși a înregistrat uciderea a cel puțin 44 de jurnaliști care au investigat probleme de mediu, în ultimii 15 ani. Situația este cu atât mai gravă cu cât în doar 5 cazuri s-a ajuns la condamnări ale ucigașilor – o rată a impunității șocantă, de aproape 90%, se arată în comunicatul de presă prin care a fost anunțat raportul ”Presa și planeta în pericol: siguranța jurnaliștilor de mediu”.

În ultimii cinci ani s-a dublat numărul atacurilor

Raportul arată că și alte forme de atac fizic au fost predominante, cu 353 de incidente. De asemenea, tendința este una de escaladare dramatică: atacurile s-au dublat în ultimii ani, crescând de la 85, în perioada 2014-2018, la 183, între 2019 și 2023.

Chestionarea a peste 900 de jurnaliști de mediu din 129 de țări, efectuată de UNESCO în luna martie a acestui an, arată că 70% au declarat că au suferit atacuri, amenințări sau presiuni legate de munca lor. Dintre aceștia, doi din cinci au suferit ulterior violență fizică. Potrivit raportului, 749 de jurnaliști și instituții de știri care au relatat despre probleme de mediu au fost vizați de crimă, violență fizică, detenție și arestare, hărțuire online sau atacuri legale în perioada 2009- 2023. Peste 300 de atacuri au avut loc în perioada 2019-2023 – o creștere cu 42% față de perioada precedentă de cinci ani (2014-2018).

Datele arată că femeile jurnaliste susțin că sunt mai expuse decât bărbații la hărțuirea online, reluând tendința identificată în raportul anterior al UNESCO The Chilling: global trends in online violence against women journalists.

Pe lângă atacurile fizice, o treime dintre jurnaliștii chestionați au declarat că au fost cenzurați, iar aproape jumătate (45%) au spus că s-au autocenzurat atunci când au acoperit mediul, din cauza fricii de a fi atacați, de a-și expune sursele sau din cauza conștientizării faptului că reportajele lor au intrat în conflict cu interesele părților interesate în cauză.

Amendamentul României Curate la noul Cod Silvic, pentru protecția jurnaliștilor și activiștilor de mediu

În acest context, UNESCO a solicitat un sprijin mai puternic pentru jurnaliștii de mediu și o mai bună guvernare a platformelor digitale în combaterea dezinformării din domeniu. ”Fără informații științifice de încredere despre criza de mediu în curs de desfășurare, nu putem spera niciodată să o depășim. Și totuși, jurnaliștii pe care ne bazăm pentru a investiga acest subiect și pentru a ne asigura că informațiile sunt accesibile se confruntă cu riscuri inacceptabil de mari în întreaga lume, iar dezinformarea legată de climă este răspândită pe rețelele sociale”, a declarat Audrey Azoulay, director general UNESCO.

Conștientizarea riscurilor la care sunt supuși jurnaliștii de mediu, dar și activiștii de mediu (autorul prezentului articol fiind, la rândul lui, amenințat și agresat fizic de mai multe ori în timpul documentărilor pe teren a Afacerii Roșia Montană și a tăierilor ilegale de păduri) stă la baza amendamentului transmis și susținut de Societatea Academică din România (SAR) și România Curată la proiectul legii noului Cod Silvic. Amendamentul prevede dreptul jurnaliștilor și activiștilor de mediu de a avea acces neîngrădit în pădure, în scop profesional. Amendamentul a fost preluat în forma legii propusă de Guvern și a fost adoptat, în această lună, de Senat. Cameră decizională pe proiectul legii noului Cod Silvic este Camera Deputaților, unde se așteaptă să intre în comisiile de aviz și raport după încheierea campaniei electorale.

VICTORII majore, în Senat, pentru pădurile României! Astăzi s-a votat. Ce am câștigat și pentru ce mai luptăm

Foto main: Tăieri de arbori seculari, surprinse de Matthias Schickhofer/ Agent Green în Parcul Național Domogled Valea Cernei

Citește pe România Curată:

ALERTĂ: Guvernul Ciolacu pregătește o nouă lege specială pentru distrugerea Roșiei Montane! Proiectul a ajuns în fază de avizare și, probabil, va fi trimis în Parlament după alegeri

EXCLUSIV: Ce au decis Ciolacu și Gabriel Resources să secretizeze în motivarea hotărârii în cazul Roșia Montană. Ponta, marele profitor. Ce se mai ascunde sub sutele de paragrafe blurate

S-a publicat motivarea! Cum a câștigat România procesul pentru Roșia Montană. Ce se scrie despre includerea în UNESCO și rolul societății civile