Adrian Popescu

Radiografia unui sistem ce trage sa moara Bolile de care sufera Sanatatea: management prost, venituri neincasate, licitatii nelegale

Recenta disputa Basescu-Arafat a deturnat atentia opiniei publice de la problemele reale din Sanatate. Proiectul Administratiei Prezidentiale arunca spitalele publice intr-o lupta inegala cu privatii. Pentru ca o asemenea lege sa aiba succes, ar trebui reformat mai intai sistemul public, pentru a-l face performant. Intrebarea este care sunt aceste probleme. Recentul control al Curtii de Consturi reprezinta o radiografie a bolilor de care sufera Sanatatea: materialele sanitare sunt achizitionate la preturi umflate, investitiile in infrastructura se fac fara fundamentare, licitatiile nu respecta cerintele legale, 32 de unitati sanitare au cumparat aparatura medicala care nu a fost pusa in functiune, medicii au ajuns sa elibereze medicamente unor persoane decedate, majoritatea spitalelor au abateri grave privind contabilitatea si intabularea terenurilor.

Sunt si situatii de-a dreptul hilare. Spitalul din Slobozia a cumparat aparate de purificare a aerului, dar nu pot fi folosite pentru ca acestea consuma prea mult si instalatia electrica ar lua foc. La Serviciul Judetean de Ambulanta Caras-Severin exista cinci ambulante, dar nu sunt medici de urgenta, asa ca masinile stau degeaba in curtea spitalului.

Aparatura de milioane de euro zace nefolosita

Curtea de Conturi acuza Ministerul Sanatatii ca accepta cererile unitatilor spitalicesti privind realizarea unor investitii, fara sa fie analizate si notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor, ceea ce a determinat achizitionarea de aparatura medicala si alte dotari care nu si-au dovedit utilitatea.

Astfel, aparatura medicala in valoare totala de 16 milioane lei, achizitionate de 32 de unitati sanitare in perioada 2006-2010, nu au fost puse inca in functiune.

Un asemenea caz s-a descoperit la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „MS Curie” din Bucuresti, unitate care a achizitionat, in perioada 2009-2010, 19 aparate si echipamente medicale, in valoare de 7 milioane lei, in cadrul proiectului „Inima Copiilor pentru Marie Curie”, al carui obiectiv il constituie infiintarea unei sectii cu doua compartimente: cardiochirurgie pediatrica si neurochirurgie pediatrica. Aparatura nu este functionala in spatiile sectiilor de chirurgie cardiovasculara si neurochirurgie pediatrica. Motivele invocate de conducerea spitalului: lipsa personalului de specialitate (medici specialisti si personal cu calificare medie) si nereceptionarea spatiilor destinate functionarii compartimentelor.

In tot acest timp, copiii cu afectiuni cardiovasculare pediatrice sunt nevoiti sa se trateze in strainatate, iar costul unui asemenea tartament, decontat de casele de asigurari, in baza formularelor europene E112/S2 (care includ costuri de transport, spitalizare si interventii chirurgicale), se ridica la suma de 132.657 euro.

Un alt exemplu este Spitalul Clinic de Urgenta „Bagdasar Arseni” din Bucuresti, unde s-au achizitionat echipamente medicale in suma totala de 3,9 milioane lei (instalatie de climatizare si tratare speciala a aerului pentru sali de operatie, sistem de sterilizare cu plasma STERAD NX , sistem de sterilizare cu plasma STERAD 100S). Nici aici aceste echipamente nu sunt utilizate.

Aparatura si echipamentele au fost cumparate in 2007, an in care cladirea (Corpul A al spitalului) in care trebuiau instalate a intrat in consolidare, fiind si in prezent in aceeasi situatie.

In perioada 2007-2008, la Spitalul Judetean de Urgenta Giurgiu s-au cumparat aparatura medicala si instalatii in valoare totala de 391.000 lei (un aparat pentru explorari functionale impreuna cu elementele componente, un electroencefalograf si doua instalatii de tratare speciala a aerului pentru blocul operator), si nu sunt utilizate nici in prezent.

In anul 2007, la Spitalul Clinic Colentina s-a achizitionat aparatura medicala in valoare de aproape 2 milioane lei (sisteme de sterilizare cu plasma a dispozitivelor medicale, un sterilizator cu abur complet automatizat), care nu a fost utilizata de unitate, fiind transferata la alte unitati sanitare.

Tot in 2007, la Spitalul Judetean de Urgenta Slobozia au fost achizitionate in anul 2007 doua instalatii de tratare a aerului in valoare de 231.000 lei, dar nu sunt folosite deoarece sunt mari consumatoare de energie electrica si suprasolicita reteaua electrica a intregului spital. De asemenea, trei truse laparoscopie in valoare de 373.000 lei sunt utilizate in medie la 2-3 interventii anual din lipsa de pacienti.

Un aparat de laparoscopie, un grup electrogen si o instalatie de tratare speciala a aerului stau nefolosite si la Spitalul Orasenesc Targu Lapus – Maramures, din lipsa de specialisti, precum si datorita starii precare a instalatiei electrice.

In perioada 2007 – 2010, la Serviciul Judetean de Ambulanta Caras-Severin un numar de 5 ambulante tip ACD nu au fost utilizate din lipsa personalului medical specializat. In 2010, ministerul a redistribuit o ambulanta din judetul Caras-Severin la Spitalul Clinic de Urgenta Timisoara UPU SMURD, celelalte patru ramanand in continuare in stare de neutilizare. Tot aici in depozite de afla de doi ani 9 defibrilatoare pentru dotarea ambulantelor, valoare lor fiind de 500.000 lei.

Aparatura medicala si grupuri electrogene in valoare de 188.000 lei, achizitionate in perioada 2006-2010, de catre Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie si de catre Centrul de Sanatate Somcuta Mare – Maramures, unitati sanitare care si-au incetat activitatea in luna martie 2011, in baza prevederilor HG nr. 212/09.03.2011 pentru aprobarea programului de interes national „Dezvoltarea retelei nationale de camine pentru persoane varstnice”, se afla in stare de conservare, nefiind utilizate.

Terenurile spitalelor au o situatie incerta

Unul din punctele centrale ale reformei initiate de Traian Basescu este transformarea spitalelor din entitati publice in societati comerciale sau fundatii.

Cum se vor descurca managerii in noile conditii nu este prea greu de imaginat, acum o fac dezastruos.

Astfel, Spitalul de Pneumoftiziologie Rosiorii de Vede (Teleorman) si INML nu si-au inventariat patrimoniul activ si pasiv, valoarea acestora fiind de aproximativ 118 milioane lei, iar la Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti si la Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale nu au fost intabulate cladirile si terenurile aflate in administrarea acestor entitati.

Mai multe institute si agentii nu au incasat venituri de 140 milioane lei. In fruntea listei se afla Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale care a uitat sa treaca in contabilitate 137 milioane lei, bani ce trebuiau luati de la furnizorii de medicamente.

Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti, Institutul de Medicina Legala Cluj, Spitalul Orasenesc Zimnicea – Teleorman nu au incasat aproape 3 milioane de lei, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale prestate.

INML nu a organizat licitatii pentru un contract de achizitie combustibil, iar Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, Spitalul Pneumoftiziologie Rosiorii de Vede,
Serviciul Judetean de Ambulanta Salaj
, nu au respectat prevederile legale privind atribuirea unor contracte privind servicii de de paza, cumpararea de bunuri, servicii si materiale sanitare in suma de peste 10 milioane lei.

Ministerul Sanatatii are lacune cu finantele

Curtea de Conturi a mai descoperit ca Ministerul Sanatatii nu a organizat corespunzator activitatea de realizare a veniturilor, reprezentand contributii trimestriale datorate de catre detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor care realizeaza incasari din comercializarea medicamentelor in Romania, precum si de catre persoanele juridice care au obtinut dreptul de comercializare direct de la detinatorii autorizatiei de punere pe piata care nu desfasoara in Romania activitati de comercializare a medicamentelor.

Acelasi minister nu a raportat la capitolul venituri sumele datorate de persoanele juridice platitoare notificate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in valoare de 371 milioane lei (aproape 100 milioane euro).

La aceste se adauga neinregistrarea in evidentele contabile a tuturor materialelor sanitare achizitionate, a activelor, drepturilor si obligatiilor (5 spitale); inregistrari eronate in evidentele contabile, cat si in contul de executie (32 de spitale), neevidentierea in conturi speciale a garantiei de buna executie (4 spitale), nefacturarea, neinregistrarea si neincasarea veniturilor de realizat din servicii medicale spitalicesti, in anul 2010, in suma totala de 8.673 mii lei, peste valoarea contractelor incheiate cu Casele de Asigurari de Sanatate teritoriale (7 spitale).

De asemeena, Spitalul Judetean de Urgenta Calarasi, Spitalul Judetean de Urgenta Zalau, Spitalul de Urgenta Fogolyan Kristof Sf. Gheorghe, Spitalul orasenesc Cugir, Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste, Spitalul de Urgenta Drobeta Turnu Severin au platit nelegal lucrari de reparatii capitale neexecutate de constructor, achitate pe baza unor documente justificative intocmite nelegal.

Situatie grea si la CNAS

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu a urmarit si controlat modul de utilizare de catre casele judetene a fondurilor alocate pentru derularea programelor nationale de sanatate, identificandu-se decontarea de catre acestea a unor medicamente in valoare estimata de 3,7 milioane lei, eliberate in baza unor retete intocmite de catre medicii unor persoane decedate.

CNAS nu a organizat, la nivel national, licitatii publice, ceea ce a facut ca programele nationale de oncologie si diabet au costat cu 30% mai mult decat se prevazuse.

Prescrierea medicamentelor pe denumiri comune internationale si eliberarea acestora prin farmaciile cu circuit deschis, nu asigura din partea CNAS un control eficient al cantitatii de medicamente prescrise si decontate. S-a constatat ca pentru medicamentele eliberate in cadrul programelor nationale de sanatate, nu exista prevedere legala care sa oblige farmaciile sa elibereze medicamentul cel mai ieftin din cadrul aceleiasi denumiri comune internationale.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Radiografia unui sistem ce trage sa moara Bolile de care sufera Sanatatea: management prost, venituri neincasate, licitatii nelegale

  1. Sile

    Sanatatea nu e singurul domeniu care sufera de tarele enumerate de dvs.Toate domeniile sufera de asta.Si nu e vorba de management prost ci pur si simplu de ,,ciordeala”. Care nu poate fi pusa sub control(de eradicare nu poate fi vorba, nicaieri in lume nu a fost eradicata) decit prin intermediul legii si al unor functionari profesionisti si integri care s-o puna in aplicare.Primul pas ar fi deci formularea unor legi tefere( si nu ar fi rau ca sa se implice in asta citi mai multi profesionisti).O zi buna ! O zi buna

    Reply
  2. Hering Breuer

    Ca un om care lucreaza in sistem , fara intentii laudative , apreciez continutul articolului , bine scris , cu informatii exacte, reale , dar , pentru ca totdeauna exista un dar , ceea ce dvs. ati sesizat si publicat reprezinta virful unui iceberg destul de voluminos. Aceste neajunsuri dateaza de ani de zile , cheltuirea cu nesabuinta a banului public a facut ca sistemul sa fie subfinantat. Oare , vreunul dintre ordonatorii de credite , implicati in aceste afaceri nerentabile pentru pacienti au fost trasi la raspundere? Sunt convins ca nu , mai ales ca pe multi dintre ei ii cunosc personal si stiu ce salt material au facut , in interes personal , in perioada cit au gestionat banul publuc. Nu sunt invidios , dar de ce oare ei nu raspund in fata nimanui ? Pentru ca sunt membrii sau simpatizanti ai puterilor politice care s-au perindat in decursul anilor?Cu acest mod de a privi lucrurile , cu aceasta maniera de abordare a banului public in sanatate , indiferent cit de multi bani vor fi ,nu vor ajunge. Un alt aspect deosebit de enigmatic este activitatea caselor judetene de asigurari de sanatate , locul unde sunt angajati pe bani publici o puzderie de functionarasi care muta o hirtie de ici dincolo , care sunt aroganti si trateaza medicii ca pe iobagii de alta data ,si locul de unde se repartizeaza banii pentru medicii de familie , spitale , policlinici , laboratoare. Nimeni nu a verificat vreodata un presedinte de asemenea institutie sa vada pe ce criterii imparte EL banii si cam cit din suma data pentru un spital de exemplu , ii ramine lui . Ar foarte interesant daca , asa din intimplare DNA, ar trece , ca o boare , pe acolo . Va spun, cu siguranta , ar gasi un dezastru. Nu mai comentez numirea (prin examene, chipurile, a managerilor si directorilor medicali , examene ale caror subiecte si raspunsuri ei le primeau acasa , cu o seara inainte), pentru ca , coruptia morala este un subiect de importanta nationala . ba , as zice chiar de siguranta nationala. Sa auzim de bine!

    Reply
  3. Ioan Crişan

    Trebuie luate la puricat reparaţiile capitale la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva şi Direcţa de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara (cu noul sediu pentru laboratoare), date firmelor pedeliste Valnel Construct srl din satul Luncoiul de Sus şi Marini srl Brad. Cu cei peste 10 miliarde roni cheltuiţi din buget şi supţi de conturi private ca ale arhitectului Armăşescu de la PDL sau Tonţa de la Valnel, se putea face un spital nou şi sediu nou al DSP (în cel renovat se umilesc medicii şi alţi specialişti în padocuri la comun, supravegheaţi cu camere şi microfoane).

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *