Senatul României a aprobat la începutul acestei săptămâni (luni) procedura de urgență pentru propunerea legislativă de declarare a unor proiecte hidroenergetice ca fiind ”de importanță strategică pentru siguranța energetică și națională”, înregistrată cu numărul L323/2026. După ce a primit raport favorabil în cadrul Comisiei pentru Industrii și servicii a Camerei Deputaților (din care fac parte majoritatea parlamentarilor inițiatori), propunerea legislativă a primit un punct de vedere dur din partea Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT), semnat de consilierul prezidențial și șeful Departamentului Securității Naționale, Marius Lazurca.
Astfel, propunerea legislativă nu a mai ajuns la un vot în plen, la deputați, fiind considerată adoptată tacit și trimisă la Senat, care e cameră decizională.
Legea Burduja, desființată de experți și societatea civilă
Propunerea a inițiată de fostul ministru al Energiei, acum deputat PNL, Sebastian Burduja, și se înscrie într-un lung șir de legi și ordonanțe de urgență prin care s-a încercat și se încearcă legalizarea cheltuielilor de sute de milioane de euro (650 de milioane, conform unor estimări) în proiecte hidroenergetice comuniste continuate, după 2009, fără avize și autorizări, cu afectarea mai multor râuri, parcuri naționale și a altor arii naturale protejate.
După cum a recunoscut chiar inițiatorul, în cadrul ședinței Comisiei pentru Industrii, la care a participat și România Curată, propunerea legislativă are ca scop eludarea legislației naționale și a directivelor europene de mediu, pentru a permite cheltuirea a altor aproximativ 350 de milioane de euro pentru finalizarea lor. ”Declararea proiectelor hidroenergetice ca fiind de securitate națională e singura portiță din regulamentul european care permite derogări. Este singura cale de a finaliza aceste proiecte”, a spus, în timpul ședinței, Sebastian Burduja.
Propunerea a fost criticată, însă, dur de reprezentanții societății civile și de către experți. Detalii, aici:
Obiecțiile CSAT
Cel mai dur punct de vedere a venit din partea CSAT, adică exact organismul pe care propunerea legislativă ar urma să-l desemneze cu atribuții de a decide care proiecte ar fi ”de siguranță națională”. Astfel, CSAT a arătat că adoptarea propunerii legislative ar putea genera sesizarea Curții Constituționale, o creștere semnificativă a proceselor de contencios administrativ și o procedură de infringement împotriva României.
Conform propunerii legislative, CSAT ar fi desemnată să decidă ce proiecte hidroenergetice ar urma să fie declarate de ”siguranță energetică și națională” și, astfel, să fie exceptate de la aplicarea legilor de protecție a mediului, a drepturilor de proprietate, a celor de urbanism, achiziții publice sau protecția patrimoniului.
1. Derogările sistematice de la regimul de drept comun sunt neconstituționale și restrânge exercițiul unor drepturi fundamentale, arată CSAT
”Proiectul este conceput ca un act normativ de derogare sistematică de la regimurile juridice de drept comun (protecția mediului, expropriere, urbanism şi autorizare, achiziții publice, protecția patrimoniului), prin intermediul unui mecanism de calificare formală („securitate națională”) care declanșează, în bloc, excepții procedurale, în lipsa unor criterii materiale adecvate, făcându-l incompatibil cu exigențele constituționale privind calitatea legii şi regimul restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale”, precizează CSAT.
În observații se subliniază că ”Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa a arătat că de esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional, temporar şi proporţional al acesteia”.
2. CSAT atrage atenția că propunerea legislativă riscă să trimită România în infringement
”Proiectul intră în contradicţie directă cu logica instrumentelor europene de mediu şi cu jurisprudenţa Curții de Justiție a Uniunii Europene care a statuat constant că statele membre nu pot goli de efect util obligația evaluării prin excluderi normative generale şi că evaluarea trebuie să rămână una concretă, raportată la proiect şi la contextul său”, precizează CSAT.
”În acelaşi registru, calificarea internă a proiectelor ca situații excepționale şi urgente” nu poate substitui cerințele europene privind justificarea şi condițiile stricte ale eventualelor excepții, care sunt de interpretare restrictivă şi şi aplicabile numai în situații individual determinate.
Soluţia induce un deficit de legalitate şi securitate juridică și creează un risc serios de incompatibilitate cu obligațiile europene de transparență, concurenţă și nediscriminare, astfel cum sunt transpuse în legislația internă”.
3. CSAT nu poate exercita atribuții normative; ar duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat
Potrivit Constituției (art. 119), ”rolul CSAT este de a organiza şi coordona unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, la nivel strategic. Extinderea rolului acestuia spre o zonă cu efecte normative şi administrative directe asupra unor regimuri juridice civile şi administrative, poate echivala cu conferirea către o autoritate administrativă a unor atribuții de natură apropiată legiferării. (…) CSAT ar ajunge să exercite, în substanță, o funcție quasinormativă, incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
CSAT subliniază și că modul de organizare a propriilor ședințe prevede caracterul secret al acestora și regimul specific de comunicare a hotărârilor. ”În măsura în care hotărârea CSAT constituie actul declanşator al unui regim juridic special, cu efecte asupra drepturilor şi intereselor legitime ale unor terți, apare problema accesibilității şi opozabilității actului în raport cu destinatarii indirecți ai efectelor sale”, atenționează CSAT.
4. Propunerea legislativă creează o categorie legislativă ”zombi”
CSAT insistă și asupra ”artificiilor” prin care ar fi definite proiectele în discuție: ”propunerea legislativă conduce la atribuirea simultană a unor multiple calități proiectelor, de la „proiecte de securitate naţională” şi „lucrări de utilitate publică” până la „obiective militare” şi „zone militare restricţionate”, creând o instituţie juridică sui generis, hibrid, pentru o categorie de proiecte de securitate naţională în domeniul hidroenergiei, care împrumută caracteristici aplicabile diferitelor tipuri de proiecte, al căror regim juridic este clar definit de actele normative care le reglementează.
Amalgamarea definițiilor duce la o lipsă de claritate cu privire la ce proiecte sunt vizate și, arată CSAT acestea ”nu pot fi considerate obiective militare sau zone militare restricţionate”.
5. Concluziile observațiilor trimise de CSAT nu lasă loc de foarte multe interpretări
”Din perspectiva noastră (a CSAT – n.a.), adoptarea propunerii legislative, în forma actuală, ar putea produce o perturbare majoră la nivel juridic şi instituțional, cu efecte imediate asupra aplicării sale, în special prin:
- declanșarea controlului de constituționalitate, prin sesizări întemeiate pe vicii structurale (calitatea legii, separația puterilor, restrângerea drepturilor, accesul la justiție, protecţia proprietăţii, retroactivitatea);
- creşterea semnificativă a litigiilor de contencios administrativ;
- expunerea României la proceduri europene de constatare a neîndeplinirii obligațiilor asumate.
Punctul de vedere al CSAT, integral, aici:
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe
Au mai rămas doar câteva zile în care poți completa Formularul 230 prin care redirecționezi, în mod gratuit, 3,5% din impozitul pe venit, pentru a susține investigațiile de mediu Verde Curat și procesele în care ne-au dat în juidecată avocata Schweighofer și conducerea Romsilva pentru a le bloca:
FORMULARUL 230
