Marile firme de prelucrare a lemnului vor să crească volumul de lemn exploatat din pădurile României de la aproximativ 19 milioane de metri cubi anual, la 30 de milioane. Adică mai mult cu o treime! În caz contrar, acestea dau de înțeles Guvernului că ar închide fabricile.
Presiunile (amenințările cu concedieri) și disperarea marilor prelucrători reprezintă (poate paradoxal pentru unii) o veste bună: că s-a redus, drastic, cantitatea de lemn tăiat ilegal de pe piață. Pentru că, în ultimii 2-3 ani, n-am citit și n-am avut cunoștință de deschiderea unor mari fabrici de prelucrare a lemnului ci, dimpotrivă, de anunțul celor de la HS Timber Group (noua denumire a Holzindustrie Schweighofer), de la începutul anului, de reducere a capacității de debitare cu o treime. Păi dacă le-a ajuns lemnul tăiat (oficial) până acum doi-trei ani, cum se întâmplă că, brusc, nu le mai ajunge?! Și răspunsul e destul de la îndemână: modificările anti-hoție din Codul Silvic, adoptate în vara lui 2020, și implementarea noi sistem de urmărire a trasabilității materialului lemnos, SUMAL 2.0, de la începutul anului trecut. Iar pentru acestea, toți cei care va-ți implicat în stoparea tăierilor ilegale de păduri, meritați felicitări!
Jurnalistul de investigații Andrei Ciurcanu a publicat, pe blogul propriu, detalii de la conferința organizată de Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR), săptămâna trecută, în prezența ministrului Mediului, Tanczos Barna, în care reprezentanții industriei de prelucrare și exploatare au acuzat lipsa lemnului de pe piață și au solicitat exploatarea anuală a 30 de milioane de metri cubi de lemn. Cu aproximativ 11 milioane mai mult decât se exploatează oficial.
Să nu ne lăsăm înșelați de aparențe – cele mai importante companii ”din România” care sprijină APMR sunt Holzindustries Sschweighofer (prin HS Baco Panels), Kronospan și Egger. De altfel, reprezentanții Kronospan au fost și printre cei mai vocali, săptămâna trecută, în susținerea creșterii volumului de lemn tăiat cu o treime.
Cerința procesatorilor de lemn a fost susținută și de unii silvici, precum inginerul Daniel Paul Dima. „Noi am rămas în paradigma unor norme vechi, neconforme cu economia de piață și soluția pentru tot sectorul, tot lanțul de valorificare, este să ieșim din această paradigmă. România are suficientă resursa care să fie exploatată sustenabil, astfel încât să ne ducem undeva la 25/30 de milioane de metri cubi anual”, a spus Dima, care a dat exemplu volumul exploatat în Finlanda, Polonia și țările din fosta Iugoslavie, care „au pădure cât noi, dar exploatează 30 de milioane de metri cubi”.
Ce nu au spus reprezentanții industriei lemnului și lobby-știi lor e că, oficial, volumul de lemn tăiat cu acte, în fiecare an, este de aproximativ 18-19 milioane de metri cubi. Iar acest volum le-a fost îndeajuns până în urmă cu 2-3 ani. Adică până la modificările anti-hoție din Codul Silvic, pe care am reușit să le promovez și să le fac să treacă, în 2020, în Parlament, cu sprijinul major al societății civile. Și tot în urma mobilizărilor civice, la începutul anului 2021, după mai multe amânări, a fost implementat noul sistem de urmărire a materialului lemnos, SUMAL 2.0.
În ciclul II al Inventarului Național Forestier (IFN) s-a constatat că, tot anual, din pădurile României ”se evaporă” aproximativ 38 de milioane de metri cubi de lemn. Adică mai mult decât dublu decât volumul tăiat cu acte! Și chiar dacă există și alte explicații legate de neconcordanța dintre volumul exploatat cu acte și cel pe care IFN nu l-a mai regăsit pe teren, există și alte evaluări (studii legate de cantitatea de lemn ars, în gospodării, industrial sau pentru producerea de energie, necesarul de lemn de foc pentru gospodării, capacitatea firmelor atestate de exploatare a lemnului – dotarea cu utilaje, număr de angajați – de a exploata aproape dublu decât se taie cu acte) care indică faptul că volumul exploatat, în mod real, în fiecare an, este/a fost undeva pe la 30 de milioane de metri cubi.
În fine, atât Schweighofer (vezi aici), cât și Kronospan se plâng de modificările legislative din ultimii ani, afirmând că sunt ”prea restrictive”, și au investit sume importante în activitățile de lobby menite să blocheze modificările Codului Silvic, din 2020, și implementarea SUMAL 2.0.
Punând cap la cap toate aceste informații și ”plângerile” industriei și lobby-știlor, una dintre concluziile destul de evidente e că disperarea de a crește volumul de lemn exploatat cu acte vine din faptul că necesarul pentru încălzire și industrie (pentru că, repet, nu s-au deschis noi mari fabrici de prelucrare) nu mai poate fi asigurat din tăieri ilegale.
***
După cum arată Andrei Ciurcanu, ideea (și lobby-ul) legată (legat) de creșterea volumului de lemn exploatat în România e mai veche, din 2008. Acesta menționează un studiu, intitulat Austroprojekt.
Ideea creșterii posibilității anuale de explotare a pădurilor și scăderea vârstei de exploatare a apărut pentru prima dată într-un studiu din 2008 numit Austroprojekt. Realizat cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (aproape 300.000 de euro) raportul Austroprojekt, în cele 160 de pagini, analizează industria de lemn din România – oportunități și deficiențe. Singurele mari companii menționate în raport sunt cele austriece – Holzindustrie Schweighofer, Egger și Kronospan – toate trei fiind descrise în niște tușe groase, extrem de pozitive.
Austroprojekt menționează în mai multe rânduri că este nevoie de creșterea posibilității recoltei anuale, în același timp denunțând restricțiile impuse de sistem silvic în exploatarea de lemn. „Au fost intervievați reprezentanți ai tuturor grupurilor relevante. Unii dintre ei, cei cu interese majore în sector, au fost vizitați chiar de mai multe ori de diferiți experți. Majoritatea celor intervievați consideră cadrul legislativ ca fiind unul restrictive, vârsta de exploatabilitate ar trebui redusă considerabil (…) trebuie modificate un număr de restricții și norme care au impact asupra volumului de exploatat și reducerea vârstei de exploatabilitate cu 20 de ani – de exemplu de la 110 la 90 de ani”, se arată în raportul din 2008” – sursa: Andrei Ciurcanu (aici).
De remarcat că, de această dată, chiar dacă a evitat să vorbească de diferențele majore dintre volumul de lemn tăiat cu acte și cel evidențiat de IFN și alte studii, ministrul Mediului, Tanczos Barna, nu s-a arătat favorabil solicitării. Ministrul a susținut că problema nu este volumul de lemn exploatat, dar capacitățile de producție care s-au construit în ultimii 15 ani s-au bazat pe cifre nereale privind lemnul exploatat și pe un lobby la nivel de guvern care nu a avut succes.
Nota bene: după cum remarcă și jurnalistul de investigație, Kronospan (alături de Holzindustrie Schweighofer și Egger) se numără printre firmele sancționate cu o amenzi record (de zeci de milioane de euro), anul trecut, de către Consiliul Concurenței, pentru cartelizarea pieței lemnului.
foto: George Popescu/Totb.ro
„Să crească volumul de lemn exploatat din pădurile României de la aproximativ 19 milioane de metri cubi anual, la 30 de milioane. ”
Este un fel de declarație oficială de furt calificat cu acte în regulă de 11 milioane mc anual.
În momentul de față toți se vaită că până în prezent angajații din domeniului lemnului prelucrau numai 19 mil. mc, iar acum brusc, nu le mai trebuie 11 mil. mc pentru a nu face concedieri!!!!
Nu se poate pune problema că au probleme financiare din moment ce toate prețurile produselor din lemn au explodat și ele. De energie electrică și gaze?!! Nu au consumuri exagerate pentru că au propriile centrale termice pe lemn pentru generarea căldurii și a aburului necesar, și nu au cine știe ce utilaje cu consum foarte mare de energie electrică!
Depistarea unor grave forme de hoție se poate face prin:
– Consumul de energie al gaterelor consum specific (kw/ora) al fiecărui utilaj pentru prelucrarea unui metru cub de bustean. Spre exemplu, dacă pentru 10 mc de buștean (declarat in acte) sunt necesari 50 de kW energie electrică dar se constată că sau consumat de fapt 75 kW apare clar o hoție care nu poate fi pusă în cârca unui utilaj declarat defect (un gater electric ori merge in parametri normali de funcționare ori nu se poate lucra cu el) și nici nu poate fi uitat in priza căci zgomotul generat de el atrage atenția.),
Prin metode eliminatorii se poate ajunge și la un consum dat de gatere in situațiile in care acestea nu sunt prevăzute cu contor propriu.
Mai dificil este cu lemnul de foc pentru care nu sunt necesare utilaje electrice. Dar dacă lemnul este declarat ca fiind de foc și este trecut prin gatere este clar o formă de hoție!!! Este clar că acel lemn de foc este de fapt lemn de prelucrare.
La exemplificarea consumului de energie al unui gater se poate invoca timpul în care este reglată poziția bușteanului și motorul lamei de tăiere merge in gol!!!
Dar oops, la indicațiile lui Iohanis legate de risipa de energie a populației, întreprinderile proletare trebuie să ia primele măsuri de risipire a energiei electrice: acționarea electrică lamei de tăiat să fie întreruptă până la reglarea bușteanului!!! Alte soluții ar fi de genul instalării unui contor de supraveghere, de depistare a momentelor de mers în sarcina a motorului electric cu marcare de inceput și sfarșit de prelucrare buștean, ….
Că nu se va vrea așa ceva, denotă că au multe de ascuns.
am inteles ca dezastrul ecologic de la atentatul asupra Nord Stream este unul de proprotii gigantice, stiti ceva despre asa ceva?
nu am informații despre dimensiunea impactului asupra mediului; dincolo de evaluări și speculații de moment, dimensiunea impactului o vom afla, cel mai devreme, peste câteva luni (timp minim necesar pentru observații și studii)
multumesc mult pentru raspuns
Citesc despre ingrijorarea dvs
Da, din păcate este o imensă evacuare de gaze, estimat ar fi cateva sute de mii de mc care se adaugă la alte milioane eliberate in mediul înconjurător intr-un mod natural. Gazele sunt eliberate din sol și in mod natural.
Ca ați citit articole precum că aceste gaze de pe conductă vor provoca o adevarată catastrofă, sunt numai articole care să distragă atenția omenirii de la alți factori poluanți artificiali emiși în atmosferă de omenire. Gazul metan este o formă naturală de existență atât in sol cât și eliberat natural in atmosferă. Eliberare naturală a metanului in atmosferă este greu de controlat. In acest caz, odată inchiși robineții de gaz, totul este sub control, „poluarea” este eliminată.
Mai vedem la tv o campanie furibundă cu inchiderea fermelor de animale!!! Tot o distragere a atenției populației de la adevatții factori poluanți, în acest caz este însă și o propaganda anti-ecologistă (de o ecologie necesară reală) prin care este stârnită revolta in masă a populației impotriva oricaruia se zbate în a atrage atenția a imenselor altor probleme legate de poluare și mediu!!!!
Așadar, DA – au fost eliberate accidental câteva milioane periculoase de mc gaze naturale existente pe conductă până în momentul întreruperii transportului și golirii conductelor dar nu poate fi comparat ca un grad de periculozitate ca al unei emisii de diferite gaze eliberate de un vulcan.
Comparativ însă, uzinele, fabricile, mașinile (mai ales cele diesel) elibereaza în atmosferă cantități de ordinul sutelor de mii de mc gaze ARTIFICIALE (cantități exprimate pentru fiecare domeniu de poluare) , gaze organice și anorganice (UNELE INEXISTENTE DELOC IN DECENII ANTERIOARE – sub nici o forma naturala de transformare).
De radiațiile EMF ale undelor radio (din tot spectrul undelor electronicelor actuale) și a reteleor electrice ati auzit cumva ca fiind existente in mediul inconjurător pana la sfarșitul secolului XIX?!!!
Vă îngrijorează dezastrul ecologic generat de evacuarea masivă gazului din conducte!
Da, pentru mediul acvatic este un dezastru ecologic de moment, până la momentul închiderii robinetului conductei.
Dar să vedem de poluarea continuă de zi cu zi, de zeci de ani, cu tot felul de alte gaze artificiale și particule fine eliberate în atmosfera terestră de omenirea alcătuită de fiecare în parte: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele (adică noi toți)!
Când și cum închidem robinetul?!!!!
genocidul propus de progresism?