Anul trecut, HS Timber Group (noua denumire a companiei austriece Holzindustrie Schweighofer) a anunțat închiderea de la Siret, iar în acest an, vânzarea celei de la Sebeș. Potrivit unor surse, compania ar urma să vândă și active de la Reci. Între timp, Rise Project publică, sub semnătura jurnalistului Andrei Ciurcanu, o nouă investigație, potrivit căreia compania ar fi renunțat la una din practicile ilegale care i-au adus beneficii de milioane de euro.
”Grupul austriac Holzindustrie Schweighofer și-a schimbat politica de aprovizionare în fabricile din România, la câteva luni după ce RISE Project și OCCRP au publicat investigația „Fabrica lemnului dispărut””, scrie Andrei Ciurcanu, în noua anchetă jurnalistică.
”Reporterii au dezvăluit anul trecut cum Schweighofer a impus prin contract supralungimi pentru buștenii livrați, beneficiind astfel de cantități suplimentare de lemn în valoare de milioane de euro. În schimb, pierderile erau contabilizate atât de furnizorii privați, care nu primeau niciun ban pentru lemnul livrat în plus, cât și de stat – care nu putea să taxeze tranzacțiile la valoarea lor reală.
Faptul că Holzindustrie Schweighofer nu măsura la lungimea reală buștenii a fost confirmat inclusiv de o înregistrare audio obținută de reporterii RISE. Publicarea înregistrării cu directori de top a provocat unde de șoc în interiorul companiei și în piața lemnului. A fost prima înregistrare în care oficialii companiei au recunoscut că primesc mai mult lemn decât este declarat în documente și că fabricile lor de procesare nu măsoară buștenii la lungimea reală.
Metoda cioturilor. Schema veche funcționa astfel: Când buștenii ajungeau cu lungimi diferite la poarta fabricii, Holzindustrie Schweighofer îi înregistra cu dimensiuni mai mici. De exemplu, la un buștean de 4 metri și 4 centimetri lungime, furnizorul primea banii doar pentru 3 metri. Diferențele, în cioturi, au generat în timp venituri suplimentare de mai multe milioane de euro.
Dacă vechile contracte solicitau partenerilor ca fiecare buștean să fie livrat cu o supralungime de până la 25 de centimetri, noul contract de achiziție arată că Schweighofer estimează acum volumul luând în calcul lungimea efectivă a fiecărui buștean.
Noile documentele obținute de reporterii RISE arată că acum Schweighofer, redenumită între timp HS Timber, estimează și plătește volumul obținut din supralungimea solicitată partenerilor. Cu alte cuvinte, sistemul de scanare laser pe care compania îl are instalat de mult în fabricile din România măsoară acum dimensiunea reală a buștenilor.
Conform mai multor note de recepție, cel puțin opt transporturi de lemn, livrat în ultimele luni la porțile Schweighofer, volumul din supralungime variază între 3% și 4% din volumul de lemn expediat.”, se arată în investigația Rise Project.
În articol (pe care îl puteți citi aici), Andrei Ciurcanu prezintă documentele care arată schimbarea modalității de măsurare a lemnului, punctele de vedere ale firmelor de exploatare care, alături de Romsilva, au fost furnizorii Schweighofer și, în același timp, păgubiți (pagubă ”recuperată” ulterior din pădure), modul în care a încercat să blocheze, respectiv să schimbe normele, precum și o parte din bogatul istoric al problemelor cu legea ale companiei austriece.
“Cu părere de rău suntem nevoiți să constatăm din nou lipsa dumneavoastră de obiectivitate față de sectorul de prelucrare a lemnului, precum și ignorarea problemelor grave cu care se confruntă această industrie”, se arată într-un răspuns al celor de la Schweighofer pentru Rise Project.
Compania a susținut că măsurătorile efectuate urmează standardele de măsurare a lemnului din România și normele legale în vigoare. “Suntem și singura companie din România care respinge volume de lemn care depășesc cantitățile înscrise de furnizori în documentele de transport, situații pe care le raportăm autorităților de profil. “
Cât privește relația cu furnizorii “criteriile de calitate sunt acceptate contractual, aceștia având anterior la dispoziție documente publice în care precizăm în mod transparent metoda de măsurare și evaluare”.
Compania a invitat reporterii RISE să participe la o sesiune tehnică de măsurare a lemnului. Dar când am acceptat invitația pentru a observa și filma sistemul de măsurare din cadrul fabricilor de prelucrare, echipa HS Timber a revenit cu un răspuns în care a explicat că vizita nu se poate organiza în perioada propusă de reporterii RISE și a cerut o amânare de câteva luni.”
Citește, integral, pe Rise Project, articolul:
Efectul unei investigații: Schweighofer a început să măsoare corect buștenii care îi intră în fabrici
pe același subiect:
Scăpăm de Schweighofer! După închiderea fabricii din Siret și vânzarea celei de la Sebeș, compania austriacă pregătește vânzarea și a celei de la Reci (surse)
Abatorul de lemn Schweighofer, de la Sebeș. Foto: Andrei Ciurcanu/ Rise Project
Felicitări pentru eforturile încununate de succes! Se pare că austriecii nu mai mult de stat în România. Nu au mai rămas de tăiat decât copacii din orașe, parcuri, curțile cetățenilor. Intr-un an, doi sunt gata și aceștia…
A cumpărat activele o alta companie austriacă.
e germană, alt tip de afacere, bazat pe prelucrare finită a lemnului (mai multă prelucrare, muncă, taxe, impozite, dar mai puțin lemn); evident, vor fi în monitorizare de la început; din păcate, în cazul Schweighofer au trecut aproape 10 ani până când oamenii (jurnaliști, societate civilă) au înțeles pe ce se bazează ”profitul” afacerii… garantat că noua companie nu va beneficia de o asemenea perioadă ”de grație”, să facă ce vrea