Păstorul din Banat. Ani la rând, un șef al Consiliului Județean Caraș-Severin a declarat că prosperă din agricultură. DNA l-a surprins însă în flagrant mulgând nu lapte, ci mită

S-a întâmplat miercuri, 2 iulie, în localitate Teregova: Ianăș Roșeți e fost prins în fagrant de către procurorii DNA Timiș primind 9.000 de lei șpagă pentru obținerea unui contract din partea unei direcții a Consiliului Județean Caraș-Severin. Aproximativ 2.000 de euro din cei 8.000 de euro pe care îi solicitase în total. Acesta e finalul poveștii ”de succes” a familiei Roșeți, una dintre cele mai influente (și prospere) familii ale județului.  O prosperitate pe care familia o justifica prin sumele pe care le-ar fi câștigat din agricultură. De miercuri, povestea e lata, și nu mai începe cu ”a fost odată ca niciodată un păstor…”, ci cu ”subsemnatul Ianăș Roșeți, director al Direcției de Administrare al Domeniului Public și Privat (DADPP) Caraș Severin, în caitate de inculpat declar că…”, ”subsemnata Maria Roșeți, director al Centrului de zi ”Buna Vestire” din Caransebeș, în calitate de… declar că…”

Familia Roșeți a mai constituit și până miercuri subiect al anchetelor care se refereau la activitatea Consiliului Județean (CJ) Caraș-Severin. Însă doar al celor de presă, care tratau subiectul contractelor și achizițiilor instituției din ultimii 10 ani. De altfel, întreaga familie a fost angajată ”în interes public”: Ianăș Roșeți, șef a DADPP, soția Maria Roșeți, șefă la Centrul de zi ”Buna Vestire” din Caransebeș, iar copii Ramona și Lucian în alte insituții din subordinea CJ.

12.000 de lei… sub pat

Miercuri după-amiază, procurorii DNA Timiș au descins la locuința familiei din Teregova, unde Ianâș Roșeți a fost prins în flagrant în timp ce lua mită 9000 de lei de la un om de afaceri pentru a-l favoriza în  obținerea unui contract prin DADPP. Ulterior, procurorii au stabilit că acesta primise deja o tranșă de 2.000 de lei dintr-un total de 8.000 de euro ce erau percepuți de Ianăș Roșeți ca și comision pentru atribuirea contractului. În timpul perchezițiilor au mai fost găsită ascunsă sub pat suma de 12.000 de lei, iar în diverse alte locuri ale casei 3.000 de euro. Acești ultimi bani par a fi obținuți recent, familia fiind cunoscută prin faptul că obișnuia să declare sumele. Însă ca venituri provenind din agricultură.

Potrivit legenedelor din mediul de afaceri din județ, Roșeți nu ar fi ”dat” nicio lucrare fără a încasa un comision. Un comision care, inițial, ar fi fost de câteva procente și ar fi ajuns, în ultimii ani, până la 15-20% din valoarea contractului atribuit.

200.000 de lei/an din agricultură?

În declarațiile de avere, totul pare însă a proveni din agricultură. Conform declarațiilor de avere, familia deține o casă  de 100 metri pătrați (mp) cu teren de 760 mp în Teregova, o vilă  de 98 mp, cu teren (780 mp) și garaj (6mp), un apartament în Caransebeș de 70 mp, precum și 6 hectare de pădure, primite prin Legea 1/2000. Soții Roșeți mai dețin un autoturism Renault Megane și un tractor. Sumele declarate sunt însă spectaculoase, mult peste veniturile de angajați și, totuși, destul de puțin plauzibil că ar proveni cu adevărat din agricultură. Doar în anul 2007, an în care toți cei patru membrii ai familiei Roșeți erau angajații CJ Caraș-Severin, familia a adunat, porivit declarației de avere a lui Ianăș Roșeți, un venit de aproape 300.000 de lei (mai exact 294.000 lei). Din aceștia, 200.000 de lei au fost declarați ca obținuți din venituri agricole.

Ca director al DADPP, Ianaș Roșeți a declarat, în 2007, încasarea ca salariu a 44.500 lei, iar soția sa, Maria Roșeți, director al Centrului de Zi ”Buna Vestire”, 27.600 lei. Fiica lor, Ramona, a încasat și ea 18.000 de lei cu titlul de salariu, în timp ce fiul lor, Lucian, a luat 4.200 lei.

Cum a justificat (declarat) familia Roșeți cei 200.000 de lei venituri din agricultură? Ianăș susține că ar fi încasat pe „țuică, cartofi și lemne“ 150.000 de lei iar soția sa, Maria, 50.000 lei pe prune, mere, pere și cireșe. Proveniența reală a acestor sume este, totuși, discutabilă, ținând cont că soții Roșeți nu prea aveau când să lucreze efectiv cele 6 hectare de pădure din Teregova, localitate aflată la aproape 40 de km. de Caransebeș. În plus, în anul 2007 țuica era produs accizabil și trebuia declarat la vamă, iar Ianăș Roșeți nu are asemenea declarație.

Primarul localității Teregova este și el sceptic în privința posibilității ca familia Roșeți să fi obținut asemenea venituri din agricultură. Acesta nu a dezvăluit telefonic suprafața de teren declarată de Roșeți la Registrul Agricol. „Știu că sunt informații publice, dar nu vreau să vi le comunic telefonic, vă rog să faceți o adresă scrisă. Oricum nu sunt de măsura la care a declarat dânsul venituri“ a declarat Marius Damian, primarul comunei Teregova.

La rândul lor, lemnele nu se pot vinde decât în regim silvic și cu marcaj. În fiecare an Ianăș Roșeți declară sute de mii de lei obținuți din comercializarea lemnelor, deși el are declarate doar 6 ha de pădure! Potrivit legii, pentru igienizare se poate marca cel mult un metru cub de masă lemnoasă/ hectar, deci, 6 metri cubi în total. Pe cei 6 metri cubi nu prea avea cum să încaseze sute de mii de lei în fiecare an.

1.000 de kilometri/zi cu mașina

O altă sursă controversată a bunăstării famliei Roșeți sunt salariile și sumele decontate de membrii familiei din deconcentratele CJ Caraș-Severin. După ce, în 2008, a fost eliberat din funcția de director economic al CJ, Dorin Buda a acordat presei locale interviuri în care vorbește despre aceste sume. Astfel, fiica Ramona  afost angajată la Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului, la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă în Educaţie dar şi la Complexul de Servicii Sociale „Buna Vestire“ din Caransebeş, al cărei directoare este chiar mame ei, Maria Roşeţi, mama dânsei. Salariul pe care îl primea, corespundea încadrării pe un post de conducere sau al unui angajat cu vechime, ceea ce nu era cazul. Dorin Buda a reclamat și risipa făcută la cheltuielile telefonice  și la deconturile de combustibil ale direcției conduse de Roșeț. Astfel, doar în 2007, DADPP a decontat 33.530 litri de benzină, comparativ cu 13.500 litri Direcția de Asistență Socială sau 4.800 litri Evidența Populației. „Numai Roşeţi deconta lunar cam 2.500 de litri de carburant, deconturi pe care eu trebuia să le vizez“ declara atunci Dorin Buda. Intituțiile publice au dreptul să deconteze 7,5 litri de benzină pentru 100 de kilometri parcurși. De unde rezultă că Roșeț ar fi parcurs lunar peste 33.000 de kilometri, adică peste 1.000 de kilometri/zi, lucru imposibil din punct de vedere fizic.

Păstorul din Banat: lapte, brânză, țuică, lemne…

Situația din 2007 s-a repetat în anii următori. În 2008, familia Roșeț, cu patru angajați în domeniul public, a declarat venituri de 300.000 de lei, din care 200.000 de lei tot din agricultură. În 2009, Ianăș Roșeț a declarat suma de 35.000 de lei din creșterea a o sută de oi, activitate care nu se regăsește însă menționată și la Registrul Agricol din Teregova.  Alți 80.000 de lei ar fi fost obținuți de Ianăș Roșeți după ce a valorificat cartofi, lemne și țuică, iar 40.000 de lei ar fi obținut soția sa din vânzarea de fructe.

În anul 2010 salariile familiei Roșeți scad oficial, Ianăș declarând 49.270 de lei, iar Maria 30.079 de lei. În urma articolelor din presă, cei doi copii nu mai apar ca angajați la CJ. Pentru acest an, Roșeți declară 33.000 de lei proveniți din creșterea oilor, o sumă dublă din vânzarea de cartofi, lemne și țuică, iar soția 30.000 de lei din vânzarea de fructe. O declarație similară de avere este și pentru anul 2011. Mult mai prosperi sunt anii următori. În 2012 și 2013, Maria Roșeți declară că încasează câte 100.000 de lei din subvenții de la APIA pentru pășunat. Ianăș mai declară 10 vaci pe lângă cele 100 de oi, de pe urma cărora ar fi încasat 40.000 de lei. 50.000 de lei ar fi provenit din lemne, cartofi și țuică. Subvențiile și sumele cresc în declarația făcută în acest an: 46.000 de lei ar proveni din zoothenie (136 de oi și 16 bovine), 20.000 de lei din comercializarea de lemn, și 241.000 de lei din activități de pășunat și întreținere a pășunilor pe terenuri concesionate (subvenții – n.r.).

Însă, tot în acest an, DNA Timiș pare hotărâtă să nu mai creadă povestea cu agricultura. Iar flagrantul de miercuri arată că ”vacile de muls” ale familiei Roșeți erau cu totul altele. Cu câte două picioare.