- Un document intrat în posesia site-ului de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, arată că perimetrul carierei de serpentine magnezice care ar urma să fie exploatate către compania MPI de la Rășinari, în Mărginimea Sibiului este unul uriaș, de peste 915 hectare, practic un munte.
- Pe document scrie că ar fi vorba de perimetru de exploatare. Primarul localității sibiene, Bogdan Bucur, a declarat însă că viitoarea mină de suprafață s-ar desfășura doar pe o suprafață de 7 ha, iar cele peste 915 hectare ar reprezenta perimetrul în care MPI a făcut explorări.
- Deși pe 8 noiembrie 2026, la Rășinari va fi organizat un referendum prin care localnicii vor fi consultați cu privire la acceptabilitatea viitoarei mine, primarul pretinde că statul român ar putea să exproprieze terenurile necesare proiectului, dintre care unele se află în proprietatea Primăriei Rășinari, altele sunt ale unor persoane fizice.
- Articolul invocat pe Bogdan Bucur, din Legea Minelor nu permite, însă, o astfel de expropriere. Un proiect de modificare a legii în acest sens, inițiată în 2013 de Guvernul Ponta, cu dedicație pentru proiectul de la Roșia Montană, a generat uriașele proteste civice din acel an, întinse pe o perioadă de trei luni și jumătate, în ceea ce s-a numit Toamna Românească.
- O altă propunere de exproprieri în interes privat, ”Legea Grindeanu”, au fost inițiată de un număr record de parlamentari (cei mai mulți de la PSD și AUR), în primăvara acestui an, dar tot în urma mobilizărilor civice, a fost respinsă de Senat, în vară, și e la un pas de a primi un vot negativ și în Camera Deputaților.
- Verde Curat/ România Curată a identificat, însă, alte două inițiative legislative, care ar facilita extinderea necontrolată a perimetrelor concesiunilor miniere. Prima dintre acestea, a fost adoptată în Ajunul Crăciunului anului trecut, dar a fost declarată neconstituțională în urma unei sesizări depuse de președintele României, Nicușor Dan. Întoarsă în Parlament, propunerea legislativă așteaptă un vot final în Camera Deputaților.
- După declararea ca fiind neconstituțională a primei inițiative, a fost depusă una nouă, cu același obiect, în primăvară. Inițiatorii susțin că ar fi vorba de niște facilități pentru extinderea concesiunilor de exploatare a rocilor pentru construcții. Adică exact pentru ce a primit licență de exploatare, potrivit Autorității Naționale pentru Resurse Minerale (ANRMPSG), compania MPI. Propunerea legislativă a fost pe ordinea de zi a comisiilor de raport, săptămâna trecută și aceasta, la Senat.
- Prima propunere îl are printre inițiatorii principali pe Florin Roman, deputat PNL de Alba, fost mare susținător al proiectului de la Roșia Montană. A doua propunere legislativă a fost inițiată tot de liberali, partid din care face parte și primarul din Rășinari. Verde Curat/ România Curată a făcut mai multe dezvăluiri care arată legătura dintre proiectul din Mărginimea Sibiului și directorii și firmele implicate în Afacerea Roșia Montană.
- Dezvăluirile de pe Verde Curat/ România Curată au contribuit la mobilizarea publică a locuitorilor din zonă. În urma revoltei publice, Consiliul Local al orașului Săliște a respins solicitarea MPI de concesionare a unui teren de 100.000 mp pentru construirea uzinei de procesare a magneziu. Ulterior, Consiliul Local din Rășinari a votat organizarea referendumului de pe 8 noiembrie.
Explorare sau exploatare pe 915 hectare?

Documentul în care scrie că perimetrul exploatării MPI de la Rășinari e uriaș, de peste 915 hectare
Conform surselor Verde Curat/ România Curată documentul ar face parte din documentația depusă de MPI la Primăria Rășinari pentru obținerea certificatului de urbanism. În document scrie că faza lucrărilor e de exploatare pentru o suprafață de 9,152 km pătrați (915,2 ha), în contradicție totală cu cele 7 ha la care făcea referire, în declarațiile publice, primarul Bogdan Bucur.
Verde Curat/România Curată l-a contactat, joi seara, pe primarul comunei Rășinari. ”Cum să fie de 900 de hectare. Nu, 7 hectare au pentru partea de extracție (exploatare – n.a.). Cum să fie de 900 de hectare?”, a fost prima reacție a acestuia. ”Bine, mai au un perimetru adiacent, mai e o suprafață în jurul suprafeței de extragere, dar nu știu cât iese cu totul, 10, 12 hectare. N-am documentele în față și nu pot să vă spun exact suprafața, dar oricum e distanță mare până la 900 de hectare”, a spus Bogdan Bucur. Primarul a mai declarat că va verifica, până marți, documentația și va reveni cu suprafața exactă.
El a sugerat, însă, că cele peste 915 ha ar fi fost suprafața pentru care MPI ar fi deținut licența de explorare. ”Poate li s-a fi dat să facă prospecțiuni pe o suprafață mai mare, dar ei în ceea ce au găsit ca și minereu e vorba de 7 hectare, și în documentația pe care au depus-o la primărie, 7 hectare menționează”, a declarat primarul din Rășinari.
”Dar asta e de verificat, să fie clar”, a precizat el: ”Să mă sunați undeva pe marți, după ce discut un pic cu fata de la urbanism, unde sunt depuse toate documentele pentru emiterea certificatului de urbanism, care încă nu este emis. Acolo o să vedem mai multe detalii, că acolo probabil că au și un memoriu și sunt explicate mai multe lucruri care sunt cerute. Atunci vă pot da niște date mai concrete, ca să nu ajungem la mai știu eu ce alte exagerări ca aceasta cu 900 de hectare”.
Că licența de exploarare e pentru 915,2 hectare rezultă foarte clar din Ordinul 294/2019 al fostei ANRM, acum ANRMPSG.

Coordonatele din Ordinul 249/2019 al ANRM, pentru perimetrul Valea Dobra, Rășinari, coincid cu cele din documentul intrat în posesia Verde Curat/ România Curată, în care se menționează că stadiul actual ar fi de exploatare
Pot fi terenurile expropriate?
Întrebat de situația juridică a terenurilor vizate pentru deschiderea carierei de roci magnezitice (serpentine magneziene) de la Valea Dobra, primarul spune că o parte sunt ale Primăriei Rășinari, iar o parte ale unor persoane fizice. ”Acolo sunt mai mulți proprietari. Este și proprietatea primăriei, și proprietari privați, dar dacă statul vrea să ajungă la bogăția pe care o are în subsol (și pe care a concesionat-o către o firmă privată – n.a.), el are un drept de servitute și poate să exproprieze terenurile”, a susținut Bogdan Bucur.
Atenționat că dreptul de servitute e doar pentru traversarea către proprietatea proprie, dar statul nu poate expropria pentru o carieră privată, primarul din Rășinari a spus că asta e ceea ce i-au transmis juriștii consultați (și de la Primărie, și alții) și că va reveni cu articolul din Legea Minelor, în care ar exista o asemenea prevedere. Ulterior conversației telefonice, Bogdan Bucur ne-a trimis un mesaj, pe Whatsapp, în care menționează art. 9 din Legea Minelor 95/2003.

Conversația pe Whatsapp, cu primarul comunei Rășinari, Bogdan Bucur
Articolul 9 din Legea 85/2003, arată că ”exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes național se face în condițiile legii, sub coordonarea ministerului de resort”.
În ciuda interpretărilor sfătuitorului primarului din Rășinari, proiectele de exploatare minieră privată, precum cel pe care intenționează să-l dezvolte MPI în Mărginimea Sibiului nu reprezintă ”cauză de utilitate publică de interes național”. Asta chiar dacă, în mod fals, se invocă Regulamentul Critical Raw Materials Act (CRMA), care pretinde că are ca scop limitarea dependenței industriei Uniunii Europene de materiile critice din alte țări non-europene.
Că este așa sunt tocmai tentativele repetate de modificare a acestei prevederi din Legea Minelor, cum a fost cea din 2013, inițiată de Guvernul Ponta pentru proiectul de la Roșia Montană ori cea din această primăvară, botezată și ”Legea Grindeanu”, care a fost respinsă, însă, de Senat, în urma mobilizării publice. După mai multe avize negative primite deja în comisiile de specialitate, ”Legea Grindeanu” e la un pas de a fi respinsă și în Camera Deputaților, care e decizională. Cu toate acestea, potrivit unei afirmații făcut de un parlamentar PSD, la ședința Comisiei pentru Mediu la care a participat și Verde Curat/ România Curată, după respingere ar urma să fie depusă o altă lege având același scop.
”Legea Grindeanu” are, însă, alți destinatari dedicați: compania canadiană Euro Sunt Mining (pentru proiectul de exploatare a aurului de la Rovina), SALROM (pentru grafitul de la Baia de Fier) și Verde Magnesium, controlată de un fost asociat în afaceri al lui Sorin Grindeanu (pentru magneziul de la Budureasa). Cele trei proiecte au fost incluse deja pe lista europeană CRMA, statut pe care cel din Mărginimea Sibiului nu-l are, chiar dacă înc comunicarea publică vrea să genereze această percepție.
De la concesionarea unui loc de veci la extinderi de proiecte miniere pe sute de hectare!
Verde Curat/ România Curată a identificat, însă, alte două inițiative legislative care s-ar potrivi ”ca o mănușă” proiectul din Sibiu. Mai exact, inițiative legislative care ar permite extinderea perimetrelor concesiunilor miniere într-un mod simplificat. Prima dintre acestea, a pornit la drum ca o propunere prin care statul ar permite concesionarea unor… locuri de veci/ morminte din cimitire, pentru persoane fizice. Cel puțin asta prevedea, inițial, propunerea legislativă a patru deputați liberali (semnată, apoi, și de alți colegi), dintre care se distinge Florin Roman, deputatul de Alba care a susținut, ani la rând, proiectul de la Roșia Montană.
De la concesionarea unor locuri de veci pentru persoane publice (în forma inițială, votată de Senat), legea s-a transformat într-un care ar permite largi extinderi de concesiuni miniere pentru mari proiecte. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, la în ultimele zile de activitate parlamentară ale anului 2026. Cu toate acestea, nu a scăpat Ștefaniei Simion, consiliera pe probleme de mediu a președintelui României, Nicușor Dan, implicată, ani la rând, în Campania Salvați Roșia Montană.
”O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă”, scria, în Ajunul Crăciunului, pe Facebook, Ștefania Simion, într-o postare în care anunța faptul că Administrația Prezidențială a sesizat CCR.
În esență, varianta finală, adoptată de deputați, reprezintă o modificare totală a propunerii inițiale, care dintr-o lege care viza dreptul unor persoane fizice de a concesiona locuri de înhumare ori de păstrare a urnelor de cenușă s-a transformat într-o lege care permite proceduri derogatorii și abuzive de extindere a perimetrelor exploatărilor miniere.
Extinderile vizează nu doar terenurile aflate în proprietatea privată a statului sau localităților, ci și cele aflate în proprietate publică. Mai mult, extinderea concesiunilor nu se limitează doar la cimitire, ci și la terenuri din ”proximitatea exploatărilor miniere active”. Cu un termen – proximitate – extrem de vag, care lasă loc de interpretări abuzive.
Îndeosebi, prevederea extinderii concesiunilor pe ”terenurile din proximitatea exploatărilor miniere active” este cea de care ar putea beneficia MPI dacă ar vrea să-și extindă cariera de la Valea Dobra (Rășinari), de la 7 ha la… 915,2 ha.
Sesizarea președintelui României a fost admisă de Curtea Constituțională. Inițiativa legislativă a fost retrimisă la Parlament (teoretic, pentru a fi respinsă, în conformitate cu hotărârea CCR). Pe 14 martie, a fost respinsă de Senat. Pe 15 martie 2026 a fost transmisă la Camera Deputaților, unde a rămas, însă, să aștepte prin sertare.
Lege pentru exploatarea materialelor de construcții. Exact pentru ce are licență MPI!
La începutul lunii septembrie, Context.ro semnala o altă propunere legislativă, inițiată tot de parlamentari PNL (ulterior constatării neconstituționalității celei dintâi), care ar permite extinderea facilă a perimetrelor inițiale ale concesiunilor pentru exploatare.
Conform propunerii legislative, terenurile necesare asigurării continuității exploatării zăcămintelor minerale, care sunt în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, și care, din punct de vedere geologic, se extind dincolo de limitele perimetrului de exploatare autorizat de autoritatea competentă, pot fi concesionate prin atribuire directă titularilor de licențe sau de permise pentru activități miniere, arătau jurnaliștii de la Context.ro, care au prezentat și avizele Consiliului Economic și Social (CES) și cel al Ministerului Justiției, care criticau dur propunerea legislativă.
Într-o discuție cu Context.ro, unul dintre inițiatori, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a spus că beneficiarii acestei legi ar fi „industria autohtonă și oamenii care își doresc să facă un business corect”, „în general companii care exploatează materiale care se folosesc în general în construcție”.
Întrebat dacă întâlnirile dintre industrie și parlamentari au fost publice, acesta a dat asigurări că da și că „sunt discuții din ultimii doi ani de zile”. Fenechiu a mai spus că va transmite, după data de 15 septembrie, o analiză transparentă a reprezentanților cu care s-a întâlnit înainte de a apărea această inițiativă. Întrebat dacă știe să fi existat lobby din partea vreunei companii străine, a răspuns că pe el nu l-a contactat nimeni și nici nu știe despre alți colegi.
Verde Curat/ România Curată a contactat-o pe autoarea articolului de pe Context.ro, Ioana Sandu, care ne-a spus că nu a primit lista promisă de Daniel Fenechiu cu reprezentanții companiilor cu care s-ar fi întâlnit. Sunat, joi după-amiaza, de Verde Curat/ România Curată, Daniel Fenechiu a prezentat o versiune puțin diferită, potrivit căreia inițiativa ar fi venit ”de la Cameră”. Cel mai probabil de la grupul PNL de la Camera Deputaților (de unde a pornit și prima inițiativă), însă convorbirea a fost destul de fragmentată și, ulterior s-a întrerupt, din cauza unui semnal telefonic foarte slab.
Înainte de întrerupere, Daniel Fenechiu a precizat că nu-și amintește exact numele firmelor cu care s-a discutat și nu a recunoscut numele Mineral Proiect Invest (MPI). A spus, însă, că a auzit de proiectul din Mărginimea Sibiului. Ulterior, când i-am transmis, pe whatsapp, fragmentul din răspunsul ANRMPSG în care se arată expres că MPI are concesiune pentru exploatarea de roci pentru construcții, a revenit cu mesajul: ”N-au vorbit cu mine. Sigur”.

Răspuns al Autorității pentru Resurse Minerale, legat de proiectul Rășinari – Săliște, în care se arată că licența de exploatare e pentru roci de construcție ”fără să își propună obținerea și valorificarea oxidului de magneziu. În discuția cu primarul Bogdan Bucur, acesta a declarat că, de la început, compania a fost interesată doar de exploatarea și rafinarea magneziului, nu de materiale de construcții
Dar acesta e cel mai interesant aspect. Pentru că, potrivit atât răspunsului ANRMPSG, cât și a unui răspuns al Cancelariei prim-ministrului Ilie Bolojan, MPI are licență de exploatare pentru materiale de construcții. Practic, conform a ceea ce a declarat Daniel Fenechiu pentru Context.ro, MPI ar putea fi beneficiară directă a legii dacă ar fi adoptată și, apoi, de la 7 hectare ar vrea să-și extindă perimetrul la 10, la 100 ori la peste 915 hectare.
Verificarea fișei inițiativei legislative pe site-ul Senatului, arată că pe 21 septembrie, plenul a votat prelungirea termenului de adoptare tacită, de la 45 la 60 de zile. Săptămâna trecută, propunerea a fost pe ordinea de zi, pentru raport, la Comisia Juridică, dar a fost amânată. Marți, în Comisia pentru Energie și resurse minerale (care trebuie să dea raport comun cu cea Juridică), propunerea a primit raport de respingere, cu amendamente respinse.
Cel mai probabil, însă, în ciuda prelungirii termenului de adoptare tacită, acest lucru se va întâmpla, nemaifiind timp pentru un raport comun și vot în plenul Senatului. Decizională va fi Camera Deputaților. VOM REVENI.
Alina Mungiu-Pippidi: Poate UE să înlocuiască SUA în Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO)?
Cum reconstruim fotbalul românesc. Sportul de masă ca proiect național











