Sebastian Burduja, Cătălin Predoiu, Tanczos Barna, Alexandru Nazare, Bogdan Ivan și Cristina Trăilă – miniștri vechi și noi, aflați în conflict cu societatea civilă
Fost ministru al Cercetării, apoi al Energiei, Sebastian Burduja a rămas fără portofoliu.Asta a devenit o certitudine după ce partidele Coaliției de Guvernare PSD, PNL, USR și UDMR și-au desemnat membrii cabinetului. PNL i-a confirmat ca propuneri de miniștri pe Alexandru Nazare (Finanțe), Daniel David (Educație), Dragoș Pîslaru (Investiții și Proiecte Europene) și Cătălin Predoiu (Interne). Cel mai probabil, Cristina Trăilă, secretar general al Guvernului și fostă deputată PNL și avocată Schweighofer, nu-și va mai păstra funcția cu rang de ministru, care ar reveni PSD (chiar dacă are rang de ministru, secretarul general este desemnat ulterior învestirii Guvernului, prin decizie a primului ministru).
Adio, Burduja!
Petiția inițiată de Declic și Greenpeace și susținută de România Curată, pentru trecerea în rezervă a lui Sebastian Burduja, a fost semnată de peste 40.000 de cetățeni. Sute dintre aceștia au donat ca solicitarea să fie afișată pe panourile uriașe de pe magazinul Cocor din centru Bucureștiului.
Revolta civică a venit în urma numeroaselor atacuri ale acestuia la adresa activiștilor de mediu care contestă legalitatea proiectelor legate de exploatarea gazelor din Marea Neagră, respectiv a proiectelor ceaușiste distructive de arii naturale protejate (împotriva cărora, în ultimii zece ani, s-au obținut mai multe decizii definitive ale Justiției de anulare a autorizațiilor de construire și acorduri de mediu). Mai mult, Sebastian Burduja a susținut acțiuni de tip SLAPP, de intimidare, dar și de discreditare a jurnaliștilor și activiștilor care au investigat și raportat subiecte menționate.
Nota Bene: alături de Sebastian Burduja va părăsi Guvernul și Mircea Fechet, ministrul Mediului căruia i se reproșează complicitatea la autorizarea abuzivă a proiectelor distructive din arii naturale protejate.
Bogdan Ivan, de la castori, la lostrițe
Victoria civică este, însă, una de foarte scurtă durată. În urma deciziei PSD, portofoliul Energiei va fi preluat de Bogdan Ivan, cel care s-a remarcat, în ultima lună, prin atacul lansat la adresa castorilor și a activiștilor de mediu, pe care i-a acuzat că ar fi de vină pentru dezastrul cauzat la Salina Praid. În ciuda demontării acestei minciuni nesimțite, Bogdan Ivan a continuat să susțină conducerea SALROM, cu un director, Constantin Dan Dobrea, promovat politic în cel mai ”curat” stil autohton (în doi ani, din inspector la Primăria Lehliu Gară, ditamai directorul unei companii de stat strategice, pe filiera unui fin primar la municipiului Galați și a unui fost coleg și subordonat pe linie de partid, în UNPR-ul generalului Oprea).
Menținerea în funcție a lui Constantin Dan Dobrea și deciziile acestuia au dus la o a doua catastrofă ecologică, pe Târnava Mică. Firma fără experiență contractată de SALROM a dat breșe în barajele construite pentru stoparea și diluarea concentrației de sare din Corund, înainte de vărsarea în Târnava Mică. Au ”salvat” câteva excavatoare și betoniere cu prețul uciderii râului, a populațiilor de pești și castori, precum și lăsarea a zeci de mii de oameni fără apă potabilă și menajeră. Experții spun că acestea sunt doar primele efecte, agricultura și vegetația din aval urmând să fie, la rândul ei, afectate grav.
Potrivit informațiilor România Curată, dar și a altor surse din presă, Bogdan Ivan a fost promovat și susținut în PSD de baronul de Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. La rândul său, acesta beneficiază de o susținere din partea marilor firme de exploatare a lemnului din județ, în frunte cu ”celebra” Frasinul, înființată de Traian Larionesi (supranumit și Fierăstrăul Codrilor). Mai nou, Frasinul și Larionesi (pe care Marcel Ciolacu îl invitase public să se înscrie în PSD) s-au reorientat către contracte publice de infrastructură, cu instituții publice controlate atât de PSD, cât și de PNL.
Ministrul Nurofen
Cătălin Predoiu are o listă lungă de controverse cu societatea civilă, cea mai recentă fiind cea de anul trecut, când, în calitate de ministru al Internelor, și-a pus semnătura pe ordonanța de urgență prin care conducătorii auto riscă să rămână fără carnet pe perioadă nedeterminată (unii să-și piardă, astfel, locurile de muncă) pentru o pastilă de Nurofen ori alte medicamente care pot da rezultate fals pozitive la testările anti-drog.
În doar câteva zile, petiția împotriva acestei ordonanțe de urgență a strâns peste 150.000 de semnături vara trecută, Cătălin Predoiu și prim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, au dat parțial înapoi, într-un mod în care au dovedit că nici măcar nu știau exact ce prevedea OUG pe care și-o asumaseră!
Ministrul anti-UNESCO, care a acuzat jurnaliștii și activiștii că fură lemne
Alexandru Nazare va fi viitorul ministru al Finanțelor Publice. În 2021, când ocupa aceeași funcție în Guvernul Cîțu, domnul Nazare a încercat să forțeze retragerea Dosarului Roșia Montană de la UNESCO cu doar câteva săptămâni înaintea Consiliului UNESCO în care satul din Apuseni a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial.
Ministerul pe care îl conducea a redactat un memorandum, care a ajuns pe masa Guvernului și a Coaliției de Guvernare (PNL, USR, UDMR, minorități, în acel moment), prin care se susținea că România va plăti daune de miliarde de dolari în urma litigiului de la Washington, dacă Roșia Montană va fi inclusă în UNESCO. Pe surse, memorandumul Ministerului Finanțelor a fost livrat presei, într-o tentativă se influențare a opiniei publice, care era (și a rămas) favorabilă includerii pe Roșiei Montane în UNESCO.
După cum am arătat și atunci, și după cum s-a dovedit fără echivoc, anul trecut, includerea Roșiei Montane în UNESCO nu doar că nu a afectat, ci a întărit șansele României, care a câștigat procesul de la ICSID, tribunalul de litigii al Băncii Mondiale. În 2021, societatea civilă n-a mai apucat să se mobilizeze pentru a cere demiterea lui, pentru că a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu.
Anul trecut, în calitate de senator, Alexandru Nazare a depus amendamente la legea noului Cod Silvic, prin care se dorea eliminarea articolului inițiat de SAR/România Curată, legat de accesul în pădure, în scop profesional, a jurnaliștilor și activiștilor. În acest context, a făcut declarații potrivit cărora jurnaliștii și activiștii de mediu au fi comis infracțiuni de furt de lemne! În timpul dezbaterilor din comisiile de specialitate de la Senat a renunțat, însă, la susținerea amendamentului.
Tanczos Barna, prietenul vânătorilor, nu al parcurilor naționale
Tanczos Barna urmează să ocupe funcția de vice-premier în Guvernul Bolojan. Domnul Tanczos și-a început mandatul de ministru al Mediului, în 2021, acceptând cu greu, și doar în urma presiunilor civice, operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare a materialului lemnos (SUMAL 2.0), unul din instrumentele (încă în fază de perfecționare) esențiale pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri. După ce inițial a părut favorabil, Tanczos Barna s-a opus susținerii unei cerințe majore a societății civile – interzicerea tăierilor de copaci din parcurile naționale.
Cele mai mari dispute cu activiștii de mediu au fost cele legate de vânarea urșilor bruni. În acest sens, Tanczos Barna a inițiat o Hotărâre de Guvern prin care cota de prevenție (vânarea urșilor ca trofeu) ar fi crescut major în detrimentul cotei de intervenție (îndepărtarea urșilor potențial periculoși, de pe lângă localități). Academia Română a dat, însă, aviz negativ hotărârii inițiate de Tanczos Barna, pe care acesta a depus-o, însă, în calitate de senator, ca lege.
Anul trecut, pe fondul emoțional al tragediei cauzate de o fată care a murit după un atac al unui urs, propunerea legislativă a fost aprobată ca lege într-o sesiune extraordinară a Parlamentului. Fondurile de vânătoare din județul Harghita, pe care domnul Tanczos îl reprezintă ca senator, erau favorizate în detrimentul unor județe unde interacțiunile om-urs soldate cu victime erau mai frecvente. În mai puțin de o lună, România a apărut în ofertele exclusiviste ale unor firme internaționale de turism, cu vânătoarea la urs brun.
În primăvara acestui an, s-a dovedit că împușcarea urșilor trofeu n-a fost o soluție. Deși agențiile de turism și unele asociații de vânătoare au făcut bani frumoși din vânarea urșilor trofeu, acest lucru n-a împiedecat producerea altei tragedii, la Predeal.
Adio, Cristina Trăilă!
Cel mai probabil, Cristina Trăilă, secretar general în ultimul Guvern Ciolacu și în Guvernul interimar Predoiu, nu își va mai păstra funcția cu rang de ministru. Potrivit mai multor surse, funcția de secretar general al Guvernului va reveni PSD (potrivit cutumei că secretarul general să nu provină din partidul care dă prim-ministrul în cazul unor coaliții de guvernare). Dacă poziția de secretar general rămâne la PSD, doamna Trăilă, membră PNL, își încheie mandatul la Palatul Victoria.
În calitate de deputată PNL, Cristina Trăilă a fost plătită ca avocată de compania austriacă Schweighofer și a participat la evenimente de lobby ale marii industrii a lemnului, finanțate inclusiv de Schweighofer, dar și de Frasinul. Pentru articole în care am prezentat aceste fapte și că în Comisia Juridică a Camerei Deputaților a votat împotriva înființării ”DNA-ului Pădurilor” (deși a negat acest lucru), Cristina Trăilă ne-a dat în judecată (pe supra-semnatul și Societatea Academică din România, editorul platformei România Curată). De asemenea, separat, Cristina Trăilă a dat în judecată și Asociația Declic, care a inițiat o petiție prin care se solicita retragerea sprijinului politic din partea PNL, în condițiile în care Comisia Juridică, din care făcea parte, urma să voteze legea noului Cod Silvic.
La sfârșitul anului trecut, Cristina Trăilă a deschis lista PNL pentru Senat, în județul Vaslui, pe o poziție considerată eligibilă. Cu doamna Trăilă cap de listă, PNL a fost umilit, însă, în Vaslui, ajungând pe locul al 5-lea, după PSD, AUR, USR și SOS. Ulterior, i s-a oferit funcția de secretar general al Guvernului, care revenea PNL.
***
IMPORTANT!
Indiferent dacă Cristina Trăilă rămâne într-un viitor Guvern, primește altă recompensă ori se întoarce să presteze pentru Schweighofer, marți, 24 iunie, la Tribunalul București, are loc un termen cu o miză uriașă, în urma celor mai recente pretenții ale Cristinei Trăilă. Procesul se anunță unul de durată. Mulțumim celor care ați donat pentru a-l duce la capăt și să continuăm lupta pentru păduri. Și mulțumim celor care veți dona, în continuare:
Pe cine propune PSD pentru CCR:
PSD se schimbă, dar nu se predă. Ce ne spune CV-ul judecătorului pe care îl propun pentru CCR
Eu nici macar nu sunt convins ca fata aia a fost, propriu-zis, “atacata” de urs! Cred ca s-a speriat, a fugit, a cazut iar ursul, ca orice animal (uita-te, de exemplu, la pisica) s-a luat dupa ea! Ar fi fost si prost sa renunte la o masa gratis.
De altfel, nici nu erau urme de muscaturi mortale, daca-mi amintesc bine…
am scris că a decedat ”după”, nu ”din cauza”; nu pot să știu/știm ce s-a întâmplat exact, cauza morții pare să fi fost, într-adevăr, prăbușirea, dar asta nu înseamnă că atacul nu a existat și/sau că nu a cauzat căderea; dar asta are mai puțină importanță – exista legislație și proceduri de prevenire care, dacă ar fi fost aplicate nu s-ar fi ajuns la tragedie (prezența ursului fusese deja semnalată în zonă), iar vânarea la trofeu, după cum s-a dovedit, NU e o soluție, că degeaba împuști urși din sălbăticie, și nu intervii (intervenția nu e, obligatoriu, împușcare; asta e ultima soluție ori soluția de urgență) la cei care au ajuns în preajma localităților
Vrem o țară ca afara dar..Mai clar, sunt țări din vestul Europei care nu mai au urși și ne-au refuzat privind relocarea unora de la noi.
Eu am o întrebare. Cum ținem echilibrul între dezvoltare, rezolvarea prb economice ale oamenilor și protecția mediului? Atât guvernul cât și apărătorii mediului sunt subiectivi. Am să-i cred pe cei din urmă când, alături de solicitarea de a interzice un proiect, vor propune o soluție alternativă viabilă. Altfel, orice propunere poate fi criticată. Nu discut despre fraude.
1. alternativa la încălcarea legii e respectarea ei 2. ONG-urile și activiștii de mediu nu dispun de fonduri publice decât într-o foarte mică măsură (prin proceduri competiționale care și acelea, de foarte multe ori sunt direcționate către ONG-uri clientelare, menite să dreneze banii publici); instituțiile guvernamentale, cele locale și partidele sunt cele finanțate mai mult decât generos pentru a dezvolta politici publice (inclusiv cu consultarea specialiștilor din zona civică); 3. cu toate acestea, dacă căutați un pic, o să vedeți că ONG-urile au propus și politici publice, dezvoltate în cea mai mare parte voluntar și gratuit; doar că nu se ține seama de ele și, de cele mai multe ori, unt ignorate și de presa plătită de partide din banii publici cu care ar trebui dezvoltate politici publice4. 4. aia cu refuzatul altor țări să fie relocați urșii de pe la oi e o exagerare – dacă vor, pleacă ei singuri (au ajuns și prin Austria ori Germania), doar că trebuie să avem grijă să le lăsăm culoare să facă asta 5. de un an și ceva, s-a dat liber la vânătoarea de urși la trofeu – din păcate, am avut dreptate; după cum s-a dovedit, au fost împușcați urșii trofeu, din creierii munților, și au fost lăsați în pace cei periculoși, de pe lângă localități…