Jurnaliștii și activiștii de mediu au furat lemne și au distrus marcaje. Asta pretinde un senator și fost ministru PNL, într-un amendament depus la legea noului Cod Silvic

”Au existat cazuri în care au fost distruse semnele amenajistice sau mărcile de pe cioatele arborilor exploatați sau chiar au furat lemne. Administratorul sau proprietarul trebuie să știe ce se întâmplă pe suprafața/incinta respectivă”, se arată în motivarea unui amendament la proiectul legii noului Cod Silvic, prin care se urmărește restricționarea accesului jurnaliștilor și activiștilor de mediu care investighează tăierile ilegale de păduri.

Amendamentul a fost depus de senatorul PNL Alexandru Nazare, fost ministru al Finanțelor, în 2021, funcție din care a încercat blocarea, în ultimul moment, a înscrierii Roșiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Amendamentul senatorului PNL se referă art. 59 din proiectul noului Cod Silvic, aflat în dezbatere în comisiile de raport din Senat, articol care vizează accesul în pădure în alte scopuri decât cel recreativ, al unor diferite categorii profesionale. Potrivit acestuia, jurnaliștii și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale ar putea să investigheze eventuale tăieri ilegale de arbori ori alte încălcări ale legii în administrarea pădurii doar după ce anunță administratorul sau proprietarul și doar dacă ar fi însoțit pe teren de acesta!

Cred că e inutil a detalia cât de absurd e amendamentul ori câte anchete ale jurnaliștilor sau activiștilor de mediu, care au dezvăluit amploarea tăierilor ilegale de păduri, nu ar fi existat dacă ar fi fost obligați să anunțe, în prealabil, administratorii ori proprietarii ori ar depins de ”disponibilitatea” acestora de a-i însoți pe teren.

Amendamentul a figurat pe lista modificărilor propuse la proiectul legii noului Cod Silvic, care a fost discutat în ședința comisiilor de Mediu, respectiv Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic din Senat, de marți, 16 aprilie. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat, însă, că susține, într-o formă puțin modificată, amendamentul transmis de Societatea Academică din România (SAR) și preluat de USR. Mai exact în forma: ”accesul în fondul forestier în alte scopuri (decât cel recreativ – n.r.) este permis pentru reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale sau jurnaliști, pe răspunderea proprie, în condițiile prezentei legi”.

Nu blocați accesul jurnaliștilor și activiștilor în pădure! Apel SAR, în lupta cu Mafia Lemnului. Ce alte prevederi toxice cuprinde Noul Cod Silvic, lansat în consultare publică

Dezbaterea pe amendamente a proiectului noului Cod Silvic nu a fost finalizată, marți, în ciuda unei ședințe maraton, urmând să fie continuată săptămâna viitoare, când ar urma să se voteze atât amendamentele propuse, cât și proiectul legii în ansamblu (fără prezența presei, a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale, a administratorilor și proprietarilor de păduri, respectiv a industriilor).

Ministru anti Roșia Montană în UNESCO

Nu este pentru prima dată când Alexandru Nazare se poziționează împotriva cauzelor civice din domeniul mediului. În 2021, în calitate de ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu, a încercat blocarea, în ultimul moment, a includerii Roșiei Montane în UNESCO. În acest sens, a realizat un memorandum adresat membrilor Guvernului dar și a unor avertismente trimise unor specialiști din Ministerul Culturii, pe care aceștia le-a etichetat, pentru Libertatea, ca fiind presiuni. Despre memorandum am arătat, încă de atunci, că era plin de neadevăruri, că cita trunchiat din opiniile uneia dintre casele de avocatură care a reprezentat România în arbitrajul cu Gabriel Resources de la Washington și că interpreta manipulativ opiniile și așa trunchiate și de-contextualizate ale avocaților amintiți. Într-o încercare de obținere a unei presiuni publice, așa-zis-ul ”avertisment”, potrivit căruia România ar fi urmat să plătească miliarde de dolari despăgubiri companiei Gabriel Resources dacă Roșia Montană e inclusă în UNESCO, a fost transmis de Alexandru Nazare și presei. La memorandumul lui Nazare (și la altele similare anterioare) făcea referire și Marcel Ciolacu, când invoca, recent, așa-zisele ”responsabilități” ale celor care au susținut includerea Roșiei Montane în UNESCO, din cauza cărora România ar fi ajuns să plătească despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari. Memorandumul lui Nazare nu a mai fost discutat în Guvern, după ce le-am transmis membrilor acestuia și am făcut și publice opiniile juridice ale avocaților societății civile (Dumitru Dobrev, Marius Harosa, Ștefania Simion și Andreea Szabo) și, în contextul în care Alexandru Nazare a fost demis.

După cum am arătat și înainte, și în 2021, și ulterior, și după cum s-a dovedit prin decizia tribunalului de arbitraj de la Washington, includerea Roșiei Montane în UNESCO nu doar că nu a dăunat cauzei României, ci a fost în avantajul țării noastre.

Cică turiștii se plimbă cu drujba și toporul la ei!

Un alt punct discutat aprins în cadrul comisiilor de raport ale Senatului pentru proiectul legii noului Cod Silvic a fost accesul în pădure, pe jos sau cu bicicleta, în scop recreativ. Federația pentru Apărarea Pădurilor, un organism cu poziții destul de apropiate de cele ale industriei lemnului, a susținut că tăierile ilegale ar putea fi prevenite prin interzicerea accesului cetățenilor în ele (cu o argumentație apropiată, în unele aspecte, de cea a senatorului Nazare, cum că nu poți să-i controlezi pe cei care se plimbă în pădure, să nu vină la ei cu toporul ori drujba!).

Senatorul UDMR și fost ministru al Mediului, apelor și pădurilor Tanczos Barna a depus chiar un amendament prin care accesul în pădure ar avea nevoie de ”acordul administratorului sau proprietarului” (cu argumente legate de dreptul de proprietate, în contradicție cu dreptul la mediul sănătos și funcțiile sociale ale pădurii). Ministrul Mircea Fechet și majoritatea celor care s-au exprimat au fost, însă, în favoarea unui acces nerestricționat, așa cum este cerut și prin petiția Declic și Agent Green, semnată deja de aproape 60.000 de cetățeni (vezi aici).

Ministerul susține, de asemenea, confiscarea camioanelor utilizate pentru transportul ilegal de material lemnos (în discuție rămânând forma amendamentului, astfel încât să fie eficient), interzicerea tăierilor în pădurile de lângă București (inițiativa civică Împreună pentru Centura Verde) și reducerea suprafeței pe care se pot construi case și vile de vacanță (la nivelul celei din forma în vigoare a Codului Silvic, care e la jumătate comparativ cu cea prevăzută în proiectul de lege).

Ministrul s-a pronunțat, însă, împotriva incriminării penale a tăierilor de arbori din parcurile și alte spații verzi din orașe (așa cum a fost în Codul Silvic până în 2020) și a reglementării valorificării produselor nelemnoase ale pădurii (trufe, bureți și ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale etc.).

Dezbaterile și votul în comisiile de raport ale Senatului este estimat să aibă loc săptămâna viitoare, apoi un vot în plen înainte de ”vacanța națională” de 1 Mai și de Paști, respectiv de începutul campaniei electorale, astfel încât să nu se ajungă la adoptare tacită, situație în care la Camera Deputaților (decizională pe proiectul legii noului Cod Silvic) ar ajunge forma inițială a proiectului legii, fără amendamente.

Foto main: pagina de Facebook a senatorului Alexandru Nazare. Foto, mai jos, de la ședința din Senat, de marți

Știri false, plătite cu zeci de mii de euro din PNRR, la Antena 3, despre Codul Silvic și ministrul ”salvator” Fechet. Cum s-au dat de gol

Doamnelor și domnilor avocați plătiți de Schweighofer și de alte firme de exploatare a lemnului: dacă nu se fură din pădure, NU se va confisca niciun camion, oricâte legi ar prevedea asta!

Peste 15.000 de semnături, după prima zi, pe petiția lansată de România Curată și Declic pentru confiscarea camioanelor hoților de lemne. SEMNEAZĂ ȘI TU!