Prăbușirea companiei care a vrut să dinamiteze Roșia Montană, să blocheze includerea ei pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sau să ne ia miliarde de dolari pentru că n-am fost de acord cu asta face istorie la nivel global.
Investitorii au redus capitalizarea Gabriel Resources cu aproape 900 de milioane de dolari într-una dintre cele mai rapide și mai mari pierderi într-o singură zi pentru o companie minieră junior canadiană, notează Financial Post, într-o analiză a prăbușirii la Bursa din Toronto a companiei care a dat statul român în judecată pentru că nu i-a autorizat proiectul de la Roșia Montană.
Articolul citează experți care arată că șansele companiei de a anula decizia curții de arbitraj sunt infime, sistemul fiind gândit de așa natură să nu mai permită rejudecarea pe fond. De asemenea, se scot evidență și zecile de milioane de dolari cu care Gabriel Reources și-a plătit avocații și directorii, în contextul în care acum pretinde că nu dispune de fonduri cu care să achite României datoria de 10 milioane de dolari (taxe și cheltuieli de judecată decise de Curtea de Arbitraj).
Avertisment pentru alte afaceri similare
Gabriel Resources Ltd. , cu sediul în Yukon, a avut odată ambiții de a construi una dintre cele mai mari mine de aur și argint din Europa, în Munții Carpați din România, care a fost exploatată de oameni de cel puțin 2.000 de ani. Dar zona minieră propusă este acum pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar Gabriel tocmai a pierdut o bătălie juridică de opt ani cu România, care a lăsat viitorul companiei incert, scrie jurnalistul Financial Post. Acesta subliniază că ceea ce s-a întâmplat cu Gabriel Resources este un avertisment care arată modul în care atitudinile schimbătoare în ceea ce privește extracția resurselor și un sistem financiar global în evoluție au schimbat afacerile miniere.
Financial Post apreciază că în ultimul deceniu, nu proiectul minier, ci cererea de arbitraj împotriva României la Centrul Internațional de Soluționare a Disputelor Investiționale al Băncii Mondiale (ICSID), de la Washington, a fost principala motivare de investiții din spatele companiei.
Investitorii s-au strâns în companie în ultimele luni anticipând încheierea poveștii legale, iar prețul acțiunilor sale s-a dublat până la 88 de cenți săptămâna trecută, de la 43 de cenți la începutul lunii ianuarie. Dar investitorii s-au retras și mai repede după ce comisia de arbitraj a emis, pe 8 martie, o decizie de doi la unu, prin care a respins cererea lui Gabriel și a acordat României 10 milioane de dolari taxe și cheltuieli de judecată, scrie Financial Post.
În câteva ore, luni, în prima zi de tranzacționare după anunțarea deciziei, investitorii au redus cu aproape 900 de milioane de dolari capitalizarea de piață a companiei. A fost una dintre cele mai rapide și mai mari pierderi într-o singură zi pentru o companie minieră junior canadiană din istoria recentă, reprezentând aproximativ 2,7% din valoarea combinată a întregului sector minier la TSX Venture Exchange.
Arbitrajele sunt menite să fie „finale și obligatorii”
Richard Brown, director financiar la Gabriel, a refuzat să comenteze decizia, dar compania a folosit declarații publice pentru a ataca arbitrii, care încă nu au făcut public textul deciziei lor. „Gabriel crede că decizia Tribunalului este profund viciată și este o parodie a justiției”, a transmis compania luni. „Această decizie ignoră în mod flagrant sau interpretează greșit în mod intenționat vastul corp de dovezi…”
Dar contestarea deciziei pe baza fondului deciziei legale – sau a lipsei acesteia – nu este, în general, posibilă, conform lui Hugh Meighen, partener la Borden Ladner Gervais LLP din Toronto, specializat în arbitraje internaționale.
Arbitrajele sunt menite să fie „finale și obligatorii”, a declarat Meighen, pentru Financial Post. Dar o parte poate contesta un arbitraj prin ceea ce este cunoscut sub numele de anulare, a precizat. O acțiune în anulare (o cale extraordinară de atac – n.a.) urmărește să convingă un nou tribunal că au existat „neregularități” semnificative în procesul judiciar în sine. „Este o bătălie dificilă”, a spus Meighen. „Prin proiectare, sistemul este, de fapt, menit să limiteze foarte semnificativ capacitatea de a reargumenta puncte de fond.”
Cu câte zeci de milioane au fost plătiți avocații companiei și directorii executivi
În decembrie 2022, avocații companiei au cerut comisiei de arbitraj să le acorde 63,8 milioane de dolari în taxe și costuri legale. În acel an, compania a plătit, de asemenea, cei mai buni trei directori ai săi cu aproape 1,2 milioane de dolari în salarii, inclusiv 513.000 de dolari directorului executiv Dragoș Tănase, potrivit documentelor de reglementare. Și-a plătit de asemenea consiliul de conducere cu 280.600 de dolari.
”Indiferent de ce se va întâmpla în continuare, lunga saga juridică a companiei a arătat deja cum tratatele de protecție a investitorilor pe care Canada le-a semnat cu diverse țări în anii 2000 – care trimit litigiile privind investițiile străine către foruri de arbitraj internaționale obligatorii – au consecințe de amploare asupra economiei globale”, se mai arată în articolul citat.
Verdictul Roșia Montană: PNL și PSD să-și caute lideri noi, dacă nu vor să piardă alegerile
