Detalii spectaculoase din dosarul împotriva Alinei Bica! O declarație a fostei șefe DIICOT, rătăcită în volumul de aproape 400 de pagini, descrie mecanismul prin care ”rațiunile de securitate națională” ar interveni în deciziile justiției
Unul dintre dosarele în care DNA o cercetează pe Alina Bica (659/P/2014) vizează modul în care, susțin procurorii, ”după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, Alina Bica a acționat în urmărirea intereselor inculpatului Ovidiu Tender de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare”.
Există la dosar o declarație a Alinei Bica despre care nu s-a vorbit pînă acum. Bica susține că prim adjunctul SRI Florian Coldea e cel care i-a cerut în 2013 ca ”din rațiuni de securitate națională” Tender să nu facă închisoare. Și, chiar dacă va fi condamnat, să găsească o soluție ca să pedeapsa să fie fără executare.
Cadrul este următorul. În vara lui 2013 se apropia momentul sentinței pentru Ovidiu Tender, într-un dosar investigat de DIICOT și trimis în judecată în 2006, chiar de către Alina Bica.
Omul de afaceri era acuzat de înșelăciune și de spălare de bani în cazul Carom, un nume coborît direct din piesele lui Mihail Sebastian.
Presiunea era mare. Într-un dosar disjuns din Carom, Marian Iancu, fostul patron al lui Poli Timișoara, primise 10 ani de închisoare în instanța de fond. Cum acuzele la adresa lui Tender erau similare, procurorii din DIICOT se așteptau la o pedeapsă comparabilă. Iar Tender știa asta.
DNA susține că, după ce a fost numită șefă a DIICOT în martie 2013, Bica și-a determinat subordonații să ceară în fața instanței o pedeapsă de ”suspendare sub supraveghere” pentru Ovidiu Tender. La dosar sînt mai multe declarații ale unor angajați ai DIICOT împotriva lui Bica.
Întîi de toate, Bica l-a schimbat, în august 2013, pe procurorul de ședință, Mirel Rădescu, după ce îi luase pulsul și simțise, spune procurorul, că nu-l poate îndoi.
Rădescu pledase mai bine de 5 ani în acest caz. I s-a transmis că se va ocupa în continuare de celelalte dosare, ”mai puțin de Tender”. Totuși, Rădescu a mai participat la termenul din septembrie 2014. Chiar a doua zi a fost chemat de Bica, cea care i-a zis în față că nu se mai ocupă de cazul Carom.
Procurorii DNA afirmă că, pentru a fi sigură că Rădescu este ținut departe de Tender, Bica l-a mutat pe magistrat de la ”Judiciar” la ”Economico-Financiar”. Șefa lui Rădescu, Silvia Ștefănescu, susține însă că ei Rădescu nu i-a spus nimic și că ”în principiu, el își exprimase opțiunea de a pleca de la Judiciar”.
În octombrie 2014, procurorul Claudia Curelaru, cea numită în locul lui Rădescu, a anunțat-o pe șefa serviciul Judiciar, Silvia Ștefănescu, despre iminența pronunțării verdictului în îmbătrînitul caz Carom.
Pe 27 octombrie 2014, Bica le cheamă pe Ștefănescu și pe Curelaru la ea. Le cere să semneze un proces verbal prin care să fie de acord să ceară instanței ca pedeapsa care urma să fie dată în cazul lui Ovidiu Tender să se execute prin ”suspendare sub supraveghere”. Să nu facă închisoare.
Silvia Ștefănescu povestește că i-a spus lui Bica să-l lase pe judecător să decidă și că Marian Iancu încasase 11 ani într-un dosar asemănător. ”Ce Silvi, nu ești de acord cu mine?”, a întrebat-o Bica pe Ștefănescu. Și cele două procuroare din fața șefei au fost de acord. Au semnat chiar cu stiloul întins de Bica.
Mai tîrziu, ieșite din cabinet, Ștefănescu i-a spus lui Curelaru să nu depună referatul care-l ajuta pe Tender la dosar. În declarația ei, Ștefănescu mărturisește că i-a fost teamă ”că referatul devine public” și că , la un prejudiciu de 300 de miliarde, se poate naște un scandal. Plus că nu mai putea face apel.
Pe 5 noiembrie, are loc ultima înfățișare în dosar. Curelaru spune că nu a acționat așa cum i-a cerut Bica.
Procurorul DNA o întreabă dacă, atunci cînd a văzut că DIICOT nu e clement, Tender a reacționat în vreun fel. Curelaru răspunde: ”Mi s-a părut suspect că, în ultimul cuvînt, inculpatul Tender a spus că să nu uităm că, așa cum el a fost victima unei schimbări de regim în urmă cu 8 ani, și acum se va schimba regimul și va fi o victimă sau mai multe victime”.
Continuarea pe tolo.ro.
Incepe sa se contureze imaginea unei tari asemanatoare cu Rusia lui Putin, sau cum zicea Tokes – o societate postsecurista.
legaturile celor care au „ochestrat” Afacerea Rosia Montana cu serviciile secrete (din tara si nu numai) este notorie, „sponsorizarea” reuniunii şefilor de servicii secrete din statele membre ale NATO de la Snagov (de catre Price Water House Coopers, Banca Comercială Română, Tender Holding şi de Frank Timiş Fondation)cand inca Romania nici nu era membru al Aliantei (aranjata de „eminenta cenusie’ Ioan Talpes) este un exemplu :” Sponsorizarea de către oamenii de afaceri a acţiunilor menite să asigure securitatea este în opinia consilierului special al NATO, o necesitate, acum când costurile bătăliei antiteroriste sunt tot mai mari iar oamenii de afaceri şi investiţiile lor tot mai vânate de criminalitatea organizată”-Willem Matser ….apropo’ acelasi Matser consilierul secretarului general al NATO citat în articol a fost arestat la începutul lui 2013 sub invinuirea de a fi organizat transferul a sute de milioane de dolari din Columbia in Romania, in cadrul unei scheme prin care banii netransferabili ar fi urmat sa capete o provenienta legala. http://www.romaniacurata.ro/daca-doriti-sa-recititi…/
http://www.revista22.ro/100-ovidiu-tender-in-dialog-cu-robert-turcescu-1024.html
Pai tot astfel de ratiuni sunt si in cazul gunoiului Adrian Severin, al carui proces a fost secretizat. Oare de ce? Eu cred ca Romania Curata, ar trebui sa faca mai mult pentru ca astfel de lucruri sa dispara din viata publica. Hotiile si conexiunile penale ale unora care au subminat economia si statul de drept nu trebuie sa fie calificate ca secrete de stat.