- Curtea de Apel București (CAB) a dat câștig de cauză supra-semnatului și Societății Academice din România (SAR, editorul platformei România Curată) în procesul în care Cristina Trăilă ne-a dat în judecată.
- La sfârșitul săptămânii trecute, CAB a respins ca fiind nefondat apelul formulat de fosta deputată și fostă secretar general și secretar general adjunct în Guvernele Ciolacu, respectiv Bolojan.
- Instanța de apel a menținut hotărârea Tribunalului București, care a motivat că doamnei Trăilă nu i-au fost duse acuzații neadevărate, iar judecățile de valoare au avut, la rândul lor, bază factuală.
- Decizia CAB mai poate fi atacată cu recurs, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
- Le mulțumim cu această ocazie avocaților care ne-au reprezentat, Dumitru Dobrev, în prima fază, la prima instanță, și Nicoleta Popescu, în a doua fază la prima instanță și în apel.
- Cristina Trăilă ne-a dat în judecată în momentul în care, pe agenda Comisiei Juridice din Camera Deputaților, din care făcea parte, a ajuns proiectul noului Cod Silvic, iar România Curată a fost singura platformă media care relata, în detaliu, fiecare etapă a procedurii legislative.
Proces care durează deja de peste 2 ani și 4 luni
Procesul a început în urmă cu mai bine de doi ani și patru luni, Cristina Trăilă acuzând o așa-zisă defăimare în articolele publicate de Mihai Goțiu pe Libertatea și România Curată, la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, legate de modul în care a influențat legislația cu impact silvic într-o perioadă în care era atât deputată PNL, cât și avocată plătită de compania austriacă Holzindustrie Schweighofer (mai nou denumită HS Timber).
Informația fusese publicată, inițial, de jurnalistul Andrei Ciurcanu, care a prezentat și o înregistrare video cu participarea ei la un eveniment organizat de organizația de lobby a marii industrii a lemnului (AIL Prolemn), alături de șefi de la Schweighofer.
Pe România Curată am dezvăluit că doamna Trăilă a depus o interpelare parlamentară prin care nega amploarea uriașă a tăierilor ilegale de păduri (în contradicție cu concluziile bazate pe studiile făcute de Inventarul Forestier Național) și am arătat că a votat, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, raportul de respingere a înființării Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, denumită de presă și ”DNA-ul Pădurilor”.
În fine, în articolele amintite, am subliniat și că veniturile din avocatură ale doamnei Trăilă erau mult mai mari decât indemnizația parlamentară (care, teoretic, era ocupația de bază) și că acestea au crescut semnificativ DUPĂ ce a devenit deputată (deși, din nou teoretic, activitățile parlamentare remunerate pentru 6 zile/săptămână i-ar fi lăsat extrem de puțin timp pentru practicarea avocaturii).
Cristina Trăilă a negat, inițial, că a votat împotriva înființării ”DNA-ului Pădurilor” și și-a convins și două colege de comisie, inclusiv pe președinta Comisiei (Laura Vicol, în acel moment), să mintă în favoarea ei, pentru a o acoperi. Ulterior, într-un alt articol, cât și în fața instanțelor de judecată, am prezentat, însă înregistrarea video cu momentul votului.
”Jurnalistul nu a adus acuzații neadevărate”
Avocatul care a reprezentat-o pe Cristina Trăilă a încercat să convingă judecătorii că aceasta s-ar fi abținut la votarea în plen a raportului de respingere a ”DNA-ului Pădurilor” și că n-a influențat și n-ar fi putut influența voturile altor deputați pe legile cu impact silvic. Cea din urmă afirmație este de-a dreptul ridicolă, în condițiile în care ține de esența activității parlamentare influențarea deciziilor pe legile aflate în dezbatere publică (în comisiile de specialitate, în grupurile parlamentare, în plen, în comunicarea în mass-media și social-media, la diferite evenimente de lobby sau advocacy, precum și în discuții informale).
Moralitatea exercitării unei asemenea influențe în contextul în care legile în dezbatere vizează interesele unei firme care plătește un parlamentar ca avocat reprezintă un interes public legitim, lucru pe care judecătorii l-au reținut în motivarea hotărârii Tribunalului București, menținută de CAB.
”Tribunalul reține că dezbaterea s-a concentrat pe un subiect de interes public major și de actualitate, respectiv legislația în materia domeniului silvic. (…) Tribunalul apreciază că afirmațiile și comentariile pârâților reprezintă judecăți de valoare cu bază factuală și se încadrează în limitele libertății de exprimare și servesc unui interes general”, a motivat instanța amintită.
”Tribunalul reține că nu există vreo faptă ilicită a pârâților, afirmațiile efectuate de aceștia reprezentând critici politice care au fost făcute în limitele libertății de exprimare, fiind păstrat un just echilibru de proporționalitate între drepturile aflate în conflict (art. 8 și art. 10 CEDO). (…) Astfel, jurnalistul nu a adus acuzații neadevărate reclamantei de natură a-i cauza un prejudiciu moral, din moment ce tema abordată de acesta era deja dezbătută în spațiul public, pârâții nefiind singurii care au vorbit despre acest subiect, care o implică și pe reclamantă”, mai precizează Tribunalul București, în comunicarea hotărârii civile nr. 988/2025, menținută de CAB.
Proces menit să ne blocheze activitatea și resursele pentru investigații
După cum am arătat, încă din momentul chemării în judecată, aceasta a avut caracter vădit netemeinic: dezvăluirile era probate, în articole, cu înregistrări video și documente oficiale; subiectul era unul de larg interes public, Cristina Trăilă a invocat lucruri pe care nu le-am scris (am scris despre influențarea deciziilor politice, nu despre trafic de influență, acuzați de dată recentă cu care se confruntă doamna Trăilă, acum, formulată de procurori în dosarul Fănel Bogos).
Scopul doamnei Trăilă este unul specific proceselor de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), de intimidare și de încercare de blocare a investigațiilor despre modul în care e influențată legislația cu impact silvic în Parlament. De altfel, cererea de chemarea în judecată a fost depusă la mai bine de jumătate de an de la publicarea primelor articole și doar DUPĂ ce proiectului noului Cod Silvic a ajuns, în vara anului 2024, pe agenda Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, din care făcea parte, în acel moment, Cristina Trăilă.
Mai mult, după cum se putea observa, încă din timpul dezbaterilor de la Senat (prima cameră sesizată), România Curată era singura instituție media care urmărea și raporta în detaliu despre toate etapele procedurale ale proiectului legii noului Cod Silvic, fiind principala sursă de informare publică pe acest subiect. De altfel, în timpul procesului, Cristina Trăilă a solicitat ștergerea a altor aproape 100 de articole și postări ulterioare de pe România Curată și Facebook legate, în principal, de dezbaterea noului Cod Silvic, tăieri ilegale, mobilizări civice și lobby pe acest subiect.
Faptul că procesul durează deja de 2 ani și 4 luni (și posibil să mai dureze încă un an cu recursul) păstrează o stare de incertitudine și ne blochează resursele financiare, confirmând caracterul de tip SLAPP al procesului deschis de Cristina Trăilă. Mai mult, la Tribunal, ne-au fost acordate doar o parte din cheltuielile de judecată, iar cele de la Curtea de Apel au fost respinse (!), în ciuda volumului consistent de muncă super-specializată (doar sesizările, precizările și anexele depuse de Cristina Trăilă însumând sute de puncte și pagini care au necesitat răspuns – mulțumim, încă o dată, avocaților Dumitru Dobrev și Nicoleta Popescu!).
În fapt, banii blocați până acum în procese (la care se vor adăuga și cei pentru recurs) reprezintă echivalentul cheltuielilor de dezvoltare și de mentenanță IT a proiectului Verde Curat, de pe România Curată, pe mai bine de un an. Sau ar putea acoperi deplasarea pe teren și alte cheltuieli de documentare pentru cel puțin 4-5 investigații de mediu!
De aceea, vă mulțumim tuturor celor care ați donat pentru susținerea acestui proces (și a celui cu Romsilva) și pentru continuarea investigațiilor despre pădurile României, lobby-ul marii industrii, Mafia Lemnului, dar și pe alte subiecte de mediu. Și vă mulțumim tuturor celor care o veți face în continuare, acum:
