Cristian Ghingheș

Descălecatul fundațiilor pentru tineret: Suceava, Gorj, Prahova, Giurgiu, Covasna

Dacă în articolele precedente din seria „pe urmele averii tinerilor” am dezvăluit ce fac fundațiile pentru tineret cu patrimoniul primit de la stat prin lege, probabil vă întrebați și cum au apărut aceste fundații. Unele fundații au apărut ca urmare a Decretului-Lege nr. 150/1990, în timp ce alte fundații au fost înființate prin descălecat. În 2017, totuși, descălecatul nu se mai realizează prin coborârea de pe cal, ci mai degrabă pe cale rutieră, de la București.

Suceava

Pe 18 august 2017, Ticu Placintă, președintele Fundației pentru Tineret a Municipiului București și vicepreședinte al Fundației Naționale pentru Tineret, împreună cu Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România, au descălecat la Suceava, pentru a lua parte la “constituirea” Fundației Județene pentru Tineret Suceava, așa cum se arată în presa locală:

Constituirea Fundaţiei Judeţene de Tineret Suceava a beneficiat vineri de participarea şi ajutorul efectiv al reprezentanţilor „la vârf” ai tineretului din ţara noastră, respectiv Ticu Plăcintă, vicepreşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, şi a directorului Georgiana Lică, din cadrul aceluiaşi for, precum şi a lui Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tinerilor din România şi a vicepreşedintelui acestei structuri, Doina Loredana Oprea.

Aportul lui Ticu Placintă și Mihai Dragoș este recunoscut chiar în comunicatul acestora: “Constituirea Fundaţiei Judeţene de Tineret Suceava a beneficiat vineri de participarea şi ajutorul efectiv al reprezentanţilor „la vârf” ai tineretului din ţara noastră, respectiv Ticu Plăcintă, vicepreşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, şi a directorului Georgiana Lică, din cadrul aceluiaşi for, precum şi a lui Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tinerilor din România şi a vicepreşedintelui acestei structuri, Doina Loredana Oprea.

Fundația Județeană pentru Tineret Suceava este condusă de Vlad-Alexandru Grosar. Acesta are, începând din 2009, o firmă de publicitate – Expert Works S.R.L. Această firmă a încheiat 9 contracte de achiziții publice în valoare totală de 27.075,00 RON prin atribuire directă de la Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Suceava, conform datelor de la Confidas. Toate aceste contracte au fost încheiate începând cu 12 iunie 2017, în aceeași perioadă în care acesta făcea demersuri pentru constituirea Fundației pentru Tineret Suceava și au continuat până în 28 iunie 2018.

Conform site-ului FNT, Fundația Județeană pentru Tineret Suceava este constituită în baza Decretului-Lege nr. 150/1990. Este important de menționat este că această fundație se suprapune peste una deja existentă și anume FUNDATIA PENTRU TINERET SUCEAVA – Cod de identificare fiscală 716167, înregistrată din 30 Noiembrie 1992. 

Or, potrivit art. 2 din Legea nr. 146/2002, fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ, constituite în baza prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, unice la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti.

Dacă fundația veche a fost dizolvată, atunci bunurile acesteia au trecut în domeniul public al județului Suceava, conform art. 33 din Legea nr. 146/2002. Asta nu înseamnă că apare o nouă fundație. Vă aduceți aminte ce a făcut Mavrodin cu FNT? Ce s-a întâmplat la Suceava nu este departe.

Sigur, mai aducem în discuție că potrivit art. 58 alin. (2) din Legea nr. 146/2002, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi, fundaţiile judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti se vor organiza sau reorganiza, după caz, potrivit prevederilor legii.

Deci, după ce lege funcționează această fundație? După Decretul-Lege nr. 150/1990 se pare că nu, pentru că acolo se menționează că aceste fundații sunt conduse de consilii formate din reprezentanți ai tuturor organizațiilor de tineret legal constituite la nivel de județe și al municipiului București, cu excepția celor care aparțin partidelor și formațiunilor politice. Și nici după structura de conducere stipulată de Legea nr. 146/2002, neexistând reprezentanți ai consiliului județean.

Se pare că s-a întâmplat prin descălecat: să fie girată o conducere în afara legii.

Gorj

Dacă vă aduceți aminte, în articolul în care ne-am pus problema dacă mai pot fi salvate fundațiile pentru tineret, am povestit cum a fost dizolvată Fundația Județeană pentru Tineret Gorj. Ce credeți că s-a întâmplat după? Au făcut alta! Asta în condițiile în care fundația existentă nici până acum nu a fost lichidată. 

foto: IGJ.ro

Oare care să fie scopul constituirii acestei fundații dacă nu acela de a pune mâna pe patrimoniul UTC, aflat acum în administrarea Consiliului Județean Gorj? Sau poate creșterea influenței lui Ticu Plăcintă în cadrul “mișcării de tineret”?

Conform site-ului FNT, “În 15.02.2017 în județul Gorj a luat ființă Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, cu sediul în Municipiul Târgu-Jiu, Strada Libertății, bl. 15, sc. 2, et. 2, ap. 23, județul Gorj, CIF 37239113, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ, unică la nivelul județului Gorj, înființată în baza prevederilor art. 1 din Decretul Lege nr. 150/1990, art. 58 alin (2) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și art. 13 alin (1) din Legea nr. 350/2006 – Legea Tinerilor.

Faptul că nu e unică această fundație la nivelul județului Gorj, am stabilit deja. Dar ce prevede art. 58 alin. (2) din Legea nr. 146/2002? Din nou:

Art. 58 (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi, fundaţiile judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti se vor organiza sau reorganiza, după caz, potrivit prevederilor legii.

S-a aprobat Regulamentul de punere în aplicare a legii? Până la acest moment, nu. De ce? Pentru că acestor fundații le place starea de ilegalitate în care se află. A fost vreodată lipsa regulamentului un impediment pentru ca aceste fundații să facă ce vor? Avem toate dovezile că nu.

Această pseudo-fundație pentru tineret de la Gorj nu e relevantă din perspectiva patrimoniului UTC, dar ar putea deveni dacă planurile fundațiilor și ale avocaților lor privind aprobarea propunerii legislative PL-X 868/2007 s-ar realiza.

Prahova

Alt județ, altă fundație, aceeași rețetă. Conform presei locale, “Echipa „Ploieşti-Capitala Tineretului din România” a convocat Adunarea Generală de constituire a Fundației Județene pentru Tineret Prahova, abrevierea uzuală a denumirii este FJT Prahova, la sala de 200 de locuri a Consiliului Județean. În cadrul întâlnirii au fost prezenți reprezentanți din partea autorităților locale: Adrian Dobre – primarul municipiului Ploiești, Bogdan Toader – președinte al Consiliului Județean Prahova, Ludmila Sfarloaga – vicepreședinte al Consiliului Judetean Prahova, Mihai Dragoș – președinte al Consiliului Tineretului din Romania și Ticu Plăcintă – vicepresedinte al Fundației Nationale pentru Tineret.

Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Prahova este constituită în baza prevederilor Decretului-Lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret şi a art. 13 alin (1) din Legea nr. 350/2006 – legea tinerilor, fiind persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ, unică la nivelul judeţului Prahova, a cărei Adunare Generală este constituită din reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale de si pentru tineret care îşi au sediul în judeţul Prahova şi care îşi exprimă adeziunea la scopul Fundaţiei.”

Ce vrem să subliniem aici? Schema aplicată de Ticu Placintă (cu succes aparent) la București este exportată și la Prahova. 

Care schemă? Așa-zisa adunare generală care este principal decident în aceste fundații, total pe lângă Legea 146/2002. 

Ce spune Legea nr. 350/2006: “Fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București, constituite în baza prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 privind înființarea fundațiilor pentru tineret, sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice și fără scop lucrativ, unice la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, ale căror adunări generale sunt constituite din reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de tineret care își au sediul în unitatea administrativ-teritorială respectivă și care își exprimă adeziunea la scopul acestora”.

Ce spun cei de la “Fundația Județeană pentru Tineret Prahova”: “a cărei Adunare Generală este constituită din reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale de si pentru tineret care îşi au sediul în judeţul Prahova”.

Sesizați diferența? E cât se poate de evidentă.

Cât despre conducerea fundației, conform FNT, formată din: “Ana Lucreția NEDELCU Președinte, Florin IONIŢĂ Membru, Mihaela TĂTARU Vicepreședinte, Cristina LUNCA Membru, Adrian TUDOR Secretar General, Vasile PORUMBARU Membru”, ne punem întrebarea retorică: cine/câți sunt desemnați de Consiliul Județean Prahova, așa cum prevede Legea 146/2002? În caz contrar, vorbim de un alt fals.

Bineînțeles că nu au putut să rateze oportunitatea să își arate obediența față de dinozauri și interesele lor cu ocazia CCPT-ului de la MTS.

Giurgiu

Marti, 5 septembrie, in sala de sedinte a Prefecturii Giurgiu a avut loc Adunarea Genarala de constituire a Fundatiei Judetene pentru Tineret Giurgiu, in conformitate cu prevederile Decretului – Lege nr. 150/1990, Legii 146/2002 si dispozitiilor articolului 13 alin (1) din Legea nr. 350/2006.

Initiativa apartine unui “tanar” de 61 de ani – Ticu Placinta – care se semneaza ca fiind vicepresedinte al Fundatiei Nationale pentru Tineret cu sediul in Capitala patriei si care a anuntat putinii participanti la aceasta intalnire ca de la inceputul acestui an, filiala de la Giurgiu a Fundatiei (FJT) va fi a cincea ca numar din tara. Spunem “va fi”, pentru ca presa nu a mai avut acces si la “lucrarile” de constituire.

Ne-a uimit insa “luarile de cuvant” ale oficialilor din Giurgiu (prefecta judetului, administratorul public al judetului, viceprimarul municipiului), care s-au aratat “dati pe spate” de o initiativa care pare mai mult de domeniul… privatului.

O simpla cautare pe Google poate ca ar mai fi atenuat din excesul de admiratie…”  – scrie publicația Opinia Giurgiuveanului (credit foto).

Nu e singura publicație care s-a prins de schema lui Ticu Plăcintă:

În cadru festiv, Prefectura Giurgiu a fost gazda înfiinţării Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Giurgiu. Deşi iniţiativa apariţiei unei asemenea asociaţii pare  lăudabilă, prea puţini au fost cei interesaţi să afle cine conduce, de fapt, la nivel naţional, Fundaţia.

Este vorba despre preşedintele Ticu Plăcintă, personaj controversat, despre care, cu doar un an în urmă, presa naţională scria articole deloc elogioase. În anul 2016, site-ul ancheteonline.ro scria, despre acest individ, că, pe terenuri ale Fundaţiei pentru Tineret Bucureşti (al cărei lider este), ar funcţiona mai multe instituţii de învăţământ aparţinând comunităţii arabe, dar frecventate inclusiv de beizadele ale politicienilor din Capitală.

Gura lumii spune că, de fapt, ideea înfiinţării unei Fundaţii pentru Tineret la Giurgiu ar viza Casa Tineretului. Despre construcţia începută în anii comunismului, s-a scris şi s-a vorbit mult, politicieni de toate rangurile transformând-o, fără pic de jenă, de la un mandate la altul, într-o marotă electorală.  Cu puţin timp în urmă însă primarul Municipiului, Nicolae Barbu, anunţase faptul că respectiva clădire ar intra într-un proiect de reabilitare ,  de reconstrucţie, totul fiind suportat din fonduri europene. Şi, cel mai probabil, lui Plăcintă şi acoliţilor acestuia  chestia asta le-a „mirosit”  a afacere.  Iată de ce sunt voci care susţin că Fundaţia, ar dori să pună mâna pe  acest imobil,  ce ulterior ar putea fi utilizat şi închiriat, la un moment dat, aşa cum s-a petrecut cu toate celelalte clădiri ale Fundaţiei, din Capitală. Deocamdată, toate acestea sunt simple speculaţii, dar sperăm ca timpul să nu ne dea dreptate…” a scris Jurnal Giurgiuvean.

Ce se mai știe de “fundația” de la Giurgiu? Nimic, dar nu înseamnă că nu poate fi reactivată dacă e nevoie “să dea la număr”.

Covasna

Ultimul județ din prezentarea noastră este Covasna.

Conform presei locale, “Reprezentanții Consiliului Județean Covasna, ai Direcției Județene pentru Tineret și Sport și ai mai multor organizații pentru tineret naționale și locale au luat parte miercuri, 9 august, la evenimentul în care s-au pus bazele, în premieră, a Fundației Județene pentru Tineret Covasna.

Astfel, Fundația Națională pentru Tineret, structura neguvernamentală pentru tineret de drept privat și utilitate publică, are reprezentant legal și în județul Covasna. 

Pe lângă reprezentanții autorităților județene și locale, ai organizațiilor pentru tineret de la nivelul județului și ai diverselor instituții publice, la evenimentul de miercuri au luat parte și vicepreşedintele Fundației Naţionale pentru Tineret, Ticu Plăcintă și preşedintele Consiliului Tineretului din România, Mihai Dragoș.”

Ce s-a întâmplat mai departe? Nimic. Dar au mai bifat un județ care oricând poate fi „activat”, la nevoie.

Concluzii

Aceste 5 “fundații” pentru tineret reprezintă pioni, masă de manevră pentru planurile dinozaurilor, cu complicitatea unor reprezentanți ai tinerilor, de a “controla mișcarea de tineret”. Niciuna dintre aceste fundații nu administrează patrimoniul UTC și nici nu are o conducere în conformitate cu legea, deci nu sunt veritabile fundații pentru tineret, dar pot fi utile atunci când numărăm câte entități se află în spatele unuia precum Ticu Plăcintă.

Poate că unii dintre tinerii ce sunt implicați în aceste fundații de la Suceava, Covasna, Gorj, Giurgiu și Prahova sunt bine intenționați și că vor să facă lucruri pentru tineri, dar trebuie să realizeze în ce context s-au înființat structurile pe care le reprezintă și să își dea seama de rolul pe care îl au în gestionarea subiectului fundațiilor pentru tineret la nivel național. Mai bine îți faci un ONG local prin care să reprezinți tinerii (cazul Bacău, unde a apărut o federație a tinerilor, indiferent de afilierea ei) decât să pășești pe mlăștinosul teren al fundațiilor, interpretând abuziv legea.

Dacă unele fundații au fost înființate sub pretextul „Capitalei Tineretului din România”, niciuna dintre aceste fundații nu a câștigat. De ce? Premiul se dă acolo pe alte „criterii”, așa cum am văzut în toamna anului 2019.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *