Au fost voci în aceste zile care, exprimând dezacordul față de decizia CCR care a „sancționat” DNA în legătură cu urmărirea penală desfășurată în legătură cu OUG 13/2017, au cerut „depolitizarea” Curții Constituționale.
Unii s-au arătat nemulțumiți de faptul că CCR are membrii numiți de organisme politice și au avansat ideea ca atribuțiile să fie preluate de curțile ordinare de justiție.
Eu cred că aceștia nu înțeleg rolul CCR, care nu este de a soluționa cauze de drept comun, ci de a verifica conformitatea legilor adoptate de Parlament, respectiv a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență aprobate de Guvern, cu actul fundamental al țării, Constituția.
Mai mult, în tradiția altor state europene, membrii curților constituționale – înțelese ca instituții politico-juridice – sunt desemnați cu prioritate de către puterile politice ale statului. Iată mai jos un tabel relevant:
Articol preluat de pe blogul lui Cristi Danileț
Uau ! Nu credeam sa fiu vreodata de acord cu CD. Dar uite ca se mai intampla si miracole. :)
Dupa publicarea justificarii deciziei si dupa pozitia lui Toader s-a lamurit si Romania Curata ca CCR si Ministerul Justitiei au ajuns o anexa a infractorilor din psd ?
Dupa publicarea aberantei justificari a deciziei si dupa pozitia lui Toader s-a lamurit si Romania Curataa ca trebuie sa demonstram masiv impotriva judecatorilor corupti de la CCR, a guvernului mafiot si sa aparam DNA-ul ?
S-a lamurit si Romania Curata ca manifestatiile impotriva infractorilor din psd si a judecatorilor corupti din CCR trebuie sa se intensifice ?
S-a lamurit si Romania Curata ca trebuie sa cerem demisia guvernului, dizolvarea parlamentului borfasilor si alegeri anticipate, la care penalii sa nu aiba dreptul sa participe ?
Unde sunt mesajele Romaniei Curate de solidarizare si de sustinere a manifestatiilor impotriva grupului infractional organizat psd plus alde ?
Unde sunt apelurile Romaniei Curate, adresate Societatii Civile, tuturor oamenilor cinstiti, de a participa masiv la manifestatiile impotriva grupului infractional organizat psd plus alde ?
Livia Stanciu trebuie sa devina Presedinta CCR.
De ce nu s-a solidarizat Daniel Morar cu Livia Stanciu ?
„Depolitizare” nu inseamna ca altcineva sa desemneze membrii CCR. Ci sa nu mai fie numiti pe acolo tot felul de politruci gen Dorneanu, Zegrean sau Marian Enache. Si nici clienti ai politrucilor gen Maya Teodoroiu. Ci doar personalitati care au avut o cariera stralucita in Justitie.
Mie mi se pare important ca judecatorii CCR sa fi fost JUDECATORI! Stiu, constitutia nu stipuleaza asa ceva. Se cere ”să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Eu as zice ca ar trebui introdusa o conditie suplimentara: sa fi profesat macar 5 ani ca judecator! Din cei 9 judecatori actuali ai CCR, doar 2 (doi)!! sunt fosti judecatori! Majoritatea sunt fosti jurisconsulti, procurori sau avocati. Cum sa gandeasca un fost jurisconsult ca judecator de cea mai inalta competenta in aceasta tara! E vorba de prestigiul acestei institutii!
Interesanta propunere. Pare logic, insa neavand nici o formatie juridica astept opinii mai avizate decat a mea. Pe de alta parte, daca propunerea asta e facuta numai pentru a-l scoate pe Dorneanu din joc, nu-i o idee buna. Numirile la CCR trebuie sa ramana politice, asa cum o explica si Danilet. Cat timp PSD are majoritatea in parlament, PSD ii alege pe membri…
Deoarece POLITRUCII si IMPOSTORII politicii romanesti au mafiotizat societatea, este necesara organizarea unor structuri judiciare, si nu numai, cu ierarhii interne cat mai suple pentru a intari independenta, inegritatea si competenta profesionala a judiciaristilor.
Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza, FARA A SE APLICA MAI MULTE FAZE ALE PROCESULUI JUDICIAR, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, NUMAI aplicand modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician instruit si din punct de vedere ala cunostintelor juridice, un judecator ce detine si cunostinte IT si un calculator performant cu softul adecvat.
Exemplu de depolitizare eficientă : asemeni CNSAS candidaţii la CCR să nu fi făcut parte dintr – un partid politic !Dna Mungiu ,propuneţi ! Aveţi un cuvânt de neignorat !
Ar fi interesant de completat statistica și cu nr. de cazuri pe care le au de judecat în medie într-un an aceste instanțe în țările respective. Că dacă ai o constituție clară și un sistem legislativ bine pus la punct (care nu lasă loc la interpretări) atunci membrii CC au un rol mai puțin important decât la noi -unde parlamentarii dinadins lasă tot felul de portițe prin diverse legi astfel încât ei sau clientela lor să se poată fofila ulterior- și atunci este mai puțin important cine și cum îi numește acolo la ei.