Să susții un guvern doar pentru că e al nostru sau pentru că luptă cu dușmanii (imaginari ai) poporului înseamnă a renunța la rolul critic al cetățeanului. Într-un stat care pretinde că e democratic, cel mai sănătos lucru pe care îl poate face societatea e să nu aplaude puterea, ci să o întrebe mereu ce face cu puterea pe care noi i-am dat-o.
Așadar, motivele pentru care nu am de gând să ies zilele astea în stradă:
1. Nu cred că acesta e rolul nostru, al societății civile. Noi trebuie să tragem la răspundere puterea guvernamentală, să o controlăm, nu să îi justificăm cruciadele pe care le duce împotriva unor părți din societate.
2. Aș gira o “campanie politică” din cauza căreia magistrații au devenit “un fel de vinovaţi de serviciu” (am citat din vorbele echilibrate de alaltăieri ale președintelui Nicușor Dan).
3. Aș legitima o politică de austeritate livrată cu mesaje de dezbinare și învrăjbire între diferite categorii sociale. E periculos.
4. Aș fi de partea unui vicepremier fără portofoliu, care, în loc să se ocupe de reforme, încă din prima zi a mandatului a început, poate fără să își dea seama, să pună cărămizi la campania de decredibilizare a puterii judecătorești – visul etern al politicienilor care vor o justiție dependentă. Așteptările erau cumva altele de la cineva care a adus atâția oameni și atâtea resurse la un loc în zona privată pe un mesaj de solidaritate. Putea începe cu transparența și consultarea cetățenilor.
5. Guvernul va ieși întârit și va folosi contextul pentru a adopta noi pachete de măsuri nedezbătute, aprobate de pe o zi pe alta, fără consultarea actorilor sociali, fără avizele prevăzute de lege, fără calcularea impactului pe termen lung.
6. Aș susține retorica populistă perfect utilă pentru găștile politico-economice care se înfruptă din banul public: că trebuie să tăiem pensii, salarii și stimulente sociale ca să avem bani pentru “investiții publice”, multe dintre ele fiind fie umflate și supraevaluate, fie inutile. Zeci de miliarde pe an pe care nu le controlează aproape nimeni, majoritatea atribuite în urma unor licitații cu un singur ofertant.
Am ieșit la Roșia Montană, am ieșit la Colectiv, am ieșit la OUG 13 – toate erau împotriva puterii de atunci. Nu am de gând să ies în stradă pentru a apăra o retorică guvernamentală.
Pe aceeași temă:
