Falsuri, încălcări de hotărâri judecătorești definitive, studii incomplete. Un biolog aduce acuzații grave studiilor pentru un mega-proiect care vor intra în analiza Ministerului Mediului, săptămâna viitoare

• Unul dintre cele mai controversate proiecte hidrotehnice din România, cel denumit Surduc – Siriu poate primi, săptămâna viitoare, undă verde în Comisia de Analiză Tehnică (CAT) a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în ședința convocată pentru date de 28 ianuarie.
• Însăși convocarea CAT în sine este mai mult decât discutabilă. La sfârșitul lunii noiembrie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a solicitat revizuirea studiilor de mediu. După mai puțin de o lună, chiar în Ajunul Crăciunului, aceste studii (două studii de mediu și unul privind evaluarea impactului asupra corpurilor de apă) au fost puse în consultare publică, deși ține de domeniul evidenței că într-un timp atât de scurt NU aveau cum să fie revizuite și refăcute în mod real.
• Nu doar că zilele necesare consultării publice au fost alese pentru a se suprapune cu cea mai lungă perioadă de sărbători și zile libere din, de aproape trei săptămâni (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza), dar nici măcar nu s-a așteptat încheierea perioadei pentru a fi convocat CAT-ul.
• Cu toate acestea, biologul Călin Dejeu a citit și analizat studiile. Concluziile lui sunt extrem de dure. Studiul de evaluare adecvată este incomplet, lipsind evaluări cu privire la mai multe situri protejate. Sunt ignorate decizii ale Curții Europene de Justiție. Sunt ignorate decizii definitive ale Justiției din România, fiind invocate acorduri de mediu anulate. În fine, nici falsurile nu lipsesc din aceste studii. La solicitarea României Curate și Verde Curat, Călin Dejeu ne-a transmis un rezumat comentat al observațiilor făcute (pe care îl puteți citi mai jos), precum și cele pe care le-a transmis în mod oficial.
• Titlul și intertitlul aparțin redacției (România Curată).

Grabă mare la ”rezolvat problema”

Direcția Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării și Schimbări Climatice (din Ministerul Mediului), o direcție absolut ostilă implementării legislației de mediu, a trimis, pe 15 ianuarie, convocatorul pentru Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) pentru așa – zisa Amenajare Hidroenergetică (AHE) E Surduc – Siriu (de fapt pentru hidrocentrala nerentabilă, pe derivație, Nehoiașu II), pentru data de 28 ianuarie.

Deja este clară rea-voința, funcționarii din direcție care se ocupă de acest ”proiect” ar trebui să parcurgă și să asimileze observațiile publicului până la data CAT. Ori în 15 ianuarie, la ora la care au înregistrat convocatorul, termenul pentru primirea observațiilor publicului nu expirase. Ei nu aveau de unde să știe că nu primesc la ora 23:59 mii de pagini de observații, pe care să nu le poată parcurge până în 28 ianuarie. Dar aceasta este cea mai mică problemă a lor. Convocatorul se trimite după ce termenul pentru depunerea observațiilor a expirat.

Decizii ale CJUE ignorate

Studiul de evaluare adecvată este absolut incomplet. Deși este un studiu depus după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, a cerut revizuirea evaluării. Rezultatul solicitării este o bătaie de joc, așa ceva sub nicio formă nu se poate numi revizuire.

AHE Surduc – Siriu este un proiect care afectează situri Natura 2000 (ROSAC0190, ROSAC0103 și ROSPA0160) dar la care nu au fost sistate lucrările la desemnarea siturilor, pentru efectuarea evaluării adecvate, obligatorie prin lege la acea dată, ci lucrările au continuat, ilegal.

Pentru astfel de proiecte a fost clarificat modul de reglementare prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 14 ianuarie 2016, în cauza C-399/14. Pentru că evaluarea impactului asupra siturilor după ce au avut loc lucrări care le afectează devine foarte relativă și, în plus, astfel de comportamente cu tentă infracțională trebuie descurajate, condițiile sunt mult mai stricte decât ar fi fost dacă s-ar fi făcut evaluarea adecvată la momentul legal, la desemnarea siturilor.

CJUE a stabilit astfel: ”În consecință, executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva Habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive.”

Adică trebuie exclusă orice probabilitate a unui efect semnificativ pentru ca lucrările să poată continua. Niște studii absolut incomplete nu au cum să asigure vreo excludere.

Un impact devastator, negat prin omisiune

Lipsește complet evaluarea impactului asupra sitului ”Lunca Buzăului”. Acest impact este devastator, pentru că acest sit este deja degradat semnificativ de debitele pulsatorii (hydropeaking) cauzate de hidrocentrala Nehoiașu I.

Impactul funcționării hidrocentralei Nehoiașu II chiar s-ar manifesta într-un mod dublu ca impact negativ semnificativ. Am avea pe de-o parte debitele pulsatorii propriu-zise generate de funcționarea hidrocentralei Nehoiașu II. În prezent, impactul debitelor pulsatorii de la Nehoiașu I este temperat de faptul că imediat în aval vine afluentul Bâsca Rozilei, cu debit natural. Dar dacă Nehoiașu II intră în funcțiune, debitul Bâscei Rozilei (care se formează prin unirea Bâscei Mari cu Bâsca Mică) nu va mai fi cel natural, ci un debit grav alterat, așadar această moderare a impactului va dispărea.

Nu doar că trebuie evaluat impactul hidrocentralei Nehoiașu II asupra sitului ROSAC0103, dar trebuie evaluat cumulat cu impactul hidrocentralei Nehoiașu I.

Interesant este faptul că autoritățile de mediu din România au recunoscut chiar luna trecută impactul cauzat de hydropeaking într-un caz similar, pentru situl ”Râul Mureș între Deda și Reghin”, situat aval de hidrocentrala Răstolița (alt proiect ilegal), în Monitorul Oficial nr. 1112 bis din 3 decembrie 2025: ”(…) și de către efectele negative ale ”hydropeaking”-ului. Datorită acestuia, nivelul apei în râul Mureș va fluctua anormal, fluctuațiile de debit fiind reglementate de necesitățile de energie și nu de către procesele naturale.”

Impactul asupra sitului Penteleu, incomplet evaluat

Chiar și impactul asupra sitului Penteleu (ROSAC0190) este absolut incomplet evaluat. În primul rând trebuia evaluat impactul asupra habitatului 91E0*, pentru că este un habitat prioritar. Această evaluare lipsește. Dar, din nou, autoritățile de mediu din România au recunoscut cu alte ocazii un impact negativ semnificativ. Astfel, avem raportul de cercetare ”DOCUMENTAŢIE CU MĂSURI COMUNE DE MANAGEMENT INTEGRAT (CIMM) PENTRU GESTIONAREA INTEGRATĂ A ZONELOR UMEDE, PE CARPAŢII ROMÂNEŞTI ARMONIZAT CU MĂSURILE REALIZATE PENTRU ÎNTREGUL LANŢ CARPATIC”, rezultat al proiectului ”Managementul integrat al diversităţii biologice şi a peisajului pentru dezvoltarea regional durabilă şi conectivitate ecologică în Carpaţi (BIOREGIO Carpathians)”, având ca beneficiar Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu.

Deci autoritățile de mediu din România și-au însușit rezultatele acestui proiect. Cu atât mai mult cu cât a fost postat chiar și pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (care acum nu mai este funcțional).

În acest raport, la pagina 4, găsim amenințările pentru habitatul 91E0*. Iar prima amenințare este reprezentată de ”modificări ale regimului hidrologic”. Prin urmare, scăderea drastică a debitului pe albia Bâscei Mari, prin operarea hidrocentralei pe derivație, reprezintă un impact negativ semnificativ asupra habitatului 91E0* din situl Natura 2000 Penteleu.

Lipsesc evaluările de impact asupra unor specii de pești

Siderant este faptul că lipsește complet și evaluarea impactului asupra habitatului 3230. În cartea de bază privind habitatele de interes comunitar din România „Habitatele din România”, apare că are ca unic corespondent habitatul românesc R4415. Iar acest habitat apare în carte ca fiind prezent la altitudini de 400 – 850 m.

În Directiva Habitate, varianta în limba română, 3230 este denumit ”Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica”. Cum pe Bâsculița și pe Patac sectoarele la sub 850 de metri altitudine sunt extrem de scurte, rezultă că habitatul 3230 este cvasi-reprezentat în situl Natura 2000 Penteleu chiar de către cursul râului Bâsca Mare (situat între 633 și 817 m altitudine), cel direct alterat de proiectul în cauză.

Lipsește evaluarea impactului asupra speciei Cottus gobio (zglăvoaca). În evaluarea adecvată la pag. 101, cu privire la Cottus gobio, găsim: ”Deși absentează din cursul principal al Bâscei Mari, acest fapt cel mai probabil se datorează colmatării albiei, iar în măsura în care acest factor limitativ ar fi eliminat, în urma unor viituri și ca urmare a implementării unor tratamente silvice în acord cu legislația națională, nu este exclus ca specia să revină inclusiv în cursul principal al râului Bâsca Mare.”

Deci evaluatorii recunosc că în mod natural specia a fost prezentă și ar trebui să fie prezentă în Bâsca Mare. Coroborat cu faptul că, prin Hotărârea nr. 685 din 25 mai 2022, situl Penteleu și-a întărit statutul legal, a fost desemnat ca arie specială de conservare (deci este obligatorie aducerea tuturor speciilor la stare optimă de conservare, implicit revenirea speciei Cottus gobio în ecosistemul lotic al Bâscei Mari), este obligatoriu ca evaluarea adecvată pentru proiectul hidroenergetic în cauză să conțină evaluarea impactului pentru Cottus gobio.

Impact falsificat

Spre deosebire de precedentele, evaluarea impactului pentru Barbus petenyi (Barbus meridionalis all others) există, dar este falsă. Ea contrazice flagrant chiar și un studiu anterior depus de Hidroelectrica la autoritățile de mediu pentru evaluarea aceluiași proiect. Astfel, Hidroelectrica a depus la ARPM Sibiu ”Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului” întocmit de Geotec S.A..

În acesta, la pag. 40, se recunoaște astfel: ”Zona cea mai afectată de realizarea investiției va fi cea situată imediat în aval de stăvilarul Surduc și în special până la confluența cu Bâsculița întrucât pe acest sector se va înregistra o pronunțată reducere a debitelor; impactul negativ la care va fi supus acest sector de albie se va manifesta prin:

• invadarea (probabilă) albiei minore de vegetație terestră higrofită sau mezofită

• modificarea condițiilor fizice (reducerea debitelor și a vitezelor, temperaturi mai ridicate)

• modificări în alcătuirea biocenozelor bentice, în sensul dispariției unor specii care alcătuiesc hrana peștilor;

• vor dispare salmonidele (păstrăv, lipan)

• vor rămâne pești de mici dimensiuni (zglăvocul, beldița, boișteanul), apți de-a trăi în condițiile unui debit redus”

Chiar dacă nu se face referire exactă la Barbus petenyi, aceasta nu este o specie de mici dimensiuni și are nevoie de debite mai mari decât păstrăvul, rezultă indubitabil că va dispărea.

Un acordat de mediu anulat de Justiție este invocat în fundamentare

La pag. 19 avem un grav fals prin omisiune, este amintit ”Acordul de Mediu nr. 1 din 08.02.2005, emis de Agenția pentru Protecția Mediului Buzău, pentru proiectul A.H.E Surduc – Siriu, aducțiune principală Surduc – Nehoiașu” inducându-se ideea că acest act ar fi un act legal, un act care să fundamenteze lucrările, când în realitate este vorba de un act ilegal.

În realitate, prin Sentința Civilă nr. 348 din 17.02.2022 pronunţată în dosarul nr. 1259/117/2020*, Tribunalul Cluj a admis excepţia de nelegalitate a Acordului de Mediu nr. SB 02/14.01.2009. Iar Curtea de Apel Cluj a menținut decizia prin respingerea recursurilor, prin Decizia Civilă nr. 641/2022 din 09 iunie 2022.

Scrie foarte clar, în Decizia Civilă nr. 641/2022, pe prima pagină: ”S-a admis excepţia de nelegalitate a Acordului de Mediu nr. SB 02/14.01.2009 invocată de reclamantă.”

La fel de important este faptul că, în Decizia Civilă nr. 641/2022, Curtea de Apel Cluj a reținut astfel (la pag. 20): ”după cum se constată, în raport de cele cuprinse în Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0190 Penteleu, nu pot fi reţinute ca fiind întemeiate susţinerile recurentei în sensul că edificarea unui baraj pe râul Bâsca Mare nu ar produce niciun impact semnificativ asupra sitului protejat, în chiar cuprinsul planului de management susţinându-se contrariul.”

Avem astfel stabilit, prin hotărâre judecătorească definitivă, faptul că proiectul în cauză are impact semnificativ asupra sitului Natura 2000 Penteleu. Așadar concluziile din studiul de evaluare adecvată, care susțin lipsa impactului semnificativ, sunt false.

Nici cu Studiul de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă (SEICA) situația nu este mai roz. Evaluarea trebuie făcută în baza Hotărârii CJUE în cauza C-461/13, care a clarificat cum se interpretează deteriorarea stării corpurilor de apă.

”Noțiunea „deteriorare a stării” unui corp de apă de suprafață, care figurează la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Directiva 2000/60, trebuie interpretată în sensul că există o deteriorare de îndată ce starea a cel puțin unu dintre elementele de calitate, în sensul anexei V la directiva menționată, se degradează cu o clasă, chiar dacă această degradare nu se traduce printr‑o degradare de clasificare, în ansamblul său, a corpului de apă de suprafață.”

Cum să seci un râu și să pretinzi că nu-l afectezi

Prin urmare, pentru fiecare corp de apă, trebuie făcută o analiză pe fiecare dintre cele 16 elemente de calitate pentru râuri din Anexa 5 la Directivă.

Pentru a putea cuantifica impactul asupra corpului de apă, pentru a evalua degradarea cu cel puțin o clasă menționată în hotărârea în cauza C-461/13, este indispensabil ca mai întâi să fie încadrată în clase de calitate starea actuală, pentru fiecare element de calitate, pentru a avea la ce ne raporta. Iar apoi să fie evaluată încadrarea ca urmare a impactului proiectului, după deteriorarea cauzată de acesta.

În cele din urmă, cuantificarea completă va include prezentarea tuturor deteriorărilor individuale, pe fiecare corp de apă și fiecare element de calitate. Câte element de calitate sunt deteriorate, cu câte clase fiecare dintre aceste elemente este deteriorat, cu un total pe toate corpurile de apă. Astfel se obține numărul deteriorărilor, în accepțiunea din hotărârea CJUE în cauza C-461/13, având în vedere faptul că jurisprudența CJUE este obligatorie.

Ori studiul de față nici pe departe nu întrunește aceste condiții legale minime. Avem un ”ghiveci” dezorganizat, contradictoriu și absolut incomplet. Singurul loc unde găsim încadrări în clase de calitate este în Tabelul 8. Dar elementele încadrate nu sunt cele 16 elemente de calitate din legislație, enumerate mai sus. Găsim aproximativ elementele de calitate din legislație (nu chiar cele 16) în Tabelul 1a (la pag. 32), dar fără încadrări în clase de calitate.

În Tabelul 3a găsim aprecieri cu privire la efectul semnificativ sau nu, pe elemente de calitate, dar acestea nu sunt bazate, corect și obiectiv, pe diferența dintre încadrarea de după impact și încadrarea în clase de calitate înainte de impact. Nici nu are cum, din moment ce aceste date lipsesc. Sunt doar aprecieri generale, fără date concrete cu clase. Prin urmare, întreg studiul trebuie refăcut la modul fundamental.

Cireașa de pe tort o reprezintă datele false de la pag. 66, cu privire la elementul de calitate ”cantitatea și dinamica debitului” (este denumirea din Directiva Cadru privind Apa), unde se susține că scăderea drastică a debitului, de la natural la așa-zisul debit ecologic, nu ar reprezenta un impact semnificativ pentru acest element de calitate!

Deja s-a ajuns la a numi albul negru și negru alb, și trebuie să ne oprim aici. Doar cineva de o rea-voință ostentativă poate să susțină că deteriorarea stării nu înseamnă impact semnificativ. Ori starea elementului de calitate ”cantitatea și dinamica debitului” pe Bâsca Mare este în prezent ”foarte bună”, avem încă debitele naturale, se încadrează la definiția din Directivă: ”reflectă în totalitate sau aproape în totalitate condițiile neperturbate”.

Prin diminuarea debitului de la cel natural la cel “ecologic”, rămas pe albie după ce un debit semnificativ a fost deviat în tunel (doar un debit semnificativ poate să învârtă turbina, ce să mai vorbim de a încerca să facă hidrocentrala cât mai puțin nerentabilă), sub nicio formă nu mai putem vorbi în aval de stăvilarul Surduc de ”condițiile neperturbate” cu privire la debit!

Prin definiție, o hidrocentrală pe derivație perturbă debitul, îl diminuează substanțial.

De ce am ajuns în asemenea hal cu studiile false în România? Pe lângă complicitatea sistematică și ostentativă a autorităților de mediu, mai există o explicație: OUG 195/2005 privind protecţia mediului prevedea, la art. 98, alin. (2), punctul 8, că reprezintă infracțiune ”prezentarea, în lucrările privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilanţului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii şi informaţii false”.

Această prevedere esențială a fost modificată de art. 171 din Legea nr. 187/2012, de fapt abrogată. O mare problemă a sistemului de justiție din România, care ne afectează pe toți și afectează mai ales generațiile următoare, despre care nu spune nimeni nimic.

IMPORTANT: România Curată este singura publicație care a raportat pe larg și în mod constant despre proiectele care riscă să mutileze două parcuri naționale și mai multe arii naturale protejate pentru a îmbogăți firme controlate politici sau de un condamnat penal definitiv. Dacă vrei să nu ratezi nimic din ceea ce se întâmplă legat de acest subiect, abonează-te, acum, gratuit, la newsltter-ul Verde Curat, realizat de Mihai Goțiu și România Curată.

 

Noi dezvăluiri despre coabitarea conducerii Romsilva cu clanurile hoților de lemne:

EXCLUSIV/ DOCUMENTE INTERNE: Lupta incredibilă a conducerii Romsilva pentru salvarea șefilor asociați de procurori cu clanurile hoților de păduri

Când cea mai mare parte a presei românești tace când e vorba de afacerile din spatele proiectelor care afectează grav mediul. Munca noastră la România Curată începe cu aceste subiecte. Dacă vrei să o ducem mai departe, sprijinul tău e esențial: