Sorin Paveliu

Covid 19 ca boală profesională

Personalul medical s-a vaccinat. Apariția de infecții la persoanele vaccinate este unul dintre cele mai importante evenimente adverse survenite, iar raportarea voluntară în cadrul acțiunii de farmacovigilență a acestor cazuri nu trebuie lăsată doar pe seama personalului medical. Schimbarea paradigmei prin apariția vaccinului poate fi ocazia unei schimbari de atitudini în favoarea personalului medical și pacienților

Ca orice trial, și cel desfășurat pentru aprobarea vaccinului  Pfizer/Biontechk (cel care a fost disponibil pentru  personalul medical) are limitări imposibil de evitat la momentul respectiv. Au fost vaccinați voluntari care își desfășurau activitatea în condiții normale, fără a fi expuși la virus într-un mod controlat, din rațiuni care țin de etică.

Eficacitatea în condițiile date a fost excepțională!

Dacă autoritățile vor pune la dispoziția publicului numărul zilnic de testări PCR la personalul medical și rata de teste pozitive vom avem posibilitatea de a constata direct eficacitatea vaccinării.

Pornind de la această informație se vor ridica noi probleme însă acestea nu trebuiesc evitate.

Astfel, dacă personalul medical vaccinat va face boala, oare nu ar trebui să fie încadrat în rândul celor care au suferit o boală profesională? Sunt îndeplinite toate condițiile legale: boala este urmărea exercitării profesiei medicale, este provocată de un factor biologic prezent în mediul său de lucru la care este expus timp îndelungat. Pe lângă eficacitatea vaccinului (oricum 7 persoane din 100 vaccinate nu dobândesc imunitate) este o ocazie perfectă pentru a obiectiviza respectarea măsurilor de protecție obligatorii precum purtarea echipamentului de protecție de unică folosință în mod adecvat, schimbat la timp, respectarea de circuite separate, utilizarea de cantități de biocide suficiente și nebotezate cu apă etc. Inspecția muncii va trebui să se implice în activitatea de cercetare a acestor cazuri, bine înțeles cu sprijinul autorităților sanitare.

Pe de altă parte, dacă între cazurile astfel descoperite și individualizate se vor găsi unele din foarte puținele persoane care au refuzat vaccinarea, oare ar trebui ca acestea să mai beneficieze de drepturile aferente concediului medical? Este o situație aparte, în care ipotetica persoană refuză ajutorul oferit de stat prin vaccinarea gratuită și, voluntar sau din vina administrației, a încălcat regulile privind protecția fizică.

Aceste aspecte ar trebui să-și facă loc pe agenda Ministrului Sănătății. Calitatea actului medical este o prioritate, statul plătește sume considerabile pentru implementarea și verificarea respectării regulilor de bună practică în spitale, pregătindu-le inclusiv pentru astfel de situații. Pe de altă parte, orice breșă de siguranță are și consecințe materiale.
Investigarea unui caz de boală profesională poate scoate la suprafață faptul că se fac economii la materialele de protecție sau că este necesară o instruire suplimentară. Poate se va pune problema renunțării la ture de 12 ore, pentru că este greu să nu greșești atunci când devii din ce în ce mai obosit. Poate că fiecare spital ar trebui să afișeze cantitatea de biocide achiziționată, raportat la mp sau la număr personal, poate ar trebui să luăm decizii privind personalul insuficient sau suprasolicitat etc. Singurul lucru pe care nu trebuie să-l facem este să închidem ochii!

Ministerul are un nou secretar de stat, în persoana doamnei dr. Andreea-Anamaria Moldovan. Fiind un medic epidemiolog cu certe rezultate si experiență solidă, domnia știe cum să descopere dacă un manager nu se achită de sarcinile pe care le are în prevenirea îmbolnăvirii personalului și a pacienților.

Pe de altă parte, în bătălia zilnică pe care trebuie s-o ducă orice ministru al sănătății cu cel de finanțe, poate că ministrul Vlad Voiculescu își va găsi un aliat în aceste informații. Ori de câte ori va cere bani suplimentari iar colegii îi vor reproșa pe nedrept că nu gestionează bine maldărul de bani acordați sănătății, ar avea documente care să demonstreze nevoile reale.

Da, sunt sigur că la sănătate vor fi mai mulți bani, dar în special pentru investiții. Banii pentru operațiunile curente vor fi mai puțini, iar lupta cu pandemia se găsește în această categorie. Fără astfel de informații, CNAS va fi obligată să lase spitalele să-și asigure cheltuielile legate de protecția anti-SarsCov 2 din banii destinați medicamentelor, direcțiile sanitare nu vor fi populate cu personal medical la nivelul necesar, testarea nu va fi suficientă și eficace. Anul precedent a fost unul special. Anul acesta trebuie să facem efortul ca oferta de servicii medicale să revină la cea anterioară pandemiei.

Altfel spus, transparența, oricât este ea de urâtă de administratori, poate să-i ajute în cele mai multe situații. Așa că, rog Ministerul Sănătății să dispune oferirea informațiilor menționate. Altfel, aceste date sunt culese inutil.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Covid 19 ca boală profesională

  1. tempor1k

    Japonia incepe vaccinarea medicilor abia de pe la sfarsitul lunii februarie!
    Se pare ca ei dau dovada de mare prudenta in abordarea in masa, in stilul hei-rup-ismului.
    Coronavirusii exista de multa vreme, si afectau sporadic populatia. Cu siguranta ca au existat si tot felul de cercetari si incercari laborioase de gasire a unei medicamentatii adecvate care nu au dus la un rezultat eficient de combatere a acestora. Brusc, anul trecut a aparut covidul si dupa 9 luni apare si vaccinul!!!?
    Pana la inceperea vacinarii, isterice, aflate in plin proces in prezent pe continente, japonezii au ales totusi sa-si puna la punct un sistem laborios de observare si a efectelor vaccinarii.
    Chiar daca Romania mai are extrem de mult pana la atingerea conștiinței medicale occidentale europene este vizibil însă faptul ca si comunitatea europeana este la mare distanta de conștiința medicală japoneză.
    Sunt extrem de bune observațiile dumneavoastra.

    La noi cea mai grea misiune este aceea a se găsi „vaccin” de combatere a mentalității ”las ca merge s-asa” pentru anumite situații limită, de cotitură. Problema la noi este ca nu exista bine definita in conștiință noțiunea de situație limită!
    Dar si mai grav este faptul ca obrăznicia, îndărătnicia, smecheria, tupeul, … de a combate si împroșca fără argumente fundamentate impotriva prezentarii anumitor situații limită a cam devenit un „sport” globalizat. Din pacate multimedia, cyberspace-ul, digitalizarea, contribuie la dezvoltarea altor forme de „covid”.

    Reply
  2. Catalin

    Foarte bune sugestii, as indrazni sa mai adaug una: declararea conflictelor de interese in toate comisiile MS, inclusiv participarea in „studii” aflate la limita conflictului de interese + retragerea(permanenta sau temporara) din aceste comisii a persoanelor care prezinta riscul de a nu lua decizii obiective.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *