Silviu Ponoran, primarul din Zlatna, este acuzat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de conflict de interese administrativ pentru că ar fi semnat contracte pe bani publici, în urma căror ar fi avut de beneficiat fiul său. Primarul se scuză spunând că totul s-a întâmplat din neatenţie şi că a înlocuit respectivele acte adiţionale cu unele semnate de viceprimar, după ce ANI i-a trimis înştiinţarea de conflict de interese.
Agenţia Naţională de Integritate arată că edilul oraşului Zlatna „în perioada exercitării mandatului de primar a semnat două acte adiționale la contractele încheiate în anul 1999 şi 2001 între Primăria orașului Zlatna și SC SPONI SRL”. Firma respectivă însă este deţinută în calitate de asociat unic, chiar de fiul lui Silviu Ponoran. Tot fiul primarului este şi administrator la firma respectivă.
Semnând aceste acte, edilul din Zlatna a încălcat astfel, dispozițiile art. 76, alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispozițiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004. Articolele din Legea 161/2003 prevăd că “primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I” şi că „Actele administrative emise sau actele juridice incheiate ori dispozitiile emise cu incalcarea obligatiilor prevazute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
A semnat “la calup”, tot ce i s-a pus în faţă
În urma notificării primite de la ANI, primarul din Zlatna a trimis un punct de vedere către Agenţie şi a arătat că, imediat după ce a primit înştiinţarea cu privire la conflictul de interese în care s-ar afla, a verificat documentele şi a procedat la anularea respectivelor acte adiţionale semnate de el, înlocuindu-le cu altele, semnate de viceprimar. Întrebat cum explică situaţia în care se află, primarul a arătat că a semnat “la calup” respectivele acte adiţionale, împreună cu alte 20 de documente de acelaşi fel, care i s-au pus în faţă după ce au fost aprobate în Consiliul Local.
“Actele respective au fost semnate din neatenție, la calup, alături de alte 20 de documente de același fel, care vizau alte entități sau persoane fizice din oraș. Înainte ca actele respective să fie semnate a fost dată o hotărâre de consiliu local prin care s-a aprobat prelungirea mai multor contracte printre care și a celor două. Ulterior nu am făcut decât să procedez la semnarea acestora fără să constat că printre ele se aflau cele două acte adiționale de prelungire a contractelor de închiriere la care e asociat unic și administrator fiul meu”, a declarat primarul, citat de ziarulunirea.ro.
Primarul Silviu Ponoran a anunţat că va contesta în instanţă raportul ANI.
Numele fiului a apărut şi într-o anchetă a DNA
Silviu Ponoran (PNL) a fost ales în 2012 cu susţinerea PDL. În declaraţia de avere de pe site-ul primăriei Zlatna, el declară că deţine cinci terenuri cumpărate sau moştenite, o casă moştenită, o casă de vacanţă cumpărată în 2000 şi două spaţii comerciale dobândite în 1994 şi 2014, prin moştenire, respectiv cumpărare. Edilul mai are şi un Touareg, pentru deplasare. În schimb nu are conturi şi nici credite, singurul său venit fiind indemnizaţia de primar, care în 2015 a fost de 39.518 lei.
Declaraţia de interese nu este postată pe site-ul oficial al primăriei (www.primaria-zlatna.ro), în locul ei fiind încărcată tot declaraţia de avere.
În 2013, numele primarului din Zlatna a fost asociat, tocmai prin intermediul fiului său, unui dosar instrumentat de DNA. Fiul său, Răzvan Ponoran a fost asociat cu omul de afaceri Sebastian Popa într-o firmă de construcţii cercetată de DNA pentru o escrocherie de trei milioane de euro. Ulterior, doar Sebastian Popa a fost trimis în judecată de Direcția Naţională Anticorupţie Cluj Napoca, deoarece, conform procurorilor, ar fi prezentat unei firme din Germania contracte fictive prin care dovedea statutul de proprietar pe un teren de 17 hectare situate in comuna Almaşu Mare (Alba), pentru a primi din partea nemţilor o finanţare de peste 2,7 milioane de euro.
