Daniel Befu

Cât profit aduc statului român ”Consiliul Concurenței SRL” și ”DNA SRL”

Atât Direcția Națională Anticorupție, cât și Consiliul Concurenței se remarcă, dincolo de rolul de ”sanitari ai societății” și ca surse importante de venituri pentru statul român. DNA-ul e cel care identifică și evaluează pagubele produse statului prin activitatea infracțională a corupților, urmând ca ulterior ANAF-ul să recupereze cu mai mult sau mai puțin elan (n.r. de obicei cu mai puțin) respectivele sume. Consiliul Concurenței e cel care, prin aplicarea de amenzi usturătoare, dă cartonaș roșu companiilor cu comportament neetic, prinse că, fie prin înțelegeri de tip cartel, fie prin alt tip de abuzuri, ca de pildă înțelegerile pe la spate între companii pentru împărțirea unei anumite piețe, fapt care denaturează competiția. Ambele instituții au în comun ”nota de plată uriașă” pe care o prezintă la finalul festinului mușteriilor lor, fie că ia forma ”amenzii”, a ”raportului de evaluare a prejudiciului” sau a ”confiscării veniturilor ilicite/nejustificate”. Din acest motiv ne-am propus să analizăm activitatea celor două instituții prin prisma costurilor lor operaționale și a veniturilor generate statului. Adică să le tratăm ca și cum ar fi două societăți comerciale care au ca acționar statul român – mai simplu spus SC DNA SRL și SC Consiliul Concurenței SRL. Vrem de asemenea să răspundem la câteva întrebări.

Sunt rentabile sau funcționează pe pierdere? Dacă sunt pe plus, care e randamentul profitului? La ce categorie de societăți comerciale le-am putea încadra: mici, medii, mari? Ce face statul cu profitul generat de cele două entități? Cât câștigă CEO-ii SC DNA SRL și CC SRL?

Analizând rapoartele anuale de activitate din intervalul 2003-2014, postate pe site-ul Consiliului Concurenței, am extras bugetele anuale alocate funcționării instituției și le-am comparat cu cuantumul amenzilor anuale aplicate în aceeași perioadă de Consiliu. Fiindcă în 2003 nu avem bugetul alocat instituției, nu l-am putut compara cu cuantumul amenzilor, ambele categorii de sume fiind disponibile doar pentru intervalul 2004-2014.

An după an. O rată de profit amețitoare

În 2004, bugetul alocat a fost de 3.686.795 euro (14.940.000 lei la cursul mediu anual de 4.0523 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2004 au fost de 2.121.092 euro. Anul 2004 e unul în care pentru fiecare euro generat statului roman, Consiliul Concurenței a cheltuit 1,738 euro.

În 2005 bugetul alocat a fost de 6.169.349 euro (22.346.000 lei la cursul mediu anual de 3.6221 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2005 au fost de 44.130.869 euro. Asta înseamnă o rată a profitului de 86%.

În 2006 buget alocat de 9.359.577 euro (33.000.000 lei la cursul mediu anual de 3.5258 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2006 au fost de 15.671.729 euro. Asta înseamnă o rată a profitului de 40,27%.

În 2007 buget alocat de 10.927.797 euro (36.430.000 lei la cursul mediu anual de 3.3337 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2007 au fost de 136.955 euro. Per total anul 2007 a însemnat că pentru fiecare euro generat statului, Consiliul Concurenței a cheltuit alți 79,8 euro.

În 2008 buget alocat de 12.870.961 euro (47.369.000 lei la cursul mediu anual de 3.6803 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2008 au fost de 30.739.487 euro. Asta înseamnă o rată de profit pe anul respectiv de 58,12%.

În 2009 buget alocat 9.884.604 euro (41.887.000 lei la cursul mediu anual de 4.2376 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2009 au fost de 2.377.471 euro. Asta înseamnă că pentru fiecare euro adus statului, costurile au fost de 4,15 euro în acel an.

În 2010 buget alocat de 8.701.021 euro (36.640.000 lei la cursul mediu anual de 4.2110 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2010 au fost de 31.490.000 euro. Anul 2010 e un an cu randamente economice dintre cele mai bune, rata de profit fiind de 72,36%.

În 2011 buget alocat de 8.100.620 euro (34.328.000 lei la cursul mediu anual de 4.2377 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2011 au fost de 294.164.875 euro. Asta înseamnă o rată de profit scandaloasă, de 97,24%, pe care nici măcar corporațiile cele mai profitabile ale planetei, precum Apple, nu visează să o atingă. Dar trebuie să subliniem că acela a fost un an special, dintre aceia rari, în care Consiliul Concurenței a avut drept mușterii cu bani, adică petroliștii amendați pentru înțelegere de cartel, care au primit acea celebră amendă istorică, de 205 milioane de euro.

În 2012 buget alocat 9.254.705 euro (41.251.000 lei la cursul mediu anual de 4.4573 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2012 au fost de 6.781.160 euro. Anul 2012 a fost unul slăbuț, în care pentru fiecare euro generat s-au cheltuit alți 1,364

În 2013 buget alocat 10.217.716 euro (45.148.000 lei la cursul mediu anual de 4.4186 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2013 au fost de 19.300.000 euro. Asta înseamnă o rată de profit frumușică, de 47%.

În 2014 buget alocat 13.968.721 euro (62.077.000 lei la cursul mediu anual de 4.4440 lei/euro). Amenzile totale aplicate în 2014 au fost de 41.529.058 euro. Anul 2014 s-a bucurat și el de o recoltă financiară bună, rata profitului fiind de 66,3%.

Practica și teoria nu se pupă întotdeauna

Randamentele amețitoare prezentate mai sus sunt teoretice, deoarece în realitate Consiliul Concurenței nu are o situație a cât din amenzile date intră efectiv în vistieria statului, dat fiind că încasarea amenzilor nu e în atribuțiile sale. Însă cert este că cea mai mare amendă din istoria Consiliului Concurenței, aplicată pentru înțelegere de cartel, a fost încasată în totalitate, conform reprezentanților instituției. Dacă aceasta ar fi fost singura amendă încasată în cei 11 ani analizați, asta înseamnă pentru statul roman dublarea banilor investiți în tot acest interval în funcționarea Consiliului.

Exceptând patru ani proști – cel mai dezastruos fiind 2007, când statul a investit în Consiliu 79,8 euro pentru fiecare euro care i s-a întors sub formă de amenzi, constatăm că existența în ograda statului român a unei entități precum Consiliul Concurenței reprezintă un asset bun. De altfel și în viața companiilor există situații în care nu se poate genera profit în fiecare an. Dar dincolo de anii ”pe minus”, cifrele globale sunt grozave.

Astfel, bugetul total alocat Consiliului Concurenței în intervalul 2004-2014 a fost de 103.141.866 euro, în timp ce suma totală a amenzilor aplicate în intervalul studiat este de 488.442.701 euro. Asta înseamnă un randament investițional de 434,78% pe o perioadă cumulată de 11 ani, sau un randament mediu anual de 39,5%. Acest tip de randament pe perioade atât de lungi de timp se întâlnește doar la cele mai de succes fonduri de investiții și speculative. La nivel mondial randamentele cele mai mari le-au avut petroliștii, cu o rată a profitului de 24%. Corporații din domeniul tehnologiei precum Apple, Google, Nokia și Microsoft au rate de profit net ce se învârt undeva în jurul a 20%, cu vârfuri, în anii buni, ce pot (AICI și AICI). Tot între 20 și 25% se învârt și profiturile celor mai de succes branduri din industria auto, cum e cazul corporației Daimler (AICI).

Rata de profit generată acționarului său unic (statul român) de către Consiliul Concurenței nu poate fi comparată cu a nici unei industrii autohtone. De pildă în IT în 2011, anul când s-au dat cele mai mari amenzi din istoria Consiliului, la fiecare euro investit, s-au generat pentru vistieria statului alți 36,31 euro, rata profitului fiind de 97%. Spre comparație, în același an 2011, în industria IT autohtonă rata profitului era de 6,1% (AICI). Dacă ne uităm la cifrele retailerului E-mag, constatâm că operatorul său, compania Dante International SA, a avut în anii cu cele mai mari vânzări, rate ale profitului minuscule. Astfel, în 2012, la o cifră de afaceri de peste 685 milioane lei, a avut un profit de doar 1,3 milioane lei, adică o rată a profitului de 0,19%. În anul următor, 2013, deși cifra de afaceri a urcat spre stratosferă, ajungând la peste 831 milioane lei, profitul s-a transformat într-o pierdere de 6,9 milioane lei.

Cât câștigă CEO-ul Consiliului Concurenței SRL?

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a avut conform declarației de avere din 2014, venituri de 143.369 lei pentru anul fiscal anterior (2013). Asta înseamnă o leafă lunară de 11947 lei, echivalentul a 2703 euro. În anul 2011, când s-au dat amenzi de 294 milioane de euro, salariul lui Chirițoiu a fost de 124.360 lei (AICI), adică 2.445 euro/lună (10.363 lei/lună). În același an, salariul unui consilier de concurență (echivalentul unui membru al consiliului de administrație al unei companii) a fost de 120.075 lei (AICI). Deși în ultimii ani reprezentanții Consiliului Concurenței au existat discuții pentru introducerea unui sistem de prime pentru motivarea superioară a inspectorilor acestei structuri care să țină cont de impactul financiar al anchetelor întreprinse, până în prezent propunerii nu i s-a dat curs. Însă privind lucrurile într-o notă pozitivă, inspectorii de concurență din cadrul Consiliului, sunt aproape la fel de bine plătiți ca magistrații. Ceea ce nu e rău pentru niște bugetari.

Binomul ”DNA SRI”, cheia succesului ”DNA SRL”

În ce privește activitatea Direcției Naționale Anticorupție, avem date complete atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de prejudicii stabilite prin sentință definitive, doar pentru intervalul 2011-2014 inclusiv. Însă dat fiind că atât DNA cât și Consiliul Concurenței sunt două instituții tinere, e normal ca indicatorii numerici să surprindă un anumit trend crescător, în pas cu maturizarea lor. Din păcate site-ul DNA nedispunând de cifre mai vechi legate de buget și cuantumul prejudiciilor, arătăm acești indicatori doar pentru ultimii ani, ”cei mai intenși”. Enumerăm mai jos pe ani, sumele, exprimat în euro:

Bugetul DNA pe 2011 a fost de 15.754.300 euro (66.762.000 lei la cursul mediu anual de 4.2377 lei/euro). În anul 2011, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, prin hotărâri judecătorești rămase definitive s-a dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de  65.900.000 euro (277.350.000 lei). Dacă DNA ar fi societate comercială, ar rezulta în 2011 o rată a profitului de 76%. (cu mențiunea că deciziile definitive ale instanței vin adesea după procese ce se întind pe mai mulți ani, care reflectă în forate mare măsură, munca din trecut a instituției. În același timp, dacă am folosi ca indicator ”prejudiciul total reținut prin rechizitorii” în decursul unui an calendaristic, acesta nu este un ”venit cert”, dat fiind că instanțele de judecată pot da verdicte care să modifice suma. Din acest motiv am folosit ca indicator pagubele ”bătute în cuie”.  Același criteriu se folosește și la companii, deoarece atunci când se calculează profitul, se ia ca bază cifra de afaceri din anul respectiv, chiar dacă ea este rezultanta, de pildă, a muncii de cercetare-dezvoltare întinsă pe mulți ani în trecut.

Bugetul DNA pe 2012 a fost de 16.439.461 euro (73.275.610 lei la cursul mediu anual de 4.4573 lei/euro). În anul 2012, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, prin hotărâri judecătorești rămase definitive s-a dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale sumă totală de 107.365.000 euro (477.775.000 lei). (AICI). În 2012, rata de profit a DNA a fost de 84,68%.

Bugetul DNA pe 2013 a fost de 19.698.452 euro (87.039.580 lei la cursul mediu anual de 4.4186 lei/euro). În anul 2013, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, prin hotărâri judecătorești rămase definitive s-a dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale sumă totală de 105.093.892,24 euro (464.409.909,85 lei). În 2013 rata de profit a DNA a fost de 81,25%.

Bugetul DNA pe 2014 a fost de 23.290.600 euro (103.503.430 lei la cursul mediu anual de 4.4440 lei/euro). În anul 2014, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, prin hotărâri judecătorești rămase definitive s-a dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale sumă totală de 347.299.552,71 euro (1.543.607.591 lei). (AICI). În 2004 a fost cel mai bun an al DNA ”ever”, cu o rată a profitului de 93,3%. O variantă ușor diferită a cuantumului prejudiciilor e suma de 310 milioane euro invocată de șefa DNA  (http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6008 ), caz în care rata profitului e de  92,4%. Datele ultimilor 4 ani încheiați din activitatea DNA reflectă o activitate cu înaltă valoare adăugată. Astfel, în cel mai prost dintre anii analizați, DNA a reușit ca cu un euro investit de statul român în funcționarea sa, să genereze pentru stat venituri de 4,18 euro. În cel mai bun dintre anii intervalului studiat, DNA a reușit ca dintr-un euro investit în el de ”Guvernul Ponta”, să întoarcă înapoi societății 14,9 euro. Per total, în intervalul 2011-2014, la cheltuieli operaționale de 75,18 milioane euro, instanțele de judecată au stabilit prin decizii definitive prejudicii de 625.658.444 lei.

În realitate aceste sume furate societății de corupți și reîntoarse înapoi societății sunt bani doar pe hârtie. Asta deoarece desi rechizitoriile stabilesc niște valori ale prejudiciilor și instanțele confirmă/rectifică cuantumul acestor prejudicii, într-un final ele trebuie recuperate de la infractori. Iar munca de recuperare cade în sarcina ANAF, subordonat Guvernului României, care din varii motive înregistrează rate de recuperare foarte mici. O parte din cauzele nerecuperării prejudiciilor țin de corupția și disfuncționalitatea din instituții, iar altele țin de ingeniozitatea infractorilor, care născocesc mecanisme de ascundere a averii. De pildă lui Cristian Poteraș, fostul primar al Sectorului 6, condamnat la 8 ani de închisoare după ce împreună cu o gașcă infracțională a creeat prejudicii statului de 58.23 milioane de euro, i s-a pus sechestru doar pe averea oficială: „apartament evaluat la 70.000 euro şi suma de 3.693 lei din contul BRDE…” (AICI).

De altfel Laura Codruța Kovesi, CEO-ul SC DNA SRL, își exprima nemulțumirea în fața PDG-ului Holdingului mamă, ”Țara România SA”, referitor la rata redusă de recuperare a prejudiciilor: „Premierul Victor Ponta creează o confuzie gravă în opinia publică prin aceea că pune la îndoială datele prezentate la bilanţul D.N.A, date referitoare la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale, dispuse de instanţe, în dosarele penale deferite justiţiei. În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către A.N.A.F. (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că „e aşa, o mică păcăleală” faptul că A.N.A.F. nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor…Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri” (AICI)”.

Care e leafa CEO-ului DNA-ului?

Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA, avea, conform declarației de avere din mai 2014 (AICI), în care a declarat veniturile pe cele 7 luni și jumătate cât a lucrat la DNA în 2013, o leafă lunară la acel moment de 2797 euro (12.362 lei, la cursul mediu anual pe 2013). Un procuror șef adjunct de secție, a câștigat în același an suma de 163.466 lei/an, adică 3082 euro/lună (13.622 lei/lună) (AICI). Nici în societățile comerciale nu este anormal ca un subaltern să încaseze mai puțin decât boss-ul cel mare. E valabil în special la persoanele care generează cea mai mare valoare adăugată. De pildă procuroarea Mariana Alexandru e cea care a aruncat prima nada ca să-l ”pescuiască” pe mai mare pește din politica Dâmbovițeană prins până acum, fostul prim ministru Adrian Năstase, care, de altfel, s-a dovedit a fi un bun platnic, returnând patriei sale prejudiciul stabilit de instanță până la ultimul leu, chiar dacă a făcut declarații misterioase referitoare la proveniența celor 760.000 euro: „Le voi răspunde celor care mă vor ajuta să strâng banii care au fost necesari pentru plata acestei sume pe care deocamdată o consider o donaţie din partea mea către bugetul statului. Le voi spune celor care vor dori cu adevărat să mă ajute să strâng aceşti bani. Nu consider că a fost vreun prejudiciu”.

De ce, în fapt, DNA și Consiliul Concurenței nu sunt SRL-uri

Deși, la așa rate amețitoare de profit, dacă DNA și Consiliul Concurenței ar fi listate la bursă, toți investitorii pur-sânge ai României ar vrea să cumpere câte o bucată mai mare sau mai mica din DNA, așa ca investiție pentru bătrâneți liniștite, există câteva argumente care fac ca cele două instituții să rămână valoroase chiar dacă ar funcționa ”pe pierdere”.

E vorba de rolul lor prevenitv. Cităm din discursul Codruței Kovesi la bilanțul pe 2014: ”Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA. În alte dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro”. Respectivele sume care nu se văd sub formă de ”prejudicii constatate de instanță”, ci sub sume ”nepierdute de stat”, sunt mult mai valoroase, pentru că așa cum am arătat mai sus, rata de recuperare a prejudiciilor e sub 10%.

La fel e și în cazul Consiliului Concurenței, ale cărui amenzi obraznic de mari, îi fac pe businessmani să se gândească de două ori înainte de a bate palma pentru distorsionarea pieței sau cucerirea unor poziții privilegiate în piață.

Măsurându-le rezultatele oarecum asemănătoare în materie de cifre, constatăm că cele două entități, DNA și CC, sunt complementare și funcționale în rolul lor de ”bau-bau” bun.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Cât profit aduc statului român ”Consiliul Concurenței SRL” și ”DNA SRL”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *