În mai 2015, relatam despre protestele împotriva blocării Codului Silvic în Parlament de către lobby-ul Schweighofer, de la Cluj (foto: Lucian Nuță și Nicu Cherchiu, sus și în jos, în stânga. Protestele au dus la respingerea amendamentelor Schweighofer, de atunci. După aproape 10 ani, tot presiunea civică a dus la deblocarea în Parlament a unui Cod Silvic mai reformist și cu măsuri anti Mafia Pădurilor (foto, jos, în dreapta, de la Comisia Juridică din Camera Deputaților)
Pentru stoparea tăierilor ilegale și salvarea pădurilor României s-au implicat, în ultimul deceniu, sute de mii de cetățeni. Unii au investigat, alții au semnat petiții, alții au ieșit în stradă de mai multe ori. Iar rezultatele încep să se vadă, chiar dacă lupta e departe de a se fi încheiat. Despre aceste acțiuni am relatat pe larg, de prin 2014 încoace. Astăzi, vă povestim un episod mai puțin cunoscut, în care contribuția a 25 de cetățeni a fost esențială pentru a înclina balanța în favoarea apărătorilor pădurilor în confruntarea lor cu lobby-ul drujbelor din Parlamentul României.
Tăierile ilegale, reduse aproape la jumătate
În urmă cu mai puțin de o lună, au fost făcute publice datele Inventarului Forestier Național (IFN), ciclul III (2020-2025), care arată că volumul de lemn tăiat ilegal, chiar dacă a rămas la un nivel foarte mare, s-a redus cu procente cuprinse între o treime (estimările pesimiste) și jumătate. Adică între 8 și 10 milioane de metri cubi, anual. Adică evitarea unor pagube economice de ordinul miliardelor de euro și a unor distrugeri de mediu imposibil de cuantificat financiar. Sunt cifre care probează că, deși mai avem mult de lucru, implicarea civică de peste 10 ani nu fost în zadar.
Investigațiile din păduri ale jurnaliștilor și activiștilor de mediu, unele încheiate cu amenințări și chiar agresiuni fizice, monitorizarea transporturilor de lemne, protestele pentru păduri (din 2015 și 2019), petițiile cu peste 150.000 de semnături, modificările legislative din 2015 și 2020 și operaționalizarea Radarului Pădurilor și apoi a Inspectorului Pădurilor și SUMAL 2.0 (tot în urma presiunilor civice) toate au contribuit – fiecare în parte și toate la un loc – la această diminuare majoră a tăierilor ilegale și distrugeri de păduri.
Noul Cod Silvic (adoptat la sfârșitul anului trecut), cu multe măsuri reformatoare și anti Mafia Pădurilor, a creat cadrul pentru ca hoția să scadă și mai mult. Iar despre adoptarea noului Cod Silvic e această poveste de Crăciun. O poveste care arată cum implicarea unei mâini de oameni, într-un moment critic, a influențat semnificativ situația.
După mai bine de un an de consultări și dezbateri, noul Cod Silvic a fost blocat în Parlament
Consultările publice și deciziile legate de noul Cod Silvic începuseră în primele luni ale anului 2023. Forma proiectului de lege, pus în dezbatere de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), în august 2023, preluase o parte importantă a revendicărilor civice din ultimul deceniu. În primăvara lui 2024, la Senat (prima cameră sesizată a Parlamentului), a ajuns însă o formă care le eliminase pe cele mai multe și adăugase unele toxice, influențate, ”pe firul scurt”, de lobby-ul industriei lemnului, în frunte cu Schweighofer.
Proiectul de lege a primit termene de avize și raport, la Senat, extrem de scurte – așteptarea fiind să fie adoptat (în varianta visată de Schweighofer & Co) în cel mult două săptămâni, apoi, într-o procedură la fel de rapidă la Camera Deputaților. A venit, însă, activarea rapidă a organizațiilor neguvernamentale care urmăreau subiectul, iar majoritatea parlamentară (influențată, desigur, și de apropierea campaniile electorale locale și europarlamentare) a cedat. Dezbaterile din comisiile de specialitate s-au întins pe mai multe săptămâni și cea mai mare parte a revendicărilor reformiste și anti hoție, susținute de societatea civilă, au fost adoptate de Senat pe 29 aprilie 2024.
Marele hop era, însă, Camera Deputaților, cameră decizională pe Codul Silvic și unde era concentrat lobby-ul industriei, inclusiv avocata Schweighofer, deputată și membră a uneia dintre comisiile de raport pe lege. În lunile mai și iunie 2024, proiectul de lege a rămas în așteptare. Peste vară și, apoi, la începutul toamnei, un lucru devenise evident – strategia lobby-ului drujbelor era să amâne adoptarea noului Cod Silvic până după alegerile prezidențiale și parlamentare de la sfârșitul anului, pentru a dilua puterea presiunii civice.
Campanie de presiune civică pentru repunerea Codului Silvic pe ordinea de zi
În sesiunea parlamentară de toamnă, începută pe 1 septembrie 2025, Codul Silvic nu s-a regăsit pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate. Presa mainstream nu i-a acordat atenție, preocupată de alte subiecte și de alegeri. Iar avocata Schweighofer din Parlament a dat în judecată România Curată (și pe mine personal) și Declic – adică exact cei pe care aveam capacitatea să informăm și să mobilizăm cetățenii la o scară mare. Evident, nu ne-a intimidat procesul, dar ne-a blocat o parte importantă din fondurile de care aveam nevoie să continuăm investigațiile pe teren, anchetele cu privire la lobby-ul drujbelor în Parlament și promovarea acestor subiecte.
Singura soluție a fost să lansăm o campanie pentru repunerea proiectului legii noului Cod Silvic pe ordinea de zi a Parlamentului și să solicităm donații publice pentru promovarea ei, pe rețelele sociale. Ne-am propus să strângem 10.000 de lei, pentru a ajunge la 1,5 milioane de persoane.
Au fost donați 2.504 lei de la 25 de cetățeni. Am ajuns cu mesajele, într-o primă fază, la aproximativ 6-700.000 de persoane. A fost, însă, suficient. Pe 4 noiembrie 2024, după mai bine de jumătate de an de blocaj, proiectul legii de adoptare a noului Cod Silvic a fost repus pe ordinea de zi a Parlamentului, în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților.
După încă o lună și jumătate de dezbateri, de intervenții și de blocaje din partea lobby-ul, dar și de implicare civică, pe 17 decembrie 2024 (ca într-un scenariu de Netflix, în ultima zi de lucru a fostului Legislativ!), noul Cod Silvic a fost adoptat, iar apoi a fost publicat și a intrat în vigoare la începutul acestui an. Iar faptul că această victorie (și multe altele obținute în urma implicării de peste un deceniu) nu e în zadar se vede, după cum am arătat, și în datele oficiale.
Cel mai probabil, o să mai avem nevoie de niște ani buni să ducem lupta asta până la capăt, iar tăierile ilegale și distrugerile de păduri să fie diminuate drastic. Și, mai mult ca sigur, efectele stopării lor, se vor vedea peste niște decenii bune, când pădurile se vor reface. Mulți dintre noi nu le vom prinde, dar asta nu înseamnă că nu a meritat și nu merită tot efortul.
Fiecare gest și fiecare contribuție contează. Și poate schimba istoria
V-am spus, pe cât am putut de pe scurt, această poveste, pentru a înțelege cât de importantă este implicarea constantă și sprijinul venit la timp, din partea fiecăruia. Donațiile celor 25 de susținători, din toamna lui 2024, când Codul Silvic era blocat în Parlament, așteptând să treacă alegerile pentru a fi distrus sub influența lobby-ul drujbelor, nu ar fi avut niciun efect fără eforturile și acțiunile jurnaliștilor, activiștilor de mediu și zecilor și sutelor de mii de persoane care au participat la proteste și au semnat petiții pentru păduri în ultimii zece ani.
Dar campania de presiune civică pentru repunerea Codului Silvic pe ordinea de zi a Parlamentului a fost ”picătura” care a ajutat la înclinarea balanței într-un mod decisiv. Cu cei 2.504 lei strânși (sumă de câteva ori mai mică decât banii care ne-au fost blocați în procesul cu avocata Schweighofer) am reușit să informăm și să punem o presiune civică legitimă suficient de mare pentru ca legea noului Cod Silvic să fie deblocată în Parlament. Și ar fi trebuit să facem eforturi mult mai mari (și cu șanse de succes discutabile) dacă noul Cod Silvic s-ar fi amânat pentru după alegeri.
Sunt multe cauze pentru care luptăm și care depind, în momente esențiale, de asemenea (aparent) mici resurse. Nu doar pentru păduri și nu doar pentru protecția mediului. De aceea, în aceste zile liniștite, vă îndemn să vă gândiți la ele și, pe cât posibil, să le susțineți. Pentru că merită, iar ceea ce pare o sumă mică, face, de fapt, diferența.
Pentru alte cauze (de la jurnalism de investigație la cauze civice), găsiți informații pe site-urile respective.
Mai mult. Cum am ajuns, cu sprijinul tău, la 1,8 milioane de cititori unici
