Nicușor Dan a sesizat CCR pe modificarea Legii cimitirelor cu dedicație pentru companiile miniere. În dreapta, morminte fără morți în Roșia Montană, după cumpărarea lor de către subsidiara din România a Gabriel Resources
”O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă”, arată, într-o postare pe Facebook, din seara de Ajun a Crăciunului, Ștefania Simion, consiliera pentru mediu a președintelui României, Nicușor Dan.
Aceasta a precizat că artificiul lobby-știlor și susținătorilor industriei miniere și al unor proiecte precum cel de la Roșia Montană, deși ingenios, nu a scăpat Administrației Prezidențiale, care a sesizat CCR. ”Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare. Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, menționează Ștefania Simion.
Cumpărarea de morți și morminte, detaliul macabru al Afacerii Roșia Montană
O problemă majoră a proiectului pe care Gabriel Resources a încercat să-l dezvolte la Roșia Montană a fost cea a cimitirelor și a morților îngropați în ele. Pentru a ”rezolva” problema, RMGC, subsidiara din România a Gabriel Resources, a început una dintre cele mai sinistre operațiuni din anii de promovare a proiectului – cumpărarea locurilor ”de veci” de la aparținători, cu tot cu cei înhumați în ele, urmată de exhumarea și strămutarea lor în cimitire din alte localități. Momentele teribile și trauma celor rămași în localitate și care asistau la asemenea exhumări, inclusiv a unor persoane decedate și îngropate recent, cu detalii tulburătoare, au fost surprinse într-o investigație publicată de Oana Moisil, pe Vice, în aprilie 2013.
Potrivit unor localnici, care au discutat cu supra-semnatul în acei ani, un mormânt și cel îngropat acolo ajunsese să se vândă cu 2.000 de euro. De altfel, cumpărarea locurilor de veci și strămutarea morților din ele a fost subiectul care l-a adus, pentru prima dată, la Roșia Montană, și pe supra-semnatul, în vara anului 2002, de la care au pornit, apoi, investigațiile ample legate de această afacere. Ani la rând, însă, subiectul macabru a fost ignorat de majoritatea presei autohtone, mituită cu banii de publicitate ai companiei.
Propunerea inițială, o lege aparent banală
Legea atacată, în Ajunul Crăciunului, de Nicușor Dan, la CCR, are ca scop să ”rezolve” din start această problemă pentru orice alt proiect minier, similar sau nu cu cel de la Roșia Montană.
România Curată a reconstituit parcursul legislativ al propunerii în discuție și strategia utilizată pentru a nu atrage atenția opiniei publice, organizațiilor de mediu, sensibile pe acest subiect, și presei, timp de 9 luni. Astfel, propunerea legislativă inițială, depusă la Senat, pe 25 martie 2025, viza strict doar posibilitatea de concesionare către persoane fizice, a unor locuri de înhumare ori de păstrare a urnelor de cenușă:
„Statul sau unitățile administrativ-teritoriale pot concesiona prin atribuire directă către persoane fizice locurile de înhumare ori de păstrare a urnelor cu cenușă din cimitirele sau din zonele special amenajate ale crematoriilor aflate în proprietatea sau administrarea lor, după caz” – așa suna propunerea legislativă inițială, pentru care s-a cerut aviz de la Consiliul Economic și Social (CES), respectiv Consiliul Legislativ.
Propunerea a fost inițiată de Florin Roman (unul dintre susținătorii declarați ai proiectului de la Roșia Montană), Radu Moisin, Sorin Năcuță și Lucian Rusu (toți de la PNL) și semnată și de alți parlamentari PNL.
În forma adoptată de Senat, pe 16 iunie 2025, s-au adăugat și modificări ale Codului Administrativ legate de procedurile de licitație, dar și a Legii minelor, în care se prevede că în cazul scoaterii la vânzare a unor terenuri proprietate privată a statului ori a unor unități administrativ-teritoriale (localități – n.a.), titularii licențelor/permiselor de exploatare au un drept de preempțiune. Legat de cimitire, a fost adoptată forma inițială a propunerii – concesionarea către persoane fizice.
Ce prevede varianta finală
Deși camera decizională (Camera Deputaților) a fost sesizată cu forma adoptată de Senat pe 26 iunie 2025, propunerea legislativă a fost ținută în așteptare pentru a fi modificată radical și adoptată în decembrie, într-un moment în care atenția publică este ocupată cu sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou.
Pe 2 decembrie propunerea legislativă a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, sub rezerva depunerii raportului. Dar în raportul final, asumat de comisiile de specialitate pe 10 decembrie 2025, propunerea legislativă a fost schimbată total. Câteva ore mai târziu, în aceeași zi, a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților. Pe 15 decembrie, legea a fost depusă la Secretarul general al Camerei pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii (de către parlamentari), iar pe 20 decembrie (sâmbăta!) a fost trimisă către președintele României pentru promulgare!
- Varianta finală, adoptată de deputați, reprezintă o modificare totală a propunerii inițiale, care dintr-o lege care viza dreptul unor persoane fizice de a concesiona locuri de înhumare ori de păstrare a urnelor de cenușă s-a transformat într-o lege care permite proceduri derogatorii și abuzive de extindere a perimetrelor exploatărilor miniere.
- Extinderile vizează nu doar terenurile aflate în proprietatea privată a statului sau localităților, ci și cele aflate în proprietate publică.
- Mai mult, extinderea concesiunilor nu se limitează doar la cimitire, ci și la terenuri din ”proximitatea exploatărilor miniere active”. Cu un termen – proximitate – extrem de vag, care lasă loc de interpretări abuzive.
Încălcarea dreptului la mediu sănătos
În ciuda stratagemelor prin care a fost adoptată și a perioadei premergătoare Crăciunului și Anului Nou, Administrația Prezidențială s-a mobilizat și a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) pe 24 decembrie. În sesizare sunt invocate atât motive extrinseci (încălcarea principiului bicameralismului și cel al legalității), cât și intrinseci – încălcarea dreptului la mediu sănătos, încălcarea libertății economice, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și reguli referitoare la economie.
”Art. 35 din Constituție consacră un drept fundamental opozabil statului, iar una dintre obligațiile care revine statului este chiar cea de asigurare a cadrului legislativ pentru exercitarea acestui drept. În executarea acestei obligații, desfășurarea activităților miniere în limitele perimetrelor de prospecțiune, explorare și exploatare și, implicit, punerea în valoare a resurselor minerale a fost reglementată în mod restrictiv, inclusiv din rațiuni ce au în vederea reglementarea protecției mediului, obiectiv de interes public major”, se arată în sesizare.
”Or, noua soluție legislativă, ce permite extinderea perimetrelor respective în scopul exploatării și valorificării optime a resurselor minerale, prin simpla încheiere a unor contracte de concesiune, eludează întregul regim juridic al punerii în valoare a resurselor minerale, și, implicit, al regimului sancționator în cazul încălcării obligațiilor stabilite la art. 39 prin raportare la art. 57 din Legea nr. 85/2003, cu privire la suprafețe față de care nu mai sunt prevăzute nici un fel de garanții – în contradicție cu obligația pozitivă a statului de creare a unui cadru legislativ și administrativ care să aibă drept obiectiv prevenirea eficace a daunelor asupra mediului și asupra sănătății umane (Decizia Curții Constituționale nr. 80/2014 și Hotărârea CEDO, Cauza Tătar împotriva României, 2009, par. 88), aspect ce contravine dispozițiilor art. 35 și art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție”, mai arată Administrația Prezidențială. Sesizarea integrală, aici.
***
Înainte de Crăciun, Administrația Prezidențială a luat o decizie importantă pentru Roșia Montană – constituirea unui grup de lucru pentru sprijinirea dezvoltării localității pe baza valorificării patrimoniului cultural și al statutului UNESCO. Tot atunci, ANAF a anunțat executarea acțiunilor Gabriel Resources la RMGC, în contul cheltuielilor procesuale pe care compania trebuie să le plătească statului român după litigiul de la Washington.
Cum a ajuns România Curată la 1,8 milioane de cititori unici în ultimele 12 luni:
SUSȚINE ȘI TU, lupta pe care o ducem pentru pădurile și apele României, pentru un viitor mai sănătos pentru noi, copiii și nepoții noștri. Ajută-ne să câștigăm, până la capăt, procesul cu avocata Schweighofer, să scoatem la lumină toate afacerile necinstite pe seama pădurilor noastre, să luptăm cu uriașa dezinformare din domeniu. DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!
Mai degraba relocați decat concesionați. Judecătorii CCR sunt hoți si corupți dovediți (Gheorghe Stan, Licu, etc), nu mai pot eradica hoția, corupția, distrugerea, si terorismul instituțional, si apara Constituția.
și după ce se încheie concesiunea îi ”relochează” înapoi în iazul cu cianuri ori în haldele cu steril? esența concesionării e că la finalul ei, predai bunul concesionat în aceeași stare ori chiar mai bună decât cea în care l-ai primit
Mi se pare jenant că “inițiativa” a fost semnată și de Glad Varga, de la Arad, președinte al Comisiei de Mediu din Senat (comisie în care PNL a avut nerușinarea să-l trimită pe Ghe. Flutur!!!).
Ca să fie clar, mă mir că Glad și-a pus semnătura, nu că inițiativa a pornit de la PNL partid aflat de mulți ani în cârdășie cu PSD în “rezolvarea” problemelor de mediu și la conducerea Romsilva. Când șeful de la Romsilva era “sprijinit” de PSD, adjunctul era “sprijinit” de PNL și viceversa.