Acuzații grave! Guvernul Ciolacu și-a sabotat șansele în procesul pentru Roșia Montană, iar acum ne anunță că o să plătim 2 miliarde de dolari despăgubiri!

Reprezentanții statului român s-au aliniat cu avocații companiei Gabriel Resources pentru a bloca depunerea argumentelor societății civile în arbitrajul de la Washington, pentru Roșia Montană, într-o intervenție de tip amicus curiae, se arată într-un comunicat al rețelei de organizații civice Mining Watch, dat publicității astăzi (vineri, 2 februarie). Respingerea celei de-a treia intervenții de tip amicus curiae, de către avocații României și cei ai companiei canadiene a avut loc anul trecut, în luna august, după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru (iunie 2023). Tot în august 2023, Victor Ponta, fostul prim-ministru în mandatul căruia a început litigiul împotriva României, a devenit consilier al lui Marcel Ciolacu.

După jumătate de an, în această săptămână, Guvernul Ciolacu a anunțat (”pe surse”) că, pe 10 februarie, va fi anunțată decizia Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) de la Washington prin care România va fi obligată să plătească despăgubiri de 2 miliarde de dolari pentru că nu a autorizat proiectul ilegal de la Roșia Montană. Mining Watch consideră că dacă și a treia intervenție amicus curiae ar fi fost acceptată, compensațiile primite de Gabriel Resources ar fi putut să fie mult mai mici sau chiar am fi putut câștiga. De asemenea, reprezentanții societății civile atenționează că și înainte, și ulterior litigiului de la Washington, guvernele au decis secretizarea unor documente esențiale pentru proiectul minier, dar și audierile din proces, fapt care a afectat grav șansele unei victorii a statului român.

Amicus curiae („prieten al curții”) e o procedură prin care o persoană sau organizație care nu este parte într-un caz, poate oferi informații relevante pentru acesta. În arbitrajul de la Washington, avocați ai societății civile, din țară și străinătate, au depus trei amicus curiae (în 2018, 2022 și 2023), unul acceptat integral, unul parțial, iar cel din 2023 respins inclusiv cu opoziția avocaților României. Din echipele care au pregătit cele trei intervenții au făcut parte și avocații care au reprezentat societate civilă care a câștigat peste 40 de procese în Justiția de drept comun din România, anulând definitiv avize, certificate și alte acte emise abuziv și ilegal în favoarea companiei miniere.

De ce consideră Mining Watch că intervenția ar fi fost esențială

Potrivit Mining Watch, acceptarea argumentelor din cel de-al treilea amicus curiae ar fi fost crucială, arătând că suma cerută ca despăgubire de către compania minieră se baza pe o evaluare a acțiunilor foarte mare, deoarece investitorilor nu li s-a comunicat un risc semnificativ. Gabriel nu a informat acționarii că proiectul său necesită să fie declarat de interes național pentru a fi conform legilor UE și române și pentru a putea fi în cele din urmă pus în exploatare.

“Noi credem că dacă acționarii lui Gabriel ar fi știut de acest risc major, atunci prețul acțiunilor ar fi fost mai mic și, prin urmare, și cuantumul compensației ar fi fost și el mai mic. Este inexplicabil de ce Statul nu a dorit prezentarea acestui argument în cadrul audierilor”, arată Stephanie Roth, voluntar în campania Salvați Roșia Montană, citată în comunicat.

PRECIZARE (n.r.): Pretențiile Gabriel Resources, formulate în momentul deschiderii litigiului de la Washington, în iulie 2015, au ca fundamentare/pretext trei componente: 1) valoarea maximă acțiunilor Gabriel Resources, la Bursa din Toronto (de 3,1 miliarde de dolari), atinsă în vara lui 2011, după ce ministrul Culturii de atunci, Kelemen Hunor, a anunțat eliberarea (abuzivă) certificatului de sarcină arheologică din Masivul Cârnic din Roșia Montană, esențial pentru autorizarea proiectului; 2) așa-zisele ”investiții” în proiectul de la Roșia Montană (evaluate, în 2015, la aproximativ 500 de milioane de dolari) și 3) dobânzi (din 2011 până în 2015). Potrivit avocaților companiei, vara lui 2011 a fost luată ca reper sub pretextul că, din acel moment, acțiunile și/sau inacțiunile statului român (până în 2015) ar fi dus la devalorizarea bursieră și la blocarea proiectului.

Ulterior deschiderii litigiului, creșterea pretențiilor companiei – care au ajuns, anul trecut, la 6,5 miliarde de dolari – a fost fundamentată pe acumularea de noi dobânzi, costurile cu avocații și litigiul și cheltuielile companiei dintre 2015 și 2023.

IMPORTANT: afirmațiile fostului premier Victor Ponta, acum consilier al actualului prim-ministru, Marcel Ciolacu, cum că pretențiile și despăgubirile solicitate (și care ar urma să fie primite) de companie ar avea vreo legătură cu depunerea dosarului (în 2017, 2020) și, apoi, includerea Roșiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (2021), sunt minciuni grosolane, din categoria celor care l-au făcut ”celebru” și i-au adus porecla publică de… Pinochio (foto: reprezentare a lui Ponta în presă, în anii în care a fost prim-ministru).

Fundamentul despăgubirilor solicitate de Gabriel vizează acțiuni/inacțiuni ale autorităților române de DINAINTE de 2015, iar creșterea lor ulterioară a fost motivată de acumularea de dobânzi, costuri ale arbitrajului și alte cheltuieli de funcționare ale companiei dintre 2015 și 2023.

Pentru a solicita despăgubiri legate de includerea Roșiei Montane în UNESCO (cum că i-ar fi afectat interesele), dincolo de comunicate și declarații publice, compania ar fi trebuit să deschidă un alt litigiu, distinct de cel din 2015, ceea ce nu a făcut. Oricine înțelege că ”unu plus unu e egal cu doi”, înțelege și că Gabriel Resources n-avea cum să deschidă un litigiu în 2015 pentru acțiuni pe care autoritățile române le-au luat în 2017, 2020 și 2021).

Avocații cetățenilor, blocați de Guvernul Ciolacu

Cea de-a treia intervenție amicus curiae a fost solicitată de avocații societății civile anul trecut, în august, adică după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru al României (iunie 2023). Presupunerea că avocații României ar fi respins solicitarea avocaților civici fără a înștiința și fără a avea acordul Guvernului României e total ne-plauzibilă. De ce s-a opus Guvernul Ciolacu acestei intervenții, este o primă explicație publică pe care trebuie să o prezinte prim-ministrul Marcel Ciolacu. Cu atât mai mult cu cât, până pe 10 februarie, Guvernul Ciolacu trebuie să-și exercite atribuțiile pentru ca întreaga motivare a deciziei ICSID de la Washington să fie făcută publică.

Aspect evidențiat și în comunicatul Mining Watch, care atenționează asupra antecedentelor – atât de pe parcursul litigiului de la Washington, dar și anterior, de când a început Afacerea Roșia Montană – în care Guvernului României a acționat pentru a păstra secretele avizărilor, autorizărilor și arbitrajului.

”Guvernul României a emis deja primele declarații privind decizia așteptată în arbitrajul Gabriel Resources vs. România. Aceste declarații sunt asociate unor despăgubiri estimate la 2 miliarde de dolari, pe care România ar trebui să le plătească companiei miniere. Se pare că tribunalul arbitral a ajuns la o decizie pe care a comunicat-o deja ambelor părți. Dacă ambele părți sunt de acord, Decizia va fi publicată în întregime. În caz contrar, vor fi publicate doar extrase din aceasta. Conform relatărilor media care citează surse guvernamentale, anunțul oficial este planificat pentru data de 10 februarie 2024”, arată Mining Watch.

„În acest context, premierul Ciolacu a declarat că va face publice toate documentele care să arate cine a greșit în această speță. Istoricul campaniei Salvați Roșia Montană ne arată însă o multitudine de momente când statul român nu doar că a ținut ascunse documente din dosar, dar a și făcut tot posibilul ca ele să nu ajungă la public. Urmărind momentele de mai jos, unele dintre ele foarte recente, domnul Ciolacu este de așteptat să întindă opiniei publice un măr otrăvit care ascunde bucățile de adevăr ce nu servesc interesului electoral al partidului pe care îl conduce”, arată reprezentanții rețelei de watchdog în domeniul minier.

Exemplele prezentate de Mining Watch:

1. Licența de exploatare a fost publicată într-o investigație Rise Project, nu în urma desecretizării acesteia de către statul român. Timp de paisprezece ani, licența a fost unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale uneia dintre cele mari afaceri românești. Licența a fost acordată, în 1999, companiei statului Minvest, fără licitație, iar un an mai târziu, a ajuns, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation (fosta Euro Gold Resources).
2. Tot presa și organizațiile nonprofit au fost cele care au făcut public contractul de cooperare în valoare de 70 de milioane de dolari încheiat între Gabriel Resources și Ministerul Culturii condus de Kelemen Hunor, în schimbul emiterii de avize ilegale.
3. Dintre puținele exerciții de mimare a transparenței, enumerăm o așa-numită vizită de teren a Comisiei Parlamentare UNESCO la Roșia Montană în 2013, care însă s-a aflat în totalitate sub controlul companiei miniere, a „invitaților” săi (primari din zonă, consilieri, parlamentari etc.) și de la care au fost excluse în mod abuziv vocile localnicilor care se opuneau proiectului minier.
4. Tot anul 2013 a adus și cel mai grosolan și elocvent exemplu de lipsă de transparență în acest caz: legea specială la care Guvernul reprezentat de Victor Ponta s-a angajat a fost în totalitate discutată în secret și a fost făcută publică la presiunea societății civile și când deja intrase în procesul legislativ. Pus în fața protestelor naționale ca reacție la acest demers complet netransparent, Guvernul a avut, tot în 2013 o tentativă abuzivă de modificarea legii minelor, peste noapte – cu implicarea comisiilor parlamentare și a plenului, care a stârnit din nou reacții publice pe măsură.
5. Începând cu 2015 și începerea arbitrajului, statul român a refuzat orice transparență privind procesul. Nu a publicat niciun document din dosar deși alte state, în situații similare, au făcut-o. E cazul statului El Salvador care de altfel a și câștigat arbitrajul deschis de compania minieră Pacific Rim-Oceana Gold în 2009.
6. Audierile din arbitraj au fost din nou secrete, statul român refuzând să fie transmise live mărturiile foștilor prim-miniștri Emil Boc sau Victor Ponta, precum și ai altor oficiali ai statului român care prin declarațiile, acțiunile și inacțiunile sale au dus la rezultatul de azi.
7. Și nu în ultimul rând, statul român a respins, alături de Gabriel Resources, al treilea amicus curiae prezentat Tribunalului de societatea civilă în sprijinul României. Acest amicus curiae a fost crucial, arătând că suma cerută ca despăgubire de către compania minieră se baza pe o evaluare a acțiunilor foarte mare, deoarece investitorilor nu li s-a comunicat un risc semnificativ. Gabriel nu a informat acționarii că proiectul său necesită să fie declarat de interes național pentru a fi conform legilor UE și române și pentru a putea fi în cele din urmă pus în exploatare.

Concluziile Mining Watch și ce îi solicită lui Ciolacu

“Noi credem că dacă acționarii lui Gabriel ar fi știut de acest risc major, atunci prețul acțiunilor ar fi fost mai mic și, prin urmare, și cuantumul compensației ar fi fost și el mai mic. Este inexplicabil de ce Statul nu a dorit prezentarea acestui argument în cadrul audierilor”, arată Stephanie Roth, voluntar în campania Salvați Roșia Montană.

Prin urmare, premierul Ciolacu, consiliat de același Victor Ponta (responsabil de secretizarea celor mai grave acțiuni luate de statul român în favoarea companiei), promite un măr otrăvit, documente ce vor omite în mod intenționat documente și explicații care ar aduce lumină în acest caz.

După 8 ani de parcurs documente și audiat martori, Tribunalul Arbitral va include în decizia sa toate motivele pentru care a decis un anumit cuantum al compensațiilor. Vrem să vedem această decizie publicată complet, nu în rezumat sau interpretată de membri ai guvernului român, interesați direct să mușamalizeze implicarea și răspunderea lor din ultimele cel puțin două decenii. Fiind o compensație din bugetul țării, e normal ca fiecare cetățean să vadă ce conține „nota de plată”.

„Dacă nu se va publica Decizia, vom fi îndreptățiți să credem că a fost, de la bun început, un blat între Gabriel Resources și statul român”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, din partea rețelei Mining Watch România.

Așadar, recomandăm precauție în preluarea declarațiilor și speculațiilor pe care guvernanții le dau, pe „surse” sau direct, până la momentul publicării tuturor detaliilor sentinței. Aceste ieșiri publice au din nou rolul de a direcționa atenția presei și publicului de la întregul istoric încărcat de corupție și decizii luate împotriva interesului cetățenilor români și au, totodată, o puternică încărcătură electorală.

***

Pe același subiect, pe România Curată:

Roșia Montană și „Terorismul prin litigii”. The Guardian scrie despre cazurile în care statele sunt obligate să plătească miliarde de dolari corporațiilor care vor să distrugă mediul

ĂSTA E PREȚUL CORUPȚIEI: Care e treaba cu cele ”peste 2 miliarde de dolari” pe care România ar trebui să le plătească pentru Roșia Montană

România Curată: Îi cerem Guvernului Ciolacu să solicite Curții de la Washington publicarea INTEGRALĂ a motivării în cazul Roșia Montană

Comunicatul Mining Watch, integral:

Roșia Montană – transparența promisă de premierul Ciolacu e un măr otrăvit