Cât de mare e riscul eliberării de fibre cancerigene în mega-proiectul minier de la Rășinari? Răspunsul companiei: ”efectuăm acum teste suplimentare”

În zăcământul care intenționează să fie exploatat la Rășinari, în controversatul proiect al companiei Mineral Proiect Invest (MPI), există serpentinizare. Acest lucru este recunoscut chiar de către MPI într-o clarificare trimisă Primăriei Rășinari și pusă la dispoziția proiectului de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, în urma unei solicitări de informații publice adresată Primăriei. 

În urma activităților de exploatare (în carieră), de transport și de rafinare (în uzină) a rocilor serpentinice se pot elibera fibre de azbest cu puternic efect cancerigen, arată mai multe studii științifice internaționale, care subliniază că modul în care sunt dispersate și oricât de mică ar fi ponderea lor într-un zăcământ, riscul nu poate fi ignorat.

În răspunsul transmis Primăriei, MPI încearcă să minimalizeze posibila prezență a azbestului, care ar putea elibera microfibre cancerigene care să ajungă în aer, apă, sol și, în mod direct sau indirect, în corpul animalelor, inclusiv al oamenilor. Mai jos, puteți citi clarificările MPI, cu sublinieri care ne aparțin:

Privind solicitarea de a preciza dacă studiile geologice care au stat la baza studiului de fezabilitate conțin date privind prezenta mineralelor fibroase (azbest) în roca exploatată și în rocile sterile, vă comunicăm că investigațiile geologice și mineralogice realizate până în prezent indică faptul că zonele cu serpentinizare mai pronunțată sunt foarte limitate, reprezentând aproximativ 2,6% din metrajul analizat în calculul nostru. Serpentinizarea nu înseamnă azbest, iar datele disponibile nu indică o problemă de azbest în zona viitoarei cariere. Pentru confirmare și din precauție, efectuăm acum teste suplimentare la laboratoare independente specializate, iar monitorizarea va continua ре întreaga perioadă de exploatare.

Ce se ascunde spatele limbajului avocățesc și de PR al companiei:

• Precizarea legată de investigații geologice și mineralogice ”realizate până în prezent” indică faptul că acest aspect (serpentinizarea și prezența microfibrelor cancerigene) nu a fost urmărit în mod expres;
• Același lucru (lipsa studiilor specifice) e scos în evidență și de sublinierea ”datele disponibile”.
• Serpentinizarea ”mai pronunțată” încearcă să reducă suprafața de impact la 2,6%, în condițiile în care serpentinizarea nu trebuie să fie ”mai pronunțată” (formulare, oricum, extrem de ambiguă) pentru a fi un indicator de risc.
• ”Efectuăm acum teste suplimentare” reprezintă recunoașterea directă și fără echivoc că riscul prezenței microfibrelor cancerigene NU a fost, de fapt, studiată.
• ”Monitorizarea va continua ре întreaga perioadă de exploatare” e o măsură tardivă și greu de verificat, ulterior, în mod independent (a se vedea doar cazul din vecinii Mărginimii, de la Kronsopan Sebeș, companie trimisă în judecată de procurori, luna trecută, pentru comiterea infracțiunilor de poluare prin evacuarea în atmosferă de substanțe periculoase și de fals în înscrisuri sub semnătură privată – detalii pe Rise Project, aici).

Într-un articol anterior, publicat pe Verde Curat/ România Curată, am prezentat mai multe studii științifice legate de riscurile exploatărilor de serpentinite, iar unul dintre acestea evidenția faptul că riscurile de poluare cu microfibre există indiferent cât de dispersate și cât de mică e concentrația lor în zăcământ.  ”Exploatarea industrială a materiilor prime din rocă, în special concasarea mecanică a rocilor pentru utilizare ca agregate, eliberează minerale dăunătoare sub formă de particule minerale alungite (EMP). Acestea nu sunt testate în mod curent în timpul utilizării materiilor prime, deoarece nu sunt specificate în reglementările majorității țărilor. Același lucru este valabil și pentru fibrele de azbest dispersate în concentrații scăzute. Exploatarea constantă a rocilor care conțin astfel de minerale duce la modificări necontrolate ale mediului”, arată studiul citat (vezi aici).

Un alt studiu (vezi aici) asupra carierelor de serpentinit din Valmalenco, în Alpii italieni, publicat în 2013, a arătat că azbestul se concentrează în filoane și fisuri greu de anticipat înainte de excavare, că vârfurile de expunere apar tocmai atunci când forajul sau tăierea interceptează un asemenea filon și că microscopia optică obișnuită nu vede fibrilele foarte fine, astfel încât măsurătorile corecte cer microscopie electronică.

Altfel spus, raportat la clarificarea transmisă de MPI, nu are importanță dacă serpentinizarea e mai mult sau mai puțin ”pronunțată” și nici că reprezintă ”doar 2,6% din metrajul analizat” (în condițiile volumului uriaș de rocă preconizat să fie extrasă și acel 2,6% e enorm).

Mai mult, un alt studiu (vezi aici) privitor la carierele din Valmalenco evidențiază prezența și a altor metale grele, precum nichelul și cromul, care pot să fie prezente în rocile serpentinice și eliberate în timpul activităților de exploatare, transport și rafinare, un ”detaliu” despre care nu s-a discutat până acum în cazul proiectului MPI din Mărginimea Sibiului. La rândul lor, aceste metale grele ajung în apă și sol și sunt cu potențial cancerigen.

Reamintim că pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și a altor acte necesare unui proiect cu impact semnificativ asupra mediului, obligația dovedirii lipsei riscurilor ori a gestionării lor într-un mod rezonabil revine beneficiarului proiectului (în cazul de față compania MPI), nu localnicilor ori altor persoane legitim interesate. Iar acest lucru trebuie făcut înaintea autorizării proiectului

Pe proiectul investigațiilor de mediu Verde Curat, de pe România Curată, am prezentat, în serial, numeroasele probleme ale proiectului MPI, pornind de la onorabilitatea și credibilitatea firmei și a celor care o controlează (inclusiv un fost condamnat penal definitiv pentru delapidare și manipularea bursei), asocierea cu director din Afacerea Roșia Montană, riscurile pentru sănătatea umană, mediu și dezvoltările economice alternative ale zonei, suprafața reală a zăcământului și inițiativele legislative din Parlament (dintre care una deja declarată neconstituțională) care ar permite extinderea perimetrelor concesiunilor miniere într-un mod extrem de facil.

Aceste legi par ”puse cu mâna” pentru a profita de ele proiectul din Mărginimea Sibiului, care s-a lansat public u o variantă de 7 ha, dar a crescut, doar în cererile de obținere a certificatului de urbanism, la 11,2 ha, apoi la 23,4 ha (într-o singură lună), dar putând ajunge la 94 ha (cât e zăcământul declarat oficial) ori galopând către 915 ha, cât e perimetrul din licența de exploatare pe care a obținut-o MPI la începutul lunii septembrie.

Citește pe România Curată

Reorganizarea Romsilva, la loc comanda. Barajul de la Mihăileni va fi reautorizat. Ce a spus ministra desemnată a Mediului, la audieri

Premieră în România. Un baraj inutil, îndepărtat de pe cursul unui râu

Cristina Trăilă a pierdut și apelul în procesul legat de influențarea legilor cu impact silvic în perioada în care era deputată plătită ca avocată de Schweighofer