Ce ”bombă” așteaptă pe masa Guvernului Niculescu. Proiectul de hotărâre care confirmă amploarea uriașă a controversatei mine din Mărginimea Sibiului a fost pus în consultare publică

915 hectare, nu 7 hectare și nici 10-12 hectare. Atât este perimetrul licenței de exploatare deținută de compania MPI în comuna Rășinari, din Mărginimea Sibiului. Dezvăluirile făcute, acum două săptămâni, de proiectul investigațiilor de mediu Verde Curat, de pe România Curată, au fost confirmate oficial, dincolo de orice dubiu, de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

La mai puțin de o săptămână de la investigația Verde Curat, pe 15 octombrie 2026, ANRMPSG a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern, pe care l-a postat pe site-ul propriu, privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrare a zăcământului de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul de exploatare Valea Dobra, județul Sibiu

Potrivit descrierii făcute de ANRMPSG, pe baza studiilor de explorare ale companiei MPI, suprafața zăcământului este de peste 915 hectare, având o lungime aproximativă de 3,2 kilometri (!) și o lățime de circa 344 metri. Înălțimea (diferența de nivel) e de 396 de metri (mai mare decât Turnul Eiffel sau un zgârie-nori cu peste 120-130 de etaje!).

În urmă cu două săptămâni, când l-am contactat pe primarul comunei Rășinari, Bogdan Bucur, acesta a spus că trebuie să fie vorba de o exagerare. ”Cum să fie 900 de hectare. Nu, 7 hectare au pentru partea de extracție (exploatare – n.a.). Cum să fie de 900 de hectare?”, a fost prima reacție a acestuia. ”Bine, mai au un perimetru adiacent, mai e o suprafață în jurul suprafeței de extragere, dar nu știu cât iese cu totul, 10, 12 hectare. N-am documentele în față și nu pot să vă spun exact suprafața, dar oricum e distanță mare până la 900 de hectare”, a spus Bogdan Bucur. Primarul a mai declarat că va verifica documentația și va reveni cu suprafața exactă.

Ulterior, acesta ne-a trimis cererile MPI pentru obținerea certificatului de urbanism, prima din 2025, iar celelalte două din 9 septembrie 2026, respectiv 5 octombrie 2026. În cea din 9 septembrie 2026, MPI a solicitat certificatul pentru o suprafață totală de 12,1 ha. La mai puțin de o lună, tot MPI a solicitat certificatul de urbanism pentru 23,4 ha, din care 14,46 ha amprenta diferitelor părți ale carierei.

”Diferența dintre suprafața de 122.250 mp (în realitate 121.850 mp – n.a.) prezentată în cererea inițiala de emitere a Certificatului de Urbanism şi cea de 234.086 mp prezentată în documentele conținând informația actualizată, anexate la prezenta adresă, este cauzată de includerea, în plus faţă de suprafața efectivă afectată de lucrări, a întregii suprafețe a unicului imobil cunoscut (CF. 104768) și a suprafeței zonei de „buffer” a lucrărilor miniere”, explică MPI în a doua cerere

Practic, de la o lună la alta, perimetrul pentru care MPI a solicitat certificatul de urbanism s-a dublat și s-a triplat față e cel vehiculat în comentariile publice de până la începutul toamnei. Această suprafață este, însă, una relativă, în condițiile în care, după cum am arătat pe Verde Curat/ România Curată, pe agenda Parlamentului României există deja două inițiative legislative care ar putea permite extinderea concesiunilor perimetrelor miniere, de la 7 ha la 12 ha, la 23 ha, la 100 ha ori la… 915 ha. Detalii aici:

Un ditamai muntele riscă să fie ras lângă Rășinari. Două propuneri de legi de pe agenda Parlamentului ar facilita o așa carieră gigantică

Citește pe România Curată:

Reorganizarea Romsilva, la loc comanda. Barajul de la Mihăileni va fi reautorizat. Ce a spus ministra desemnată a Mediului, la audieri

Premieră în România. Un baraj inutil, îndepărtat de pe cursul unui râu

Cristina Trăilă a pierdut și apelul în procesul legat de influențarea legilor cu impact silvic în perioada în care era deputată plătită ca avocată de Schweighofer