5 luni și jumătate, mai exact 168 de zile s-au scurs fără nicio ordonanță de urgență. În vară, scriam că România descoperise, fără să vrea, un lucru aproape de neimaginat după guvernările haotice din ultimii ani, și anume că se poate și fără ordonanțe de urgență. Țara încă e aici și nu a murit nimeni fără legiferarea prin urgență.
Astăzi, Parlamentul tocmai a învestit un nou Guvern, condus de Luca Niculescu, așadar experimentul involuntar se încheie și începe adevăratul test: va continua România să fie guvernată fără avalanșa de ordonanțe de urgență sau noul executiv va reveni la vechiul obicei de a legifera peste noapte?
Întreb asta mai ales că PSD, partidul cu cei mai mulți miniștri în noul cabinet, a avut în ultimul an suficiente lucruri de reproșat tocmai acestei practici, iar în programul de guvernare apare foarte clar ideea limitării OUG.
Cinci luni și jumătate fără OUG. Și, ce să vezi, România funcționează
În primele patru luni ale anului 2026, Guvernul ajunsese deja la OUG nr. 39, datată pe 5 mai. Aproape zece ordonanțe de urgență pe lună, în medie. Dacă s-ar fi păstrat ritmul, am fi ajuns acum la vreo 50.
Salariile și pensiile au continuat să fie plătite, serviciile publice nu au dispărut, iar Parlamentul și-a putut exercita în continuare rolul legislativ. Nu intrăm acum în discuția despre buget, căci aia e separată și ține de nerespectarea principiului elementar de a asigura încă de la începutul anului toți banii măcar pentru salarii și funcționarea minimală a statului, lucru pe care Guvernul Bolojan nu l-a făcut și asta l-a afectat în continuarea interimatului.
Revenind, absența OUG-urilor nu a dus, în sine, la paralizarea statului.
Nici piețele financiare nu au intrat în panică din cauza acestei pauze legislative, ba dimpotrivă, indicele BET al Bursei de Valori București, care în iunie depășea 31.800 de puncte, se află astăzi la peste 35.200 de puncte. Sigur că evoluția acțiunilor depinde de numeroși factori, iar economia reală continuă să aibă probleme serioase, dar putem constata că lipsa OUG-urilor a ajutat piața de capital să funcționeze, iar mediul de afaceri cere de multă vreme exact ceea ce lipsește atunci când regulile se schimbă peste noapte: predictibilitate.
Confederația Patronală Concordia a solicitat încă din martie stabilitate legislativă și fiscală. Iar Barometrul AmCham 2026, bazat pe răspunsurile colectate în aprilie-mai, arăta că 89% dintre companiile participante considerau predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă. Deci avem de lucrat pe partea asta, iar legiferarea prin ordonanțe cel puțin inhibă, dacă nu cumva alungă investitorii.
Grindeanu, Marinescu, Oprea și Olguța Vasilescu au criticat OUG-urile. Acum PSD poate demonstra că a vorbit serios
În ultimele luni, liderii PSD au criticat în mod repetat Guvernul Bolojan că a folosit ordonanțele de urgență. În mai 2026, Sorin Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la OUG 38/2026, invocând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Susținea că executivul a intervenit, prin ordonanță, asupra unor reglementări aflate deja în procedură parlamentară, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul dintre puterile statului.
Ștefan-Radu Oprea, noul ministru PSD al Apărării, avertiza în mai 2026 că “urgența politică nu justifică forțarea limitelor constituționale”. Oprea critica procedura adoptării ordonanței referitoare la investițiile din industria de apărare și transformarea acesteia într-o așa-numită “ordonanță trenuleț”, cu reglementări suplimentare introduse față de proiectul inițial.
Și, desigur, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și unul dintre liderii PSD cei mai vocali în relația cu administrația locală, critica în octombrie 2025 ordonanțele trei ordonanțe din acel an, spunând că “sunt chestiuni care nu s-au pus în dezbatere publică, nu am putut să le vedem înainte de a fi adoptate.” Și descria cum articole noi puteau fi introduse direct în ședința Guvernului, fără să parcurgă o analiză și o consultare adecvate, iar consecințele erau descoperite ulterior de primării.
Puse împreună, toate declarațiile de mai sus exprimă câteva exigențe foarte clare: respectarea Constituției, a rolului Parlamentului, a dezbaterii publice și a procedurilor de avizare.
Noul Guvern chiar promite că va limita ordonanțele de urgență. Pe hârtie.
În programul de guvernare 2026-2028, depus de Luca Niculescu la Parlament și susținut de PSD, apare explicit angajamentul: Limităm ordonanțele de urgență. Documentul prevede, de exemplu, un interval de cel puțin șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor care afectează firmele, precum și consolidarea consultării prealabile și a analizelor de impact. Exact ce așteptăm de la o persoană care a coordonat procesul de aderare la OECD.
Sursă screenshot: Programul de guvernare 2026-2028 al Guvernului Luca Niculescu
Așadar, limitarea ordonanțelor este un obiectiv asumat în documentul pe baza căruia noul Guvern a primit încrederea Parlamentului.
Va renunța Guvernul la ordonanțele prin care modifică simultan zeci de legi? Vor fi proiectele importante trimise Parlamentului, cu timp real pentru dezbatere? Vor fi respectate procedurile de consultare și avizare? Va putea executivul să explice, pentru fiecare viitoare OUG, ce situație extraordinară face imposibilă așteptarea procedurii legislative?
Nu de alta, dar de pe holurile Guvernului se aude că 30-40 de ordonanțe stau în stand-by, gata să fie puse pe circuit după ce se va consuma șampania de bun-venit.
Hai că se poate și fără ordonanțe de urgență. Întrebarea este dacă noul Guvern chiar vrea să încerce.
sursă foto: PSD
