”Un baraj a dispărut. Un râu și-a recâștigat libertatea. Pe cursul superior al râului Doamnei, vechiul baraj de plutărit Pojarna bloca migrația peștilor spre habitatele de reproducere și reținea sedimentele esențiale pentru ecosistem.
Astăzi, bariera a fost eliminată complet. Rezultatul: 13,1 kilometri de râu reconectați”, a anunțat, ieri, într-o postare pe rețelele sociale, Asociația Aqua Crisius.
Asociația Aqua Crisius, cu sprijinul Open Rivers Programme, a dus la capăt primul proiect oficial de eliminare a unui baraj din România. Lucrările s-au încheiat la sfârșitul lunii septembrie 2026, la Nucșoara, în județul Argeș.
Iar povestea locului continuă: materialele recuperate din baraj au fost folosite de artistul vizual Daniel Dan pentru realizarea unui monument dedicat plutăritului, arată, în postare, reprezentanții asociației.
”Redăm râului continuitatea și păstrăm memoria comunității. În spatele rezultatului sunt oameni, muncă pe teren și colaborare. Mulțumim echipei, partenerilor, autorităților și comunității locale care au făcut posibil acest proiect”, au mai transmis cei de la Aqua Crisus.
Demolarea și îndepărtarea barajelor inutile de pe cursurile de apă reprezintă o tendință europeană și globală în ultimii ani, la care România înregistra, însă, cifra ”zero”. Astfel, Europa a înregistrat în 2025 un număr record de demolări de baraje și alte obstacole de pe râuri, într-un efort amplu de restaurare a ecosistemelor și de refacere a habitatelor pentru pești și alte specii acvatice. Potrivit unui raport realizat de organizația Dam Removal Europe, citat de The Guardian și prezentat și pe România Curată, anul trecut au fost eliminate 602 bariere fluviale — baraje, praguri, podețe și stăvilare — cu 11% mai multe decât în anul precedent.
Prin aceste intervenții au fost reconectate aproximativ 3.740 de kilometri de râuri, contribuind la obiectivul Uniunii Europene de a readuce la starea naturală 25.000 km de cursuri de apă până în 2030, arată sursa citată. Cele mai multe demolări au avut loc în Suedia (173), Finlanda (143) și Spania (109), în timp ce Islanda și Macedonia de Nord au eliminat pentru prima dată bariere de pe râurile lor.
Dacă în cazul Europei e vorba de baraje de mai mici dimensiuni, în SUA și China s-a trecut inclusiv la amenajări hidroenergetice majore, în funcțiune, în care s-a ținut, însă cont, mai mult de importanța biodiversității pentru mediu și comunitățile locale. Cel mai cunoscut exemplu e cel de pe râul Klamath, din SUA, redat somonilor și comunităților locale în urmă cu doi ani.
