Mihai Goțiu

Sub conducerea Elenei Mateescu, ANM a cumpărat sutiene de lux și a dat în judecată jurnaliștii care i-au investigat cheltuielile

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a făcut publice, astăzi, o listă incredibilă cu cheltuielile de lux (inclusiv un sutien de 1.000 de lei) făcute sub conducerea Elenei Mateescu de către Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Exemplele sunt extrase din rapoarte ale Corpului de control al ministerului și, potrivit Dianei Buzoianu, acesta a fost transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

În luna iulie a acestui an, ANM a dat în judecată jurnaliștii de la Anchete Speciale care publicaseră articole tocmai despre cheltuielile instituției și modul în care acestea sunt girate de către directorul general al acesteia, Elena Mateescu.

Într-un comunicat transmis presei, Elena Mateescu spune că nu are de când să renunțe la șefia instituției pe care o conduce din 2016, supraviețuind tuturor schimbărilor politice din această perioadă și controalelor declanșate în urma sesizărilor făcute de avertizori de integritate din ANM.

Ce a descoperit Corpul de control

”Ce au în comun un sutien de lux cu prețul de peste 1.000 de lei, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale de mii de lei bucata? Au fost toate cumpărate de pe cardul oficial al Administrației Naționale de Meteorologie, din bugetul instituției. Nu, nu e o glumă. E parte din ce a descoperit corpul control al Ministerului Mediului în urma controlului lansat acum câteva săptămâni”, a scris, în această dimineață, pe Facebook, Diana Buzoianu.

În cifre, arată ministra Mediului, în 2025, ca exemple, Corpul control a descoperit că:

  1. Au fost achiziționate articole vestimentare (bluze corp, pantaloni, șosete, colanți, lenjerie de corp, pijamale, etc. și accesorii de lux în valoare totală de 85.290 lei;
  2. Au fost achiziționate parfumuri în valoare totală de 119.750 lei;
  3. Au fost achiziționate produse cosmetice în valoare totală de 11.666 lei;
  4. Au fost achiziționate odorizante cameră în valoare de 38.687 lei;
  5. Decorațiuni și accesorii pentru cameră/baie/bucătărie în valoare totală de 30.052 lei;
  6.  Au fost achiziționate 3 ceasuri inteligente (smart watch) și accesorii în valoare totală de 11.545 lei;
  7.  Au fost achiziționate 2 aranjamente florale în valoare totală de 9.350 lei (6.000 lei + 3.350 lei);
  8.  Au fost achiziționate 2 ghivece ornamentale în valoare totală de 6.381 lei;

Pentru 2026, câteva exemple din ce a descoperit corpul control:

  1. Au fost achiziționate articole vestimentare și accesorii de lux în valoare totală de 103.143 lei;
  2.  Au fost achiziționate articole vestimentare în valoare totală de 8.742 lei;
  3.  Au fost achiziționate parfumuri în valoare totală de 12.619 lei;
  4. Au fost achiziționate produse cosmetice în valoare totală de 14.216 lei;
  5. Au fost achiziționate odorizante cameră în valoare de 4.311 lei.

”Vom trimite acest raport la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a mai anunțat Diana Buzoianu, care a solicitat demisia conducerii ANM.

Ce au dezvăluit jurnaliștii dați în judecată de ANM

Înainte ca aceste detalii să fie făcute publice de ministra Mediului, jurnaliștii de la Anchete speciale începuseră deja o serie de dezvăluiri despre bugetul ANM, arătând că declinul instituției a fost posibil unei anomalii, care îi permitea directoarei generale Elena Mateescu să mușamalizeze eventualele controale interne. ”

Documentele consultate de redacția noastră scot la iveală o anomalie administrativă revoltătoare: un sistem de putere absolută în care șefii se controlează singuri, își aprobă propriile rapoarte și încasează rente grase de stat în timp ce instituția se prăbușește financiar.

Din punct de vedere strict formal, Administrația Națională de Meteorologie respectă litera OUG 109/2011, adoptând sistemul unitar de conducere corporativă. Legea permite ca Directorul General să facă parte din Consiliul de Administrație, o portiță legală pe care Elena Mateescu, actuala șefă a ANM, o folosește ca pe un veritabil scut de invulnerabilitate administrativă.

Deși cadrul legal o obligă teoretic să se abțină de la vot atunci când CA-ul îi analizează propria gestiune executivă sau rapoartele de activitate, prezența sa zilnică la aceeași masă cu organul de control șterge de facto orice graniță de independență”, au scris cei de la Anchete speciale, pe 8 iunie.

O lună mai târziu, aceștia au anunțat că au fost dați în judecată de ANM într-un proces de intimidare de tip SLAPP.

Ca notă suplimentară, de remarcat că din Consiliul de Administrație al ANM face parte și Teodor Dulceață, cel pe care Eugen Tomac îl vizase pentru funcția de ministru al Mediului, în Guvernul cu care n-a mai ajuns, însă, la vot, depunându-și mandatul.

Elena Mateescu nu vrea să plece din funcție

Într-un comunicat de presă transmis ulterior mesajul ministrei Mediului, Elena Mateescu dă de înțeles că nu are de gând să renunțe la conducerea ANM: „Am luat act de Raportul Corpului de Control pe care Dna Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, l-a făcut cunoscut azi pe pagina de Facebook a domniei sale. Vă fac cunoscut faptul ca, așa cum am informat-o și pe Dna Ministru, în data de 12 August 2026 am depus la DGPMB, Secția 2 de Poliție, respectiv Secția de Investigare a Criminalității Economice, o sesizare privind solicitarea verificării unor activități cu scopul cercetării și stabilirea măsurilor care se impun de către organele competente. Fac precizarea ca, la nivelul instituției s-a efectuat și o misiune de audit internă care a stat la baza acestui demers. Având în vedere ca este o anchetă în curs de desfășurare nu putem face cunoscute detalii privind acest demers. Așteptăm rezultatul anchetei și soluționarea aspectelor sesizate”.

IMPORTANT

E foarte bine că un ministru face publice informații din rapoartele corpurilor de control. Riscul unor procese de intimidare este însă mult mai mic, în raport cu cel cu care se confruntă jurnaliștii de investigații care scriu despre corupția și devalizările de fonduri din instituții publice. Investigații în lipsa cărora nu încep controale guvernamentale ori anchete penale. De aceea, susținerea jurnaliștilor de investigații pentru continuarea anchetelor și susținerea proceselor în care sunt târâți e esențială.

Mulțumim celor care ne-au sprijinit investigațiile despre pădurile României și proceselor cu care ne-am confruntat din această cauză și vă mulțumim celor care o veți face în continuare!

Citește pe România Curată:

Un ditamai muntele riscă să fie ras lângă Rășinari. Două propuneri de legi de pe agenda Parlamentului ar facilita o așa carieră gigantică

A intrat în vigoare una dintre cele mai așteptate legi de către jurnaliștii de investigație și activiști. Ce riscă cei care îi dau în judecată pentru a-i intimida


Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *