”S-a pornit o reorganizare a Romsilva. Această reorganizare s-a făcut înainte să fie finalizat auditul. Între timp avem și audit. Desigur, această reorganizare este o prioritate. Va fi făcută la masă cu toți actorii implicați, pe baza acestui audit: comunități locale, cei care lucrează în Romsilva și, desigur, societatea civilă”, a răspuns, luni seara, ministra desemnată a Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul Niculescu, Natalia Intotero, în timpul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Răspunsul Nataliei Intotero oferă satisfacție celor care contestă reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor (RNP), auditul fiind invocat în special de reprezentanții sindicatelor din Romsilva și de conducerea acesteia, în opoziție cu direcția susținută de actuala ministră (până la momentul învestirii unui nou Guvern) Diana Buzoianu. Auditul a fost comandat de Romsilva ulterior dezbaterii publice și finalizat după adoptarea HG 123/2026 privitoare la reorganizarea RNP.
Cea mai importantă diferență este propunerea din audit potrivit căreia reorganizarea ar trebui să ducă la 26 de direcții silvice regionale ale RNP, spre deosebire de cele 19 prevăzute în HG 123/2026 și mult peste cele 12 din varianta inițială pusă în consultare publică.
După cum am arătat pe proiectul investigațiilor de mediu Verde Curat, de pe România Curată, președintele Consiliului Județean (CJ) Hunedoara și al filialei locale a PSD, Laurențiu Nistor, a atacat în justiție reorganizarea Romsilva. Domnul Nistor este nemulțumit de faptul că o viitoare direcție silvică regională Alba – Hunedoara ar urma să aibă sediul la Alba, ”periclitând” astfel postul de director al actualului șef Romsilva din Hunedoara, Radu Crișan.
O altă dorință a liderului PSD de Hunedoara care a propulsat-o pe Natalia Intotero la Ministerul Mediului este punerea în funcțiune a barajului de la Mihăileni. La începutul acestui an, în urma unei acțiuni Declic, Justiția a anulat definitiv autorizația de construire. Deși construcția este promovată ca fiind una destinată alimentării cu apă a populației și protecției împotriva inundațiilor, Laurențiu Nistor a recunoscut că, de fapt, chiar dacă investiția a cheltuit zeci de milioane de lei din bani publici doar în ultimii ani, ar fi destinată proiectului privat canadian de exploatare a aurului de la Rovina.
„Evident că ar fi afectată! Exploatarea de la Rovina (…) Având în vedere activitatea pe care o desfășoară cei de la Samax (subsidiara din România a companiei canadiene Euro Sun Mining – n.a.), pentru că despre ei vorbiți, 100% este afectată, pentru că ei consumă apă foarte multă. De unde să o ia? Din fântâni de la oameni?”, a răspuns domnul Nistor unei întrebări a presei.
Chestionată pe acest subiect, în timpul audierii parlamentare, Natalia Intotero a promis că nu se va mai aștepta o altă decizie a Justiției, iar barajul de la Mihăileni va fi reautorizat. ”Barajul de la Mihăileni, după cum știți, a fost închis printr-o decizie a instanței. Nu comentăm deciziile instanței. În egală măsură se poate face reautorizarea. Există un proces în continuare, dar nu așteptăm până când instanța va da o soluție. E foarte important, alături de experții din domeniu, dar foarte important, alături de primarii din zonă, de Consiliul Județean, de cetățeni, să se facă toate demersurile pentru reautorizare. Pentru oamenii din zonă este o necesitate, cetățenii s-au confruntat cu lipsa apei și, în egală măsură, nu ne mai permitem să avem inundații, așa cum, din păcate s-a întâmplat în trei ani succesiv când au fost cetățeni care și-au pierdut viața”, a declarat Natalia Intotero.
În realitate, în ultimii trei ani (2024-2026) nu au existat inundații majore pe Crișul Alb (pe care e amplasat barajul de la Mihăileni) și cu atât mai puțin unele care să se fi încheiat cu pierderi de vieți. De altfel, experții (pe care doamna Intotero îi invocă) contestă rolul barajului în atenuarea viiturilor, arătând că este unul limitat (cu efecte doar pentru bazinul superior, nu și în aval de baraj), precum și cel de asigurare a apei pentru populație (fiind gândit în perioada comunistă, în care se preconiza o dezvoltare industrială și o creștere a populației în zonă, ceea ce nu s-a mai întâmplat, dimpotrivă). Detalii aici:
