Conferința de presă și reacțiile ulterioare în care directorul Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române, care a acuzat publicația Recorder că are drept scop “destabilizarea instituțiilor Statului Român” au stârnit un imens val de ”amuzament” pe Facebook
44 de organizații neguvernamentale și redacții (printre care și România Curată și Verde Curat) îl critică într-o scrisoare deschisă, publicată luni, 25 mai, pe reprezentantul Poliției Române, directorul Cabinetului Inspectorului General, pentru insinuările, discreditarea și tonul amenințător folosit la adresa jurnaliștilor Recorder, a surselor acestora și a susținătorilor acestora. Semnatarii scrisorii deschise solicită Ministrului de Interne și Inspectorului General al Poliției Române să clarifice dacă se delimitează de afirmațiile acestuia și să analizeze conduita sa.
Domnule ministru Predoiu, domnule Inspector general Matei,
Organizațiile neguvernamentale și redacțiile semnatare își exprimă indignarea față de afirmațiile făcute joi, 21 mai, în conferință de presă, de chestorul de poliție Georgian Drăgan, director al Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române, care a acuzat publicația Recorder că are drept scop “destabilizarea instituțiilor Statului Român”. Afirmația a venit în urma publicării de către Recorder a documentarului „Poliție aservită”, în care este analizat mecanismul numirilor interimare al persoanelor cu poziții de conducere în Poliția Română și efectele acestuia.
Mai mult, reprezentantul Poliției Române a făcut afirmații grave la adresa activității jurnalistice a redacției Recorder, i-a discreditat, pe un ton amenințător pe susținătorii jurnaliștilor și sursele acestora, trecând deseori prin interpretări și remarci personale, ce fac neclar, pe alocuri, dacă acestea sunt opiniile sale personale sau ale instituției pe care o reprezenta (IGPR).
Acuzația că materialele jurnalistice de interes public ar putea destabiliza instituțiile statului
Considerăm că este inacceptabil ca directorul de cabinet al Inspectorului general, chestorul de poliție Georgian Drăgan, să afirme, în numele IGPR, că documentarul Recorder ar avea scopul de destabiliza instituțiile statului, ar pune în pericol siguranța cetățenilor și că ar depăși “cadrul legal privind libera informare a cetățenilor”. Acuzațiile sunt de o gravitate maximă și nu ar trebui să fie aruncate în spațiul public fără a fi riguros dovedite.
Extrase din declarațiile chestorului Drăgan:
“(…) au fost preluate doar informații trunchiate, care să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor Statului Român” (sursa: transcript IGPR declarație la începutul conferinței de presă, conferința de presă min. 3:29)
“Informațiile cu privire la Poliția Română, din punctul nostru de vedere, sunt prezentate trunchiat, inexact si alterate, special pentru a lăsa falsa impresie a unor nereguli majore în sistemul de ordine publică și securitate națională. Acest modus operandi depășește cadrul legal, din punctul nostru de vedere, privind libera informare a cetățenilor. Este de natură să afecteze activitatea instituțiilor din România – mă refer și la Justiție, și la Poliția Română și la Ministerul de interne și, implicit asigurarea securității cetățenilor este afectată” (conferința de presă, min 37:44).
Discreditarea surselor-avertizori de integritate
Considerăm că este la fel de periculos ca IGPR, în loc să se limiteze la a răspunde argumentat, punctual, la problemele indicate de materialul jurnalistic, să se concentreze pe a-i discredita, pe un ton amenințător, pe cei doi șefi de sindicat care au apărut în documentar fără a-și ascunde identitatea și asumându-și public cele afirmate. Atragem atenția că cei doi se circumscriu definiției avertizorului de integritate în interes public și ar putea beneficia de protecția legii atunci când fac afirmații în interes public pentru dezvăluirea unor încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă. De altfel, chestorul Drăgan dezvăluie că are un conflict personal cu unul dintre cei doi lideri sindicali pentru critici pe care acesta din urmă le-ar fi formulat la adresa sa în ultimii trei ani și pentru care amenință acum că dacă liderul sindical nu le va dovedi, îl va da în judecată.
Insinuări inacceptabile referitoare la publicația Recorder
De asemenea, este neclar pe cine vrea să discrediteze și să amenințe directorul Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române atunci când vorbește despre ‘cei care se află în spatele materialelor Recorder’:
“(…) dacă îmi permiteți o (…) apreciere personală, celor care se află în spatele acestor materiale – nu mă refer la jurnaliștii Recorder – să-și calibreze activitățile viitoare și să nu mai încerce sa destabilizeze instituțiile statului român, pentru ca asta îi va putea face vulnerabili atât pe ei, cât și pe cetățenii României.” (conferința de presă, min. 42:37).
Intervenția reprezentantului IGPR pare a sugera membrilor și donatorilor Asociației Recorder Community, că prin activitatea lor “destabilizează instituțiile statului român”. În contextul recentei propuneri de lege care ar obliga la publicarea identității donatorilor unei asociații, reamintim ca IGPR are atribuții de (auto)sesizare și de anchetare a unor acțiuni care ar risca să “destabilizeze instituțiile statului român”, deci, implicit, cei aflați pe lista donatorilor Recorder devin țintă a intimidărilor din partea directorului Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române.
Și, ca să nu existe niciun dubiu, explicăm: în spatele documentarelor Recorder nu se pot afla decât jurnaliștii Recorder, care decid ce, cum, unde, de ce și când publică. Acest mecanism se numește independență editorială, este bazat pe publicarea cu bună-credință și în interes public, și este motivul pentru care atât de mulți oameni decid să susțină anual redacția Recorder și alte redacții independente.
Dacă chestorul Drăgan are cunoștințe despre alte ‘forțe’ care s-ar afla ‘în spatele materialelor Recorder’, îl invităm să iasă din zona insinuărilor și să facă public cine sunt aceste persoane.
Necunoașterea legii accesului la informațiile de interes public
Parte a independenței editoriale, pe care o explicăm mai sus, este și decizia jurnaliștilor de a folosi sau nu răspunsurile instituțiilor publice la cererile de acces la informații adresate conform legii 544/2001. Jurnaliștii nu sunt obligați nici să folosească astfel de răspunsuri în materialul jurnalistic final, nici sa le reproducă integral și, cu atât mai puțin, “să și le însușească”, așa cum crede dl. Drăgan:
“Aceste răspunsuri [la cererile pe legea 544, n.n.] nu au servit scopului jurnalistic, respectiv acela de a informa corect opinia publică. Dacă publicația Recorder ar fi citit sau și-ar fi însușit răspunsurile respective (…) ar fi reieșit foarte clar faptul că din cele 7100 de funcții de conducere de la nivelul Poliției Române (…), doar 650 sunt asigurate prin împuternicire (…).” (conferința de presă min, 19.44)
Lipsa unui mecanism instituțional de corectare a derapajelor de mai sus
La 24 de ore de la momentul în care acuzațiile Poliției au început să reverbereze în spațiul public, Poliția Română, sub semnătura chestorului Drăgan, a postat patru precizări pe Facebook în care încerca să disculpe discursul precedent și să contureze ideea că acesta ar fi fost nedreptățit prin criticile venite din spațiul public sau din partea jurnaliștilor, după conferința de presă. Chestorul Drăgan nu a răspuns suplimentar la niciuna dintre întrebările ridicate public, ci doar a dat asigurări declarative că el și instituția pe care o reprezintă ar respecta presa și libertatea de exprimare și nu le-ar fi încălcat prin declarațiile publice făcute în acest caz. Argumentele noastre de mai sus contrazic aceste afirmații.
Prin urmare, domnule ministru Predoiu și domnule Inspector general Neagoe vă solicităm:
- Să clarificați dacă vă delimitați sau nu de afirmațiile directorului de cabinet al Inspectorului general, chestorul de poliție Georgian Drăgan.
- Să analizați conduita acestuia, pe care noi o calificăm drept lipsită de profesionalism, periculoasă prin insinuările, discreditarea și tonul amenințător folosit la adresa jurnaliștilor, a surselor acestora și a susținătorilor acestora, și să luați de urgență măsurile care se impun. Vă solicităm să ne transmiteți în scris și să comunicați public deciziile pe care le luați.
Organizații și redacții semnatare: ActiveWatch, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Inovare Publică, Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă), Monitorul de Botoşani, Drepturi și Strâmbe, Casa Jurnalistului, Asociația Rădăuțiul Civic, România Curată/ Verde Curat, Centrul FILIA, Starea nației, Fundația Friends For Friends, Transtelex, Asociația Mediawise Society, Fundatia PressOne, Asociația Info Sud Est, Centrul de Investigații Media, Miliția Spirituală, Asociația Respiro Human Rights, Research Centre, RISE Project, Misreport, Inquam Photos, Ethical Media Alliance, Societatea Timișoara, Asociația Ziariștilor Independenți din România, Secția română a Asociației Europene a Jurnaliștilor, Buletin de București, Forum Apulum, Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (Politică la Minut), Scena9, Alianța “A Patra Putere”, Freedom House, Romania/ Presshub, Bankwatch România, Centrul de Resurse Juridice, Captura, Redacția Context.ro, Pagina de Media, Centrul Român de Politici Europene, Asociația Code for Romania, HotNews, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Asociația Accept, Edupedu.ro.
S-au alăturat: Narațiuni S.A.F.E. – Acțiune Sigură pentru Libertatea de Exprimare, G4Media, Monitorul de Cluj, Snoop.ro, Litera 9.
IMPORTANT: Declarațiile șefului din Poliția Română legate de ”destabilizarea instituțiilor Statului Român” de către jurnaliștii de investigație (inclusiv cu insinuări că în spatele muncii jurnaliștilor ar fi alte persoane) au fost făcute în aceeași săptămână în care alianța AUR și PSD au trecut, în Senat, o lege care are ca scop real intimidarea cetățenilor români care susțin activitatea organizațiilor neguvernamentale, inclusiv a celor care au și platforme de presă independentă.
După cum am arătat pe România Curată și Verde Curat, printre cele mai afectate ar fi organizațiile neguvernamentale și platformele jurnalistice de investigație care acoperă subiecte de mediu – trimiterile făcute de promotorii legii în discursurile din Senat în favoarea legii vizând direct acest tip de anchete.
Acest val de atacuri din partea decidenților politici și a unor instituții publice (cele ale șefilor din Poliția Română venind în continuarea celor lansate de instituții din Justiție și de teorii ale conspirației promovate de unii politicieni și partide pe rețelele sociale) sunt dublate și de procese de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), de care și România Curată și Verde Curat au parte (fiind dați în judecată de avocata Schweighofer și de Romsilva și directorul general al Romsilva). Chiar săptămâna trecută am depus întâmpinarea la apelul formulat de avocata Schweighofer Cristina Trăilă, împotriva hotărârii care ne-a dat dreptate la Tribunalul București.
A începutul apelul cu avocata Schweighofer. La Curtea de Apel București, acolo unde ”sună Lia”
Nicușor Dan a sesizat CCR împotriva legii de măcelărire a urșilor trofeu
Rămâi la curent cu cele mai importante investigații și știri de mediu ale săptămânii, abonându-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat.
