Romsilva pretinde că ar fi degrevat bugetul național de administrarea parcurilor naționale. În realitate, în parcurile naționale, arii protejate destinate conservării, Romsilva a permis sau a tăiat la greu, la fel ca din orice altă pădure. Cu acte sau fără acte. Imagine din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, 2020, administrat fără plan de management ani la rând. Foto: arhiva personală.
Regia Națională a Pădurilor Romsilva a transmis către România Curată și a făcut publice explicații legate de primele de sute de milioane de lei acordate discreționar angajaților săi, evitând, astfel, transferul lor către bugetul național.
Comunicatul este, însă, unul la fel de revoltător ca primele nesimțite acordate – încearcă să dilueze primele de zeci și sute de mii de euro date arbitrar unor directori și favoriților lor (secretare și șoferi) în numărul mare al angajaților, califică drept ca fiind ”rezultate excepționale” creșterea veniturilor produsă, de fapt, de creșterea prețului lemnului, invocă administrarea parcurilor naționale, deși taie din ele fără reținere și face apel la așa-zisa autofinanțare, în condițiile în care pădurile pe care le administrează sunt în marea lor majoritate păduri publice.
Să luăm, pe scurt, precizările transmise de Romsilva și să vedem câte manipulări se ascund în spatele lor
1. Diluarea primelor nesimțite prin raportare la numărul mare de angajați
Pentru început, Romsilva precizează că suma de 261,5 milioane de lei, menționată în auditul Curții de Conturi, este suma brută a primelor acordate în anii 2021 și 2022 (în doar doi ani!) și că valoarea medie individuală netă a fost de 4.300 lei/salariat/an.
Evident că raportarea corectă și relevantă este la suma brută, nu venitul net și cu atât mai puțin la venitul mediu net. Suma brută e cea dispare din profitul Regiei care, în mod normal, ar trebui să ajungă la bugetul public (că Romsilva se ocupă, în principal, cu administrarea pădurilor publice). Iar taxele și impozitele reținute pe sumele brute se întorc ca beneficii, în timp, pentru angajați.
Iar indicarea venitului mediu este revoltătoare și nu face decât să scoată în evidență discreționarismul huzurului administrării unui bun public. Via Andrei Ciurcanu, în ianuarie 2023, am prezentat pe România Curată cazurile directorilor care au încasat prime de câte 10.000 de euro ori a secretarelor și șoferilor cu prime de câte 5.000 de euro. Adică prime de peste 11 ori, respectiv de peste 5 ori mai mari decât media. Așadar discreționarismul invocat nu este doar în acordarea în sine a primelor, la nivel general, ci și între proprii angajați Romsilva.
E praf în ochi invocarea valorii medii nete a primelor pentru peste 14.400 de angajați, când, de fapt, gaura a fost făcută de primele uriașe brute ale unor directori cu stea în frunte, ale șoferilor și a altor favoriți de-ai lor.
Apropo, domnilor (încă) aflați la conducerea Romsilva, cât au fost primele primite de directorul de la Caraș-Severin, Ion Tabugan, care a condus direcția județeană cu cea mai mare suprafață de păduri publice aflate în administrare, dar și cu cea mai mare pierdere în ultimul an? Și ce alte prime, pe lângă cea de pensionare, de 100.000 de euro, a mai primit fostul director general, apoi, după pensionare, director al DS Arad, Teodor Țigan?
2. Rezultate excepționale? Serios?!
Mai arată Romsilva că, cităm: ”premiile au fost acordate având în vedere rezultatele financiare excepționale din anii 2021 și 2022 ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ca de exemplu o majorare a veniturilor cu 255 milioane lei și cu 35,6% a profitului în anul 2021, precum și o majorare a veniturilor cu peste 740 milioane lei și a profitului brut cu 806% în anul 2022, față de bugetele anuale aprobate, acestea fiind acordate în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă”.
Recitiți, vă rog, cu atenție, ce ne spun cei de la Romsilva. Că la baza premierilor sunt prevederile Contractului Colectiv de Muncă, pentru creșterea veniturilor și a profitului brut (ATENȚIE!) față de bugetele anuale aprobate. Cum ar veni, se propun și se aprobă bugete anuale cu venituri sub-evaluate pentru a avea, apoi, motive de premiere, că s-au depășit veniturile estimate inițial! Mai exact și dacă o direcție silvică încheie un an pe minus (cum sunt multe), dacă veniturile sunt mai mari decât cele aprobate în bugetul inițial, se poate califica la premieri pentru ”rezultate financiare excepționale”.
Creșterea explozivă a prețului lemnului, nu rezultate excepționale
În realitate, singurul lucru excepțional a fost, în 2021 și 2022, creșterea prețului lemnului pe picior, un lucru care doar într-o foarte spre insignifiantă parte are legătură cu activitatea Romsilva, fiind influențat, de fapt, de condiții economice externe, dar și de o reducere a tăierilor ilegale de păduri, după primele modificări anti-hoție, din vara lui 2020, din fostul Cod Silvic, și operaționalizarea, chiar dacă incompletă, a SUMAL 2.0, la începutul anului 2021.
Ca idee, în 2020, prețul mediu al rășinoaselor a fost stabilit la 291 lei/mc pentru buștenii de gater, respectiv 107 lei/mc pentru lemnul de foc. În 2022, prețul buștenilor de rășinoase pentru cherestea s-a dublat, ajungând la 584 lei/mc, în timp ce lemnul de foc (rășinoase) s-a vândut cu 122 lei/mc.
În cazul fagului, în 2020, buștenii pentru gater se vindeau cu 302 lei/mc, iar cei pentru lemn de foc cu 169 lei/mc. Doi ani mai târziu, bușteanul de gater de fag a ajuns la 420 de lei/mc, iar cel pentru lemn de foc la 173 lei/mc. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rășinoasele reprezintă aproximativ 40% din volumul de lemn exploatat anual (cu variații anuale), iar fagul aproximativ 30%.
Așadar, sub-evaluarea veniturilor în momentul aprobării bugetului și creșterea prețului lemnului (pentru unele specii și sortimente cu peste 100%) sunt explicațiile rezultatelor financiare ”excepționale” ale Romsilva, nu activitatea unor premianți cu zeci și sute de mii de euro din direcții silvice județene falimentare, precum Caraș-Severin ori Arad (și altele).
3. Prime mai mari decât banii vărsați la bugetul public
Precizările regiei arată că ”între anii 2019 și 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat un profit cumulat brut de 792,6 milioane lei, din acesta fiind vărsați la bugetul statului 716,7 milioane lei”.
Romsilva extrage doar ce îi convine și ”uită”/eludează esențialul. Auditul Curții de Conturi vizează doi ani (2021 și 2022) când menționează primele discreționare de 261,5 milioane de lei. Romsilva compară suma asta cu profitul brut și și veniturile la bugetul de stat pe 5 ani (2019-2023), fără a menționa, însă, și care e suma totală a primelor acordate în acei ani.
Tot via Andrei Ciurcanu, am prezentat și pe România Curată, că primele acordate în Romsilva pe 7 ani (2017-2022) au fost de peste 800 de milioane de lei. Adică sume mai mari decât banii vărsați la bugetul de stat vreme de cinci ani (cel puțin!). Mai mult, în unii ani profitul Romsilva a fost chiar și de zece ori mai mici decât bonusurile acordate!
4. Autofinanțarea Romsilva
”Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu este finanțată de la bugetul de stat, este o regie care se autofinanțează, obținând venituri inclusiv din servicii silvice acordate proprietarilor privați de păduri și activități conexe silviculturii”, se arată în precizări.
Deja e plictisitoarea repetiția asta cu ”auto-finanțarea” Romsilva. Măi, oameni buni, transferați-vă la ocoale silvice private (și mă refer la acei șefi care tot invocați povestea asta cu autofinanțarea), dacă nu vă place. Autofinanțarea asta vine din exploatarea unor păduri publice. Adică ale tuturor. Asta înseamnă că nu-ți poți însuși profitul rezultat de pe urma acestor bunuri publice cum vrea mușchiul tău, secretara și șoferul favorit.
5. Parcurile naționale făcute praf nu sunt un serviciu public
Regia Naturală a pădurilor se mai laudă că ”a degrevat bugetul de stat cu sume semnificative, prin finanțarea, din fondurile proprii, a activității de creștere și ameliorare a cailor de rasă și asigurarea administrării a 22 de parcuri naționale și naturale”.
Nu, Romsilva nu a degrevat bugetul de stat prin aceste activități, atâta timp cât aceste activități sunt, la rândul lor, aducătoare de venituri. Din parcurile naționale ale României se taie fără limite, în ciuda faptul că, potrivit clasificărilor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UCIN), o asemenea activitate e incompatibilă cu obiectivul unor asemenea arii protejate care e conservarea. Adică non-intervenția!
De ani buni, Romsilva se opune interzicerii tăierilor de păduri din parcurile naționale. Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, administrat de mai bine de un deceniu fără plan de management pe baza unui contract care ar fi trebuit să fie reziliat încă din 2019, e un exemplu sinistru de administrare Romsilva. fiind făcut praf de tăieri abuzive. În ciuda dosarelor penale deschise, a anchetelor Corpului de control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a concluziilor din Comisia pentru Abuzuri de la Senat (multe deschise în urma documentărilor pe care le-am făcut pe teren, în 2017-2019), PN Semenic – Cheile Carașului a continuat să fie administrat abuziv de Romsilva. Și a fost tocat pentru ca unii șefi Romsilva și favoriții lor să-și dea prime de zeci și sute de mii de euro.
De la un capăt la altul, comunicatul Romsilva e o bătaie de joc la adresa cetățenilor României. Și doar pentru atât, conducerea asta ar trebui să-și facă bagajele. Să nu mai aștepte până când procurorii și judecătorii își fac munca legată de sesizarea făcută de Curtea de Conturi, dar și de multe altele făcute de activiști de mediu.
Procurorii au fost sesizați de Curtea de Conturi, în cazul ROMSILVA. Principalele acuzații
Pe cine propune PSD pentru Curtea Constituțională:
PSD se schimbă, dar nu se predă. Ce ne spune CV-ul judecătorului pe care îl propun pentru CCR
