Surpriză în ordonanța privind interceptările. SRI a ajuns organ special de cercetare penală în cazurile de siguranţă naţională şi terorism

În ordonanţa de urgenţă adoptată vineri seară de Guvern, în urma deciziei CCR de a declara neconstituțional un articol din Codul de procedură penală referitoare la interceptări, a fost introdusă pe ultima sută de metri o prevedere prin care au fost extinse competenţele SRI ca “organ de cercetare penală special”.

După decizia CCR s-a spus că serviciile secrete nu mai pot realiza probe (interceptări telefonice, ambientale, filaje, etc) în cadrul anchetelor judiciare penale, însă iată că ele pot fi considerate “organe de cercetare penală speciale”, iar Guvernul a extins competenţele SRI privind urmărirea penală specială de la anchetarea propriilor ofiţeri la anchetarea cazurilor de siguranţă naţională şi terorism.

Decizia Curții Constituționale

Decizia de extindere a acestor competenţe vine după ce Curtea Constituţională a decis că sintagma “ori de alte organe specializate ale statului” din articolul 142 alineatul 1 al Codului de procedură penală este neconstituţională. Iată acest articol:

Art. 142 CPP

Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică

(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

Cine sunt organele de urmărire penală

Interesant e că – potrivit articolului 55 din Codul de procedură penală, – organele de urmărire penală care pot face interceptări şi filaje în anchetele penale sunt procurorii, poliţiştii judiciarişti şi…”organele de cercetare penală speciale”, adică “ofiţeri anume desemnaţi” de procurorul general al României:

“(1) Organele de urmărire penală sunt:

  1. a) procurorul;
  2. b) organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare;
  3. c) organele de cercetare penală speciale.

(…)

(5) Atribuţiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofiţeri anume desemnaţi în condiţiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(6) Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală sub conducerea şi supravegherea procurorului”, se arată în articolul 55 CPP.

Cine sunt organele de cercetare penală speciale

Ordonanţa Guvernului de vineri, 11 martie, a modificat legea 14/1992 a SRI şi a adăugat un nou alineat, cel de-al doilea, bolduit:

„La articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.

Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală specială conform art. 55 alin. (5), (6) Cod de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor  de supraveghere tehnică, conform prevederilor aceluiaşi cod.”

Ce fac organele de cercetare penală speciale

Ordonanţa Guvernului a modificat şi alineatul 2 al articolului 57 din Codul de procedură penală şi a adăugat o nouă frază, cea bolduită:

„ Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvîrşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvîrşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei ori a personalului acesteia.

De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.”

Ce fac organele de cercetare penală speciale în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari

Atunci cînd un ofiţer SRI este anchetat penal de procurorii militari, la anchetă participă şi un ofiţer SRI de la Protecţia lor Internă. Potrivit unor surse din cadrul SRI, raţiunea ar fi că anchetatorii din afara SRI s-ar descurca cu greu în desluşirea unor proceduri, regulamente şi mecanisme interne ale serviciului.

Care sunt cazurile de siguranţă naţională ce vor fi anchetate şi de SRI

Potrivit Codului Penal, Titlul X, infracţiunile contra securităţii naţionale sunt:

Trădarea, Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat, Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat, Acţiuni împotriva ordinii constituţionale, Înalta trădare,  Acţiunile ostile contra statului, Spionajul, Atentatul care pune în pericol securitatea naţională, Atentatul contra unei colectivităţi,  Actele de diversiune, Comunicarea de informatii false, Propaganda pentru război,  Compromiterea unor interese de stat,  Divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, Infracţiuni contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, Constituirea de structuri informative ilegale, Nedenunţarea unor infracţiuni contra securităţii naţionale, Cauze de reducere a pedepsei, Sancţionarea tentativei.

Exemplu

Extremiştii unguri Beke Istvan şi Zoltan Szocs, care ar fi vrut să detoneze o bombă artizanală la Târgu Secuiesc pe 1 decembrie 2015,  sunt acuzaţi de tentativă şi instigare la săvîrşirea infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Cum explică Ministrul Justiţiei

Am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi, până la urmă, siguranţa cetăţeanului, pentru că am zis “România este o ţară mai sigură decât altele” (…) Deci, cred că o agendă, repet, europeană ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor“, a precizat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, după şedinţa de Guvern de vineri seara când a fost adoptată ordonanţa interceptărilor.

SRI nu mai poate face “acte de urmărire penală” în restul cazurilor

În rest, serviciile secrete au fost eliminate din procesul de realizare a probelor în cazurile penale de corupţie sau de orice alt tip.

Cu o excepţie, desigur.

Atunci când, să zicem, SRI urmăreşte extremişti unguri sau de altă naționalitate, pe mandat de siguranţă naţională (MSN) şi constată că aceştia dau mită unor oficiali ai statului român. Potrivit legii, informaţiile şi probele privind infracţiunile de corupţie trebuie trimise la DNA care îşi va face propria anchetă pe mandat judiciar de supraveghere tehnică (MST) cu proprii oameni, fără SRI, ca urmare a deciziei CCR.

S-a eliminat sintagma cu bucluc

După decizia Curţii, Guvernul a eliminat sintagma “ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul articolului 142 al Codului de procedură penală:

Alineatul (1) al articolului 142 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”, se arată în ordonanţa Guvernului.

Cine va face interceptările şi filajele pentru Justiţie

Potrivit modificărilor introduse de Guvern ca urmare a deciziei CCR, vor fi 5 jucători pe scena interceptărilor: serviciile, DNA, DIICOT, Parchetul general şi Poliţia.

Parchetele “vor avea ţeavă directă

Parchetele şi Poliţia vor face interceptări cu proprii lor poliţişti judiciarişti. Aceştia se vor conecta în mod direct la operatorii de telefonie şi internet, prin serverul SRI. Practic, aşa cum spun procurorii în jargonul lor, “vor avea ţeavă directă” la providerii de telefonie şi internet.

Procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea datelor şi informaţiilor colectate (…)  

Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică”, se arată în două noi alineate introduse în articolul 142 din Codul de procedură penală.

Se elimină aşadar oamenii SRI, chiar dacă se operează tot cu aparatura lor:

“(2) Pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice (…)

(3) Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare”, sunt două noi alineate adăugate prin ordonanţă la articolul 8 din legea SRI.

Mai mulţi poliţişti la parchete. DIICOT şi Parchetul general vor avea servicii tehnice proprii precum DNA

Guvernul a alocat încă 120 de ofiţeri de poliţie judiciară către DNA, DIICOT şi Parchetul general. Noutatea e că DIICOT şi Parchetul general vor avea propriile servicii tehnice menite să facă interceptări în mod direct, fără mijlocirea SRI, chiar dacă se va lucra cu aparatura serviciului.

Ce probleme mai trebuie rezolvate

Chiar dacă procurorii şi poliţiştii vor avea acces direct la providerii de telefonie şi internet ca să facă interceptări ale comunicaţiilor (convorbiri telefonice, mesaje tip sms, mms, whatsapp, etc), rămâne de rezolvat problema celorlalte tipuri de supraveghere:

  • Interceptările ambientale. Lipsiţi de suportul tehnic şi logistic al SRI, serviciul tehnic al DNA, de exemplu, va fi nevoit să se descurce singur cu cei 24 de poliţişti, la care se adaugă cei 40 primiţi ieri. Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi spunea însă că are nevoie de 120 de poliţişti noi, nu doar de 40, de un sediu secundar, maşini şi echipamente. Ofiţerii SRI erau mult mai bine pregătiţi în operaţiuni de pătrudere în spaţii închise şi amplasare de tehnică de înregistrare audio-video.
  • Filajul specializat. Potrivit unor surse DNA, procurori vor avea o problemă în ce priveşte filajele fiind lipsiţi de suportul serviciilor secrete, special antrenate în acest scop. E greu de crezut că procurorii şi poliţiştii DNA vor avea capacitatea să facă filaj şi fotografiere precum am văzut în imaginile cu Elena Udrea şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica la shopping la Paris (deşi în acest caz particular, toate sursele din cadrul agenţiilor de aplicare a legii susţin că fotografiile cu Udrea şi Bica la Paris ar fi fost făcute de paparazzi plătiţi de Bogdan Buzăianu, considerat cel mai important dintre băieții deştepți din Energie, în scopul de a le şantaja pe cele două, după ce l-ar fi dat mită ca să scape de dosarul Hidroelectrica de la DIICOT)

Cine verifică cum se pun în aplicare mandatele de supraveghere tehnică

Potrivit ordonanţei Guvernului, o dată la 6 luni, judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor verifica punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică (MST):

Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală”, se arată în ordonanţa Guvernului.


Recomandări

3 thoughts on “Surpriză în ordonanța privind interceptările. SRI a ajuns organ special de cercetare penală în cazurile de siguranţă naţională şi terorism

  1. Pingback: Fara Cenzura | Stiri Directe - Adpres.net

  2. Pingback: Surpriză în ordonanța privind interceptările. SRI a ajuns organ special de cercetare penală în cazurile de siguranţă naţională şi terorism – Știri și anunțuri

  3. Pingback: Gabriel Bejan – România Curată. Unde greșește grav SRI în problema interceptărilor – AlbaStiri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *