Alina Mungiu-Pippidi

O plecare din țară

Țările pe bază de nepotism despre care scriu  (Italia, Grecia, Tunisia, Ucraina…) sunt cam peste tot la fel – o unică patrie în care te recunoști cu jale; dar poți să și ții la o asemenea patrie, să ajungi să o privești cu îngăduință, să încerci să o protejezi – în van, adesea – de excesele de violență, partizanat orb și egoism.

Am avut întotdeauna obiceiul de a asocia oameni tineri, atunci cînd am avut o comandă importantă, fie de la un editor de bună calitate, fie de la o mare instituție internațională, ca să îi ajut să își creeze o istorie de publicații de calitate sau un CV de consultanță, deși eu îmi ajung cu prisosință mie însămi – scriu repede și ușor și acopăr totul mai repede de una singură. Obicei început de 20 de ani și de care au beneficiat o mulțime de tineri de la SAR, care azi lucrează mai toți în instituții europene. Motivul principal era dorința de a mă deosebi de unii dintre profesorii mei din tinerețe, care făceau pe dos: mă puneau să traduc ceva și pe urmă se semnau toți pe acea traducere, de parcă era lucrare originală (unul din motivele pentru care am abandonat psihiatria fără regrete). După cum am avut ocazia să văd în acest an, obiceiul continuă: un plagiat, care mi-a fost semnalat chiar la un rector cîștigător la competiția de universități curate, a fost atribuit imediat studentului, semnat ultimul, pentru a-i disculpa pe toți profesorii semnați înaintea lui; ei nu scriseseră un rînd, oricum, așa că nu erau responsabili de vreun plagiat. Din punctul lor de vedere, greșiseră că au avut încredere în student și atît (iată de ce plagiatul luat separat nu explică suficient patologia fraudei academice la români).

Oare de ce, în 25 de ani, România s-a schimbat așa de puțin? Ținîndu-mi cu întîrziere discursul de șef de promoție, cînd mi-am lansat cartea la Iași, am avut proasta inspirație să amintesc că am făcut ceva normal, plecînd din viața mea integral aranjată, din universitatea unde tatăl meu era profesor și decan, la 25 de ani, doar cu o geantă de umăr și o mașină de scris est-germană. Nu mi-am dat seama că mulți din cei care mă ascultau, oameni perfect cumsecade de altfel, lucrau acolo pentru că și părinții lor lucraseră acolo. Așa funcționează societatea asta. Nu mai departe de vara trecută, fiul ministrului Toader se angajase la el în departament. Ce am făcut eu acum 25 de ani nu a fost nici o secundă imitat de nimeni, nici măcar prețuit (prețuirea pe care o întîlnesc în România este prea adesea datorată doar reputației internaționale și nu exemplului). Dimpotrivă. Deși lumea mi-a strîns mîna pe stradă mereu, la EBA, la opoziția la M…PSD și la alte asemenea, totdeauna am văzut și o frică, o jenă chiar. Lumea care se cere în selfieso face cum s-ar duce la parcul de curiozități. Nici gînd să imite acest comportament bizar: a lăsa la o parte avantajele pe care ți le dă poziția privilegiată, pentru a asuma competiția de pe poziții egale; mai ales că există atîtea scurtături ca să te prefaci integru: poți înjura pe Băsescu, Dragnea, poți semna ”fără penali”etc. Românii nu imită pe nimeni din spectrul de sus, emulează în schimb arătatul degetului mijlociu jandarmului și consideră că e normal ca un copil să crească cu M… și profund anormal ca agențiile de protecție a copilului din țări scandinave să ia copiii de la asemenea persoane, pentru a-i redistribui unor părinți mai vrednici. Și toate astea, în timp ce ficțiunea se menține la români: că masa populară e cumsecade, că elitele politice sunt numai ele corupte, iar intelectualii nu dau exemplu.

Vara asta am avut comenzi mai frumoase ca niciodată, așa că a fost rîndul altor tineri (germani de data asta) să lucreze cu mine. Cu primul student am scris cele 10 000 de cuvinte la intrarea de dicționar Corupție și dezvoltare (prima dată cînd dicționarul de economie Oxford va include corupția, considerată pînă nu demult un subiect neacademic). Pe al doilea l-am luat cu mine o lună la Sinaia, unde, în afară de  noua mea ocupație – spre amuzamentul cartierului – cositul, am lucrat la o carte pentru Cambridge University Press: cum și dacă UE reușește să coboare corupția în țările membre, țările asociate și țările (127 la număr) unde dă ajutoare. Dat fiind că studiile mele de caz sunt Italia, Grecia, Balcanii, Ucraina, Turcia, Egipt, Tunisia, Ghana și Tanzania, voiajul e mai degrabă deprimant – nu cel real, în acela învăț multe lucruri, deși nimic din ceea ce nu aș fi putut ghici fără să mă mișc din pridvorul casei Stere, casa mea părintească din Iași, sau a casei Iorga, casa mea din Sinaia. Pentru că țările pe bază de nepotism sunt cam peste tot la fel: o unică patrie în care te recunoști cu jale, indiferent de spațiu și chiar de timp; soțul meu lucra paralel la editarea jurnalului lui Nicolae Iorga, bunicul lui (celălalt a fost arheologul, grec de origine, Dionisie Pippidi), pentru anii 1938-1940, și, deși noi nu avem televizor, iar el nu folosește nici Internetul, asemănările tot săreau în ochi.

Dar poți să și ții la o asemenea patrie, să ajungi să o privești cu îngăduință, să încerci să o protejezi – în van, adesea – de excesele de violență, partizanat orb și egoism; și poți să te bucuri cînd alții văd partea ei umană și se lasă atrași de ea. Nu l-am condus la aeroport pe studentul meu german – era zi de trafic și am preferat să îl urc în tren, cu oarecare grijă. El a insistat să își ia bilet online – eu nu știam că e posibil în România și l-am avertizat că nașul l-ar putea taxa. Nici vorbă. Mi-a scris două mesaje din tren – unul: că biletele online funcționează perfect, dacă spui că ai plătit online, nici nu îți cere nimeni telefonul; altul: că stă lîngă cinci Roma care sunt incredibly nice, au un pui adevărat cu ei, viu, și vor să își împartă sandvișurile cu străinul.

Cum, după studentul meu, am plecat și eu, m-am gîndit ca la următorul text să vă las cîte ceva din ce am lucrat, ce e relevant pentru România. Deși nu cred, în mod real, că autodistrugerea asta pe care o văd în România are vreo legătură cu anticorupția – degeaba îmi reproșează cei de la Criticataccă anticorupția a fost la baza radicalizării populiste pe care o vedem (anticorupția mea a fost plecarea din Universitate și gesturile personale pe care le-am făcut, și nu am văzut pe nimeni să se ia după ele). Trupa asta, care nu a ieșit să o apere pe Kovesi dar apără M…PSD, nu am creat-o eu sau ai mei.

Unde, anume, se plasează corupția românească în cea din Europa de azi? Data viitoare încep să public cîteva selecții din ce am scris peste vară, pentru cine vrea să înțeleagă și nu doar să meargă cu jalba la Bruxelles, ca pe vremuri la Țarigrad. Mulțumesc traducătorilor și nu vă mai autodistrugeți, nu e asta calea spre salvare. Cam asta e tot ce vă pot spune la finalul unei veri care sper că a fost la fel de productivă pentru voi ca și pentru noi.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

38 thoughts on “O plecare din țară

  1. Juverdeanu Petre-Emil

    Felicitari Doamna Mungiu, va respect pentru tot ce faceti si scrieti. Casa Stere o cunosc, mama dvs mi-a fost profesoara de limba romana 8 ani. Si suntem si vecini: locuiesc in casa profesorului Petre Botezatu, unchiul meu.

    Reply
  2. CMC

    „Unde, anume, se plasează corupția românească în cea din Europa de azi? ”
    Nu prea inteleg cum vreti sa stabiliti asta.
    Deja suntem popularizati ca fiind cea mai corupta tara si nu se va termina pana nu ne aduc in situatia Greciei: jefuiti de toate resursele si datori vanduti pe armamentul cumparat degeaba.

    „Transparency International pozitioneaza Romania printre cele mai corupte tari din Uniunea Europeana si Bruxelles-ul monitorizeaza indeaproape sistemul judiciar romanesc”
    Asta dupa zeci de ani de anticoruptie tip Basescu si Kovesi.

    Ce o sa mai stabiliti dumneavoastra, cand jocul e deja facut si cine e de alta parere e cu rusii.

    Reply
    • Cornel

      Deci,d-voastra tineti sa spuneti ca exista coruptie in Romania din cauza doamnei Kovessi,gresesc? Amintesc ca doamna Kovessi tocmai a fost data afara din DNA tocmai de cei acuzati de fapte grave de coruptie care sunt cocotati la conducerea statului. Si atunci va intreb,cine sunt adevaratii vinovati,coruptii puternici sau procurorii invinsi?

      Reply
      • CMC

        Din 2006 si pana in 2018, cat timp a fost procuror sef (General + DNA) era suficient timp timp sa eradicheze coruptia.
        Si ce sa vezi:
        – fratele presedintelui – corupt (prins doar pentru ca mituitorii isi cereau banii inapoi, ca sa nu mai vorbim de demiterea procurorului Iacobescu);
        – ALRO – nimic;
        – Microsoft – prescris; Nici un inculpat strain !!!!
        – Florica+ Pescariu facuti scapati.
        – Udrea-Cocos isi faceau mendrele pe la ANRP;
        – Ghita – jefuia ani de zile;
        – Schweighhoffer jefuia de zor;
        – autostrazi – nimic de semnalat;
        – Camelia Bogdan – luat bani de la o parte din proces;
        – Coldea in Seychelles si Toscana;
        – Procurorii de exceptie de la Ploiesti;
        – protocoale dubioase si cu semnatura falsificata;
        Mai vreti?

        Reply
      • marian

        Cel mai mare succes al DNA a fost destructurarea retelei Voicu, acel Costiniu fiind in afara de judecator ICCJ, un corifeu al dreptului romanesc, profesor, autor de manuale si soț al celebrei doamne Viorica- CSM. Doar asa s-au deschis portile pușcăriilor pentru multi politicieni.
        Un mare eșec a fost cu reteaua Bârsan, care avea soțul direct la CEDO.
        Deci unde se plaseaza coruptia romaneasca? Fix la vârful țării.

        Reply
  3. laur22

    Nepotism (& coruptzia ucide) Koreean style
    De Laur 22
    @jo
    Prostea Coreea de Sud (la fel ca si Taiwanul dar despre el cu lata ocazie) e una dintre cele mai corupte tzari din lume. Shi nu are asha ca in Ro o coruptzie haotica ci una institutzionala administrativ birocratica.

    Hai sa itzi listez cateva „realizari” ala coruptziei din Coreea de Sud.
    Inainte de catastrofa de la shoping ceneter de „colectivul” lor cand acesta s-a prabushit peste cumparatori ingropandu-i de vii shi omoarandu-i exista o inspectzie de stat in constructzii care dadea aprobari. Shopping mall-ul avea toata aprobarile OK.
    Shi atunci cum de s-a prabusit ?
    Pai aprobarea originala era ca la etajul 5 sa se faca ceva …..shi mai apoi acolo s-a facut altceva (Acte aditzionala daca itzi suna cunoscut).

    Pe ceva -ul original proiectul era beton
    Pe proiectul modificat proiectul a fost asha cum s-a dovedit moloz.

    Conculzie hai sa vedem cum stam la nivel de Seul cum stau cladirile in care locuim fie ca vorbim de Seul – coreea de Sud ori de orice orash din Turcia.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Sampoong_Department_Store_collapse
    „Reaction
    The initial reaction was enormous public outrage that led to months of demonstrations on the streets. The disaster later led to skepticism and fears regarding safety standards on other engineering projects undertaken as South Korea experienced an economic boom during the 1980s and 1990s, and it resulted in a review of South Korean safety regulations; the incident also revealed the level of corruption among city officials, who were willing to accept payoffs with little regard for public safety.”

    In urma review-ului ordonat de primul ministru la toate cladirile din Seul s-a descoprit cu stupoate ca ~70% din cladiri nu mairespectau la data verifcarii codul de securitate in constructzii shi mai rau decat atat ca 20% dintre ele nu era cu putzinta sa fie modificate astfel incat sa devina conforme shi au trebuit sa fie demolate. Cum a fost cu putitza asha ceva ?

    https://www.theguardian.com/cities/2015/may/27/seoul-sampoong-department-store-disaster-history-cities-50-buildings

    „“People should do their best at their jobs,” said Jeong Gwang-jin, a prominent lawyer who lost three daughters in the Sampoong Department Store. “This accident happened because they didn’t.” The prioritisation of size and quantity over safety and quality demanded by South Korea’s ideology of accelerated nation-building, expressed as a practice of accelerated city-building, visited this resoundingly third-world accident on Seoul’s newly minted upper-middle class.”

    Sau in vorbele unui sef oricare ar fie el care exprima mantalitatea de :

    „You do not come and tell me why this or that isn’t possible you make it happen or you move out and make space for somebody else to make it happen”

    Asha arata “coruptzia” care ucide.

    A shi nu doar in constructzia de cladiri ci si in constructzia de nave.
    Unde modificari succesive au facut un feribot sud coreean sa nu mai fie sea worthy astfel incat s-a rasturnat ucidand o promotzie intrega de absolvenzti a unui liceu.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Sinking_of_MV_Sewol
    „the South Korean coast guard concluded that an „unreasonably sudden turn” to starboard, made between 8:48 and 8:49 a.m. (KST), was the cause of the capsizing. According to the Coast Guard, the sudden turn caused the cargo to shift to port, causing the ship to list and to eventually become unmanageable for the crew.”


    Secondary causes
    Secondary causes also contributed to the capsizing of the ferry by decreasing the restoring force. The crew of the ferry stated that the lack of restoring force was a cause of the disaster. The Prosecution/Police Coalition Investigations Headquarters (검경합동수사본부) is currently investigating secondary causes which could have lessened the ship’s restoring force.

    Renovations which added extra passenger cabins have been proposed as a main secondary cause by Kim Gill-soo (Korean: 김길수), a professor in the maritime transport technological department at the Korea Maritime University. This possible cause has also been supported by the captain, as well as Lee Sang-yun.

    Asa arata coruptzia care ucide intr-o tara bogata.

    Shi daca Alina n-ar fi inganfata care este shi ar pune mana pe un manual de management comparativ ar afla ca este posibil sa ai rezultate bune ca shi manager shi in tzarile cu mentalitate paternalista. ADICA CEL CARE SUNT IN MOD FUNDAMENTA CORUPTE. Daca daca tu ca manager asteptzi sa obtzii rezulate doar dupa ce schimbi mentalitatea tzarii mai bine intzi gasesti o alta meserie shi nu mai incurci locul de pomana. In Coreea de Sud ca sa deschizi o rafinarie in 1980 aveai nevoie de 200 de aprobari de la 100 de institutzii. Mai mult detalii despre cum de s-a putut dezvolta exploziv Coreea de Sud fara democracy & rule of law luatzi de aici http://bti2006.bertelsmann-transformation-index.de/132.0.html?L=1

    Asha a n-ar fi rau sa fie bine da ghinion de nesansa nu este.
    Deci tu ca inginer or manager nu ai intotedeuna sansa de a avea orice itzi trece prin cap shi ai auzit ca exista la dispozitzia ta. Fiie ca esti in Coreea de Sud ori in Romania.
    Si pricepera este in a face ce se cere din ceea ce exista daca acesta este posibil shi cel mai adesea este.

    Vorbaciosii astia care se dau cu curul de pamant ca nu li se da destul incerca sa isi acopere aceasta lipsa de pricepere cu o lunga lor litanie de plangeri care nu mai impresioneaza de mult pe nimeni.

    Shi uite uite de aceea nu exista inca nici-un avion care sa zboare mai repede decat SR-71 care a zbura prima data in 1964.

    Reply
  4. laur22

    Nepotism (& coruptzia ucide) Koreean style

    Coreea de Sud (la fel ca si Taiwanul dar despre el cu o alata ocazie) e una dintre cele mai corupte tzari din lume. Shi nu are asha ca in Ro o coruptzie haotica ci una institutzionala administrativ birocratica.

    Hai sa itzi listez cateva „realizari” ala coruptziei din Coreea de Sud.
    Inainte de catastrofa de la shoping ceneter de „colectivul” lor cand acesta s-a prabushit peste cumparatori ingropandu-i de vii shi omoarandu-i exista o inspectzie de stat in constructzii care dadea aprobari. Shopping mall-ul avea toata aprobarile OK.
    Shi atunci cum de s-a prabusit ?
    Pai aprobarea originala era ca la etajul 5 sa se faca ceva …..shi mai apoi acolo s-a facut altceva (Acte aditzionala daca itzi suna cunoscut).

    Pe ceva -ul original proiectul era beton
    Pe proiectul modificat proiectul a fost asha cum s-a dovedit moloz.

    Conculzie hai sa vedem cum stam la nivel de Seul cum stau cladirile in care locuim fie ca vorbim de Seul – coreea de Sud ori de orice orash din Turcia.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Sampoong_Department_Store_collapse
    „Reaction
    The initial reaction was enormous public outrage that led to months of demonstrations on the streets. The disaster later led to skepticism and fears regarding safety standards on other engineering projects undertaken as South Korea experienced an economic boom during the 1980s and 1990s, and it resulted in a review of South Korean safety regulations; the incident also revealed the level of corruption among city officials, who were willing to accept payoffs with little regard for public safety.”

    In urma review-ului ordonat de primul ministru la toate cladirile din Seul s-a descoprit cu stupoate ca ~70% din cladiri nu mairespectau la data verifcarii codul de securitate in constructzii shi mai rau decat atat ca 20% dintre ele nu era cu putzinta sa fie modificate astfel incat sa devina conforme shi au trebuit sa fie demolate. Cum a fost cu putitza asha ceva ?

    https://www.theguardian.com/cities/2015/may/27/seoul-sampoong-department-store-disaster-history-cities-50-buildings

    „“People should do their best at their jobs,” said Jeong Gwang-jin, a prominent lawyer who lost three daughters in the Sampoong Department Store. “This accident happened because they didn’t.” The prioritisation of size and quantity over safety and quality demanded by South Korea’s ideology of accelerated nation-building, expressed as a practice of accelerated city-building, visited this resoundingly third-world accident on Seoul’s newly minted upper-middle class.”

    Sau in vorbele unui sef oricare ar fie el care exprima mantalitatea de :

    „You do not come and tell me why this or that isn’t possible you make it happen or you move out and make space for somebody else to make it happen”

    Asha arata “coruptzia” care ucide.

    A shi nu doar in constructzia de cladiri ci si in constructzia de nave.
    Unde modificari succesive au facut un feribot sud coreean sa nu mai fie sea worthy astfel incat s-a rasturnat ucidand o promotzie intrega de absolvenzti a unui liceu.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Sinking_of_MV_Sewol
    „the South Korean coast guard concluded that an „unreasonably sudden turn” to starboard, made between 8:48 and 8:49 a.m. (KST), was the cause of the capsizing. According to the Coast Guard, the sudden turn caused the cargo to shift to port, causing the ship to list and to eventually become unmanageable for the crew.”


    Secondary causes
    Secondary causes also contributed to the capsizing of the ferry by decreasing the restoring force. The crew of the ferry stated that the lack of restoring force was a cause of the disaster. The Prosecution/Police Coalition Investigations Headquarters (검경합동수사본부) is currently investigating secondary causes which could have lessened the ship’s restoring force.

    Renovations which added extra passenger cabins have been proposed as a main secondary cause by Kim Gill-soo (Korean: 김길수), a professor in the maritime transport technological department at the Korea Maritime University. This possible cause has also been supported by the captain, as well as Lee Sang-yun.

    Asa arata coruptzia care ucide intr-o tara bogata.

    Shi daca Alina n-ar fi inganfata care este shi ar pune mana pe un manual de management comparativ ar afla ca este posibil sa ai rezultate bune ca shi manager shi in tzarile cu mentalitate paternalista. ADICA CEL CARE SUNT IN MOD FUNDAMENTA CORUPTE. Daca daca tu ca manager asteptzi sa obtzii rezulate doar dupa ce schimbi mentalitatea tzarii mai bine intzi gasesti o alta meserie shi nu mai incurci locul de pomana. In Coreea de Sud ca sa deschizi o rafinarie in 1980 aveai nevoie de 200 de aprobari de la 100 de institutzii. Mai mult detalii despre cum de s-a putut dezvolta exploziv Coreea de Sud fara democracy & rule of law luatzi de aici http://bti2006.bertelsmann-transformation-index.de/132.0.html?L=1

    Asha a n-ar fi rau sa fie bine da ghinion de nesansa nu este.
    Deci tu ca inginer or manager nu ai intotedeuna sansa de a avea orice itzi trece prin cap shi ai auzit ca exista la dispozitzia ta.
    Fie ca esti in Coreea de Sud ori in Romania.
    Si pricepera este in a face ce se cere din ceea ce exista daca acesta este posibil shi cel mai adesea este.

    Vorbaciosii astia care se dau cu curul de pamant ca nu li se da destul incerca sa isi acopere aceasta lipsa de pricepere cu lunga lor litanie de plangeri care nu mai impresioneaza de mult pe nimeni.

    Reply
    • Dumitru

      Citez din textul de pe site : „However, deficits of democratic transformation still remain. Problems include the continuing weakness of the rule of law, corruption and illicit party financing and an unconsolidated system of political parties. Partisan bias, treating politics as a zero sum game and deepening left-right polarization among the political leadership and the general populace do not allow a sufficient degree of consensus-building and institutional efficiency of the democratic system.” Zici ca-i la noi.

      Reply
      • laur22

        Shi asta dupa 3 decenii de „progrese „.
        Imagineaza-tzi cum arata Coreea de Sud in anii de gloria a cresterii sale economice explozive.
        Ei ei au shi un termen pentrui asta nu e „Capitalism de Cumetrie” e „chaebol”.
        https://en.wikipedia.org/wiki/Chaebol

        http://businessresearcher.sagepub.com/sbr-1863-103804-2830718/20170821/south-koreas-conglomerates
        „South Korea has rocketed from poverty to global economic leadership in the last half-century on the strength of massive conglomerates that specialize in electronics, telecommunications, autos and steel. These family-owned firms, called chaebols, include international brands such as Samsung, Hyundai and LG. While chaebols helped lift the country out of privation and continue to provide a massive global platform, many South Koreans now question their outsized influence and close ties to government. The economy has stagnated since the early 2010s, and political and business leaders have been jailed this year over corruption allegations. Some experts say chaebols must be reformed by curbing nepotism and insider dealing if South Korea is to restart its economy and cure many societal ills, including government corruption, income inequality and a lack of startups. Yet unraveling such complex government and business entanglements could be a decades-long process.”

        Deci nu doar ca se poate sa cresti economic in plin nepotism shi coruptzie genaralizata da uite chiar tu folosesti produsele uneui asemnea model economic care reusheste deshi profund corupt sa realizeze dominatzia tehnologica globala in anumite remuri economice.
        Shi asta nu e opinie astea sunt fapte

        Shi chaebols corean e mult diferit de keiretsu japonez deshi in esentza lor amandoua sunt la fel de toxice pentru in „fail level plain field” care I se impune Romaniei.

        Amandoua tzarile au atins superioriatea tehnologica si dominatzia globala in anumite ramuri economice nu in ciuda ci cred eu ca DEOARECE au folosit asemenea mecanisme de a scurtcircuita „societatea shi economia deschisa” care e atat de mult pupata in cur in Romanai desi factual a produs rezultate econoimice DEZASTRUOASE la noi.

        Dar desigur intotdeuna in cazul doctrinelor acestea colonialist neo-liberale vina nu e in ele ci in aplicarea lor insuficienta , nu asha ?

        Shi da asta e scenariul de care se tem cei care ai bagat Romania in chingile UE ca s-ar putea repeta si in Ro shi de aceea MCV, Rule of law , neinterventzia statului in economie shi procedure de infringement & Co :

        „Government-chaebol cooperation was essential to the subsequent economic growth and astounding successes that began in the early 1960s. Driven by the urgent need to turn the economy away from consumer goods and light industries toward heavy, chemical, and import-substitution industries, political leaders and government planners relied on the ideas and cooperation of the chaebol leaders. The government provided the blueprints for industrial expansion; the chaebol realized the plans. However, the chaebol-led industrialization accelerated the monopolistic and oligopolistic concentration of capital and economically profitable activities in the hands of a limited number of conglomerates.

        Park used the chaebol as a means towards economic growth. Exports were encouraged, reversing Rhee’s policy of reliance on imports. Performance quotas were established.

        The chaebol were able to grow because of two factors: foreign loans and special favors. Access to foreign technology also was critical to the growth of the chaebol through the 1980s. Under the guise of „guided capitalism,” the government selected companies to undertake projects and channeled funds from foreign loans. The government guaranteed repayment should a company be unable to repay its foreign creditors. Additional loans were made available from domestic banks. In the late 1980s, the chaebol dominated the industrial sector and were especially prevalent in manufacturing, trading, and heavy industries.

        The tremendous growth that the chaebol experienced, beginning in the early 1960s, was closely tied to the expansion of South Korean exports. Growth resulted from the production of a diversity of goods rather than just one or two products. Innovation and the willingness to develop new product lines were critical. In the 1950s and early 1960s, chaebol concentrated on wigs and textiles; by the mid-1970s and 1980s, heavy, defense, and chemical industries had become predominant. While these activities were important in the early 1990s, real growth was occurring in the electronics and high-technology industries. The chaebol also were responsible for turning the trade deficit in 1985 to a trade surplus in 1986. The current account balance, however, fell from more than US$14 billion in 1988 to US$5 billion in 1989.

        The chaebol continued their explosive growth in export markets in the 1980s. By the late 1980s, the chaebol had become financially independent and secure, thereby eliminating the need for further government-sponsored credit and assistance.

        By the 1990s, South Korea was one of the largest newly industrialized countries and boasted a standard of living comparable to industrialized countries. „

        Reply
    • Fane_1

      Domnule, Intamplator am trait foarte mult timp in South Korea, am muncit si am multi prieteni acolo . Sa stiti ca multi vad, putini cunosc. Aceasta tara a fost creata sa fie ca o proasta, iar coruptia este impusa de cei care o mulg.

      Reply
        • laur22

          Care retzeta ?
          Aia care a generat prin „creata sa fie ca o proasta, iar coruptia este impusa de cei care o mulg.” adica prin CORUTZIE shi MULGERE urmatorul rezultat :
          „By the 1990s, South Korea was one of the largest newly industrialized countries and boasted a standard of living comparable to industrialized countries. „

          Ori aia care se opune la asha ceva ?

          La „capitalismul de cumetrie” cu finatzare straina neconditzionata (no string attached) shi nu pentru „infrastructrura” ci pentru creare de la verde de noi ramuri economice, adica o mega-coruptzie de stat monitorizata de serviciile secrete in cardashie cu mega-baroni locali care au decis ca tzara nu mai poate sa-i incapa, care coruptzie genereaza uneori cand e aplicat fara scrupule shi fara sanctziuni economica o crestere economica exploziva.

          Ori la cea care prin level plain field garanteaza inapoierea economica perpetua a Romaniei pe model banana republic ?

          Alegerea este a voastra ca au mulg de la alta vaca.

          Shi nu cred ca e corect ca sa va pun eu doar voua shi nu shi mie pielea pe batz in sperantza ca daca va miscatzi suficient de repede inainte sa se prinda cenzorul global shi sa se schimbe conjunctura o sa apucatzi shi voi un mai bine, facut de voi prin voi pentru voi.
          Da asta nu ma impiedica sa vad obiectiv cum stau lucrurile.

          Reply
          • Dumitru

            Asta nu merge in Romania. Asiaticii au (aveau) un cult al muncii pe care romanii nu il au. In Romania baronii locali nu vor decat sa fie considerati mici dumnezei, insa gandesc mic si nu lasa nimic in urma care sa fie util societatii in ansamblu. Iar oamenii n-au mentalitate de sclavi, ci doar de slugi, fiind dispusi sa fie tutzeri, dar nu sa munceasca daca lor nu le iese ceva (fiecare asteptand sa devina si el un mic dumnezeu pentru altii).

  5. rcampeanu

    Bun articol, dar chiar nimic, scuze lumpenilor? batuti aiurea?
    Din nou Iorga, sef de promotie..
    A mai
    Cele bune

    Reply
  6. Radu

    O plecare temporara, nu? Ca nu putem lasa sa va alunge aceasta banda de jeguri si nici nu putem ramane fara unul din putinii oameni care le spune pe nume lumpenilor, oricine ar fi ei!

    Reply
  7. alex de shanghai

    eu cred ca ceea ce ati facut dumneavoastra acum 25 de ani este „imitat” in fiecare secunda de cei din lumpendiaspora

    Reply
  8. maria

    gresiti foarte tare….suntem multi, cel putin mie mi-ati fost ptofesoara, care va apreciem mult….dar nu putem sa va tansmitem asta

    Reply
  9. Dragos

    Sandvisurile de la „incredibly nice roma people” contineau somnifere. Al 3-lea mesaj nu a mai venit, pentru ca deja trecuse la vise frumoase, si mai disparuse si divaisul de mesaje.

    Reply
  10. Culi

    Pentru ca in 25 de ani aproape tot atatia ministri de invatamat si fiecare a schmbat cate ceva(in rau) ,diplome, masterate, vandute etc etc deci patura intelectuala este mediocra .Sute de mii analfabeti ,oficial.Greu de revenit.

    Reply
    • Dumitru

      A propos de analfabetism : „Ministri de invatamant” -> ministri ai invatamantului; „schmbat” -> schimbat. „Sute de mii analfabeti” -> Sute de mii de analfabeti.
      PS: in general nu fac astfel de comentarii, insa acum era vorba de analfabetism (si deci atentie la ortografie si la gramatica).

      Reply
  11. Dumitru

    AMP se vede foarte diferita de ceilalti romani. Eu nu o vad asa, pentru ca pare sa sufere de acelasi complex de superioritate pe care il contracta cam toti romanii incepand din momentul in care li se pare ca au bani sau o situatie (materiala sau intelectuala) buna. The God complex (cf. https://en.wikipedia.org/wiki/God_complex) e foarte bine caracterizat in articolul asta („sentiment of personal ability, privilege, or infallibility”).

    Nu am inteles discutia legata de doctoranzi – poate doar sa spuna ca unii (intre care AMP) ar fi mai linistiti fara doctoranzi si masteranzi (poate e specific domeniului, la mine e imposibil sa ocupi o zona larga de unul singur pentru ca e de munca mult pentru experimentare).

    Plagiatul in Romania n-are nici o legatura cu nepotismul. Faptul ca e atat de raspandit in Romania, si ca atinge oameni care nu sunt deloc idioti arata gradul de anomie al societatii romane. Tot ce era etichetat „bun” in Romania anului 1989 a fost sistematic discreditat, iar in loc nu a fost pus nimic. Dau trei exemple :

    1. Un poet extraordinar ca Paunescu a fost total marginalizat artistic (politic nu ma intereseaza). Literar, Romania nu mai exista azi (cel putin din punctul meu de vedere, desi in fiecare vacanta incerc sa citesc cate ceva). Pentru a citi ceva, am cumparat din ce in ce mai multe carti de istorie.

    2. Discutia politica critica a fost sistematic descurajata prin argumente-slogan care au evoluat progresiv spre „ciuma rosie”. GDS, cu Liiceanu, Plesu si Paler in frunte s-a proclamat „elita intelectuala” desi nu faceau decat sa deverseze fara convingere idei care nu erau ale lor. Inevitabil, au fost progresiv inlocuiti cu unii si mai amorali, gen Patapievici si Tismaneanu. Iar masa populatiei nu are decat doua solutii in fata acestei propagande : revolta (care azi ia forma votului PSD) sau colaborarea (votul anti-PSD si integrarea in aparatul de propaganda).

    3. Industria a fost sistematic distrusa cu ajutorul primelor guverne fara sa existe un plan clar de inlocuire (ca in Ungaria sau Polonia).

    Atata timp cat Romania nu regaseste un sistem de valori coerent, familia (si deci nepotismul) e poate un refugiu.

    Reply
    • alex

      ‘Aroganta’ e o eticheta foarte la indemana cand vii dintr-o cultura in care ‘smerenia’ e virtutea suprema.
      Personal, am trecut prin renuntari similare celor impartasite de AMP, inainte de a zbura dincolo. Abia experienta asta mi-a servit realitatea in forma dura: raportul dintre aceste doua valori basculeaza intre morala si societate.

      Cu toate ca gasesc derajant-manipulativa generalizarea teoriei lumpenilor, n-as putea sa-i reprosez AMP nici vre-o umbra de naivitate, dupa cum nici de vre-o dezradacinare din traditia smereniei nu o suspectez.

      Reply
  12. marian

    „să încerci să o protejezi – în van, adesea – de excesele de violență, partizanat orb și egoism” – si xenofobia poate fi la fel de periculoasa.

    Reply
  13. Ilma

    Mi se pare că afirmația dvs cf căreia exemplul dvs (de a refuza avantaje și poziții venite nu din meritele dvs, ci din ale familiei) nu a fost urmat de nimeni este o exagerare sau chiar un neadevăr.
    Am fost/Sunt/Suntem mulți cei care preferă să intre în competiție pe cont propriu și nu pe pile, relații, nepotisme și criterii politice. De aceea au plecat din țară. Acolo unde au ajuns nu i-a așteptat nimeni cu masa pusă. Au venit acum la un miting și dvs i-ați ștampilat cu eticheta „manipulați + mahalagii”. N-or fi toți așa și chiar dacă unii au un limbaj mai buruienos, nu spun minciuni sau clișee propagandistice. Cei mai mulți încearcă să spună ce cred. Problema celor care vor o competiție corectă este că sunt mereu dați la o parte de cei cu relații sau de cei preferați pentru obediență și lipsă de școală și de caracter.
    Spuneți că în apărarea lui Koveși n-a protestat nimeni, dar în apărarea celui cu plăcuțele da. Mitingul cu ” M*** PSD” și din cauza acelei demiteri forțate a fost făcut și din multe alte cauze.
    Și încă ceva, e greu să fii urmat ca exemplu la nivel de opinie publică atâta vreme cât te proclami singur ca atare și, în același timp te disociezi superior de toți și de toate întorcând spatele (încă o plecare) și aruncând peste umăr un avertisment ca cel pe care l-ați formulat („Nu vă autodistrugeți!) + acest”noi”(probabil dvs și soțul dvs și tinerii străini care se atașează de casele dvs din țară, dar pleacă la ei acasă) și „voi” (restul). În rest, la nivel de acțiune concretă, să știți că sunt mulți cei care v-au urmat exemplul și mulți cei care vi-l vor mai urma deoarece acest spațiu devine tot mai închis și atmosfera tot mai neprielnică. Numai că, spre deosebire de dvs, aceștia au o altă părere despre răul pe care îl trăim și vor mai protesta.

    Reply
  14. Ciobanul Bucur

    D-na AMP nu are televizor! Pai acum inteleg dece e atat de straina de realitatea romaneasca.
    Daca ar putea privi o singura seara la Haita de manipulatori mercenari de la A3 si ar vedea cum au dus mecanismele manipularii pana la nivel de adevarata arta, cum se mobilizeaza intreaga haita de acolo pentru atingerea obiectivelor pe care si le stabilesc si daca ar cunoaste macar cateva persoane considerata onorabile, unele chiar cu studii superioare, care sunt deja spalate pe creier de haita si care manifesta o ura pe care nici nu pot sa o explice fata de Presedintele tarii, ar intelege dece Dragnea si ai lui au reusit sa puna stapanire pe aceasta tara si acest popor, pe care il cumpara cu banii pe care ii vor achita generatiile viitoare. E de acord D-na AMP ca tara sa fie in fapt stapanita de Haita A3, cea care a decis eliminarea din functie a D-nei Kovesi?

    Reply
    • Dumitru

      Simplul fapt ca folositi (de mai multe ori) expresia „Haita A3” spune multe despre Dvs. Sabloanele astea propagandistice sunt cunoscute in Romania inca de pe vremea stalinismului. Utilizarea lor denota o oarecare lipsa de argumente logice, si vointa de a manipula. Va aduceti aminte de „The axis of evil” folosit de Bush ca sa porneasca un razboi fara motiv ? Ei, e la fel.

      BTW: nu am televizor, insa ma uit din cand in cand la Badea („In gura presei”) pe net. Chiar daca de multe ori nu imi place stilul in care isi face comentariile, inainte de comentarii informatia este prezentata factual (cu surse) si e intr-adevar noua pentru mine. Si rar s-a intamplat sa fie falsa. De fapt, cred ca asta ii doare pe fostii sustinatori ai lui Kovesi – ca Badea este credibil, si ei nu, in ciuda investitiei enorme in propaganda. Dar trebuie sa intelegeti ceva : oricate cursuri de manipulare media ati fi facut la scoala SRI (sau alta) propaganda nu merge cand devine evident ca e propaganda.

      Reply
  15. Cinicul

    Tare ma tem ca doamna AMP se face ca nu vede nepotismul si coruptia de la case mai mari. O coruptie mai eleganta, mai putin mirositoare. Ma refer la nepotism si coruptie in stil mare, nu gainarii de Dambovita sau Bahlui.
    Cand un sef de stat il numeste pe ginerica in echipa de conducere a unei tari asta se cheama nepotism. Cand un grup de lefegii (a se citi lobby-isti) influenteaza politica unei tari in folosul unor grupuri de interese asta se chema coruptie serioasa.

    Reply
  16. PAFI

    De ce exemplul bun, de asumare a competitiei oneste, fara pile, propte, neamuri, nepotisme, nu e urmat si e privit ca o ciudatenie? Pentru ca asta e, o ciudatenie. In tara hotilor, oamenii cinstiti mor de foame! Sa incerci sa lucrezi intr-o institutie de stat – cand spun de stat ma gandesc la tot ceea ce e controlat de stat – pe baza unui concurs pe care vrei sa-l promovezi invatand, e cea mai mare prostie imaginabila si din cauza asta e privita ca o ciudatenie. La stat, adica administratie, invatamant, sanatate, NIMENI nu se angajeaza altfel decat pe pile! Si asta e un motiv pentru care tinerii de valoare pleaca, de ce ar ramane?!

    Reply
  17. abc

    Sunt plecat din țară și am avut oportunitatea în viață să lucru în ceea ce anglosaxonii numesc domeniul de law enforcement evident după absolvirea de cursuri în cadrul unui program specializat în top 100 mondial. Am refuzat să beneficiez de sistemul de nepotism din România și dezgustat am părăsit țara, să joci teatru zilnic era prea mult, în fața unui sistem Pile-Cunoștințe-Relații
    Primă concluzie e universal ca și modalitate socială de a reuși, în Occident se cheamă personal social networking, dar ca abordare principială- nimeni nu te recomandă dacă nu ești în stare să efectuezi munca încredințată onest.
    Revenind la subiectul deschis de dna Mungiu.
    Problema reală e că nu există o abordare interdisciplinară a fenomenului corupției iar dacă în state avansate social se aplică metodic cele mai bune practici și se lucrează constant în rafinarea lor, la noi se începe din nou cu Platon și Aristotel. Ok, au un anumit caracter universal, e bine să-l cunoști pe Kant ca să înțelegi de unde a pornit noțiunea de deontologie profesională, e bine să înțelegi utilitarismul etc etc..dar real în România nu se atacă nimeni la problemele de fond.
    Educația de la vârste timpurii. Educația psihosocială de întărire a regulilor simple de viață comună, de toleranță și respectare a diversității , rezolvarea conflictelor prin comunicare.
    Nu poți avea o societate care avansează fără capacitatea de a munci în grup, fără capacitatea de a recunoaște superstițiile și iraționalul de la prima lor manifestare.
    Apoi privind legile.
    Nimeni nu a făcut un diagramă de tip arbore prin care să se vadă evoluția Legislației Românești stufoasă, generală care derapează de la principiul obiectivului social- protejarea cetățeanului.
    Caracteristica primordială a Legilor este Predictibilitatea aplicării lor.
    De la vlădincă la opincă.
    Ori aici dna Mungiu are o abordare oarecum suprinzătoare a rezolvării problemelor de corupție din societatea românească.
    În opinia repetată a dânsei, tot timpul insistă pe o clasă elitistă care impune ierarhic centralizat de sus în jos bunele practici. Dar în același timp pare să tolereze excesele-abaterile de la normă a unor personalități din acele clase pe principiul utilitarismului machiavelic- nu contează mijloacele contează rezultatul.Rezultatele care se obțin în urma unei asemenea abordări filozofice sunt temporare și inconsistente în timp , e o evoluție în salturi când te dezici de la principiile de bază.
    Argumentele au devenit nu mijloace de a se apropria și mai mult de un adevăr universal, au devenit mijloace de manipulare a celorlați pentru a cădea pe adevărul propriu convenabil mie sau grupului apropiat.
    Se vrea anticorupție în România.
    Păi e simplu.
    Întărirea normei sociale.
    De la vlădincă la opincă și sancționarea conformă și neutră egală conform unor Legi clare, clemente în cazul primei abateri de la normă cu posibilitatea reinserției sociale dar înăsprite ca și consecințe în cazul celei a doua abateri nejustificabile.
    Atât timp cât pe la televizor defilează zilnic deja indivizi deja compromiși și dovediți de sistemul justițieu dar sunt prezentați ca și modele de reușită, ba mai mult au acces la butoanele puterii..nici o șansă.
    Nici una.
    Cu lumpeni sau fără, starea de turbulență și ceață valorică va persista.
    Cred că dna Mungiu a auzit de modul practic în care specialiștii au abordat gradul de corupție în societăți.
    Prin investigarea rezultatului educațional al sistemelor țărilor respective.
    Există un studiu, plata amenzilor de staționare în jurul ONU.
    Ingloba mai multă practică la nivel de lecții și direcții anticorupție decât toate sintezele descriptive pe indicatori. Anticorupția pornește de la modul cum acei cetățeni percep realitatea lor cotidiană , atitudini culturale învățate prin educația de acasă și cea instituțională.
    -de la noțiunea învățată de punctualitate și persistență, planificare anticipată.. capabili de a anticipa corelații cauză -efect, fără short-cut uri posibile.
    -la noțiunea de responsabilitate individuală față de grup.
    Anticorupția începe de la grădiniță și în familie.

    Reply
  18. Dan

    Oare sumtem pe primul loc in lume la AUTODISTRUGRE? Celor care o practica le doresc sa NU AIBA SUCCES.

    Reply
  19. Cristina Gorgos

    Dreptu-i ca nu suntem răspunzători pentru proasta calitate umană a studenților/discipolilor/partizanilor noștri; și ca e foarte greu sa constați c-ai împărțit afecțiune și loialitate unor indivizi cu care nu vrei sa-ti petreci nici măcar cinci minute așteptând tramvaiul, darmite sa țopăi cot la cot cu ei, prin piețe, strigând porcarii. Dar suntem răspunzători, cred eu, pentru neutralitatea păstrată post factum —după ce ne cad ochelarii cu sticla roz de pe nas—fata de aceiași ipochimeni. Personal, am învățat sa trântesc usa in nas unor astfel de specimene abia după ce unul din foștii mei studenți montrealezi, care îmi copiase ani de zile spectacolele fără ca eu sa reactionez in vreun fel, a ieșit cu un interviu televizat in care mi-a atribuit ultimul lui eșec profesional—un spectacol cu Scapin al lui Moliere, absolut infect, anulat din lipsa de public in prima săptămâna după premiera— miorlaindu-se ca eu l-am învățat sa “bage” Comedia dell’arte in teatrul francez. Lucru, de altfel, adevărat— toți studenții mei văd filmul Arianei Mnouchkine când se apuca de Moliere— doar ca versiunea miorlaitului meu n-avea nimic de-a face nici cu comedia italiana, nici cu cea franceza și nici cu genul comic, in general, fiind plictisitor ca dracu și fără nici o idee demnă de exprimat din pornire. După asta, hop, îmi cere scrisoare de recomandare pentru masterat cu alte miorlaieli, apologetice, cum ca fusese ‘tradat’ de actori, hărțuit de ziarista, etc. Am tăiat contactul definitiv, kein scrisoare, kein buna seara pe la (alte) premiere și sindrofii “culturale”, ba chiar am spus pe fata ca m-am înșelat asupra lui, n-are talent și nici minte cata i-am atribuit in timpul studenției. Sunt “rea” acum, nu promovez tineretul din invidie, dar ma simt foarte bine; plus ca recomandările mele contează , deoarece societatea quebecoise e la fel de clientelară ca și cea românească și e bine sa fii “bine” cu toate mediocritățile care-ti trec prin mâini, c-odata ajung la consiliul culturii și nu te finanțează, programat. Revenind la subiect: ma bucur ca s-a întors pe scena Alina cea venită de la Iași cu rucsacul in spate și elanul nonconformist nestirbit; și ca a pus corupția in Dicționar, unde e locul conceptelor, altfel as fi surzit de tot de țipetele discipolilor deveniți practicieni ai anticorupției și, cine știe, poate ne-am fi rătăcit iarasi una de cealaltă, ca in iarna cu Workshop-ul teatrului Bush, ținut la Sinaia, când ne-am despărțit pe drum spre sesiunea de după-amiaza, una venind la “lucru”, ascultatoare, cea de-a doua (Alina) riscând mania organizatoarei (Suteu) ca sa asculte concertul din Capela mănăstirii. E semn de vremuri bune!

    Reply
  20. Cristian

    Ma uit la TV la ministrul justitiei si nu pricep de ce sunt rele protocoalele alea intre SRI si procurori deindata ce unii nu au ce au ailalti si invers, asadar pun resurse in comun. Nu trebuie sa colaboreze institutiile statului impotriva infractorilor? Ori trebuie sa protejam hotii asa cum pare sa fie obiectivul PSD? Nu pricep…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *