Lucian Davidescu

Haosul fiscal explicat în șapte concluzii scurte: cine, ce pierde

Scriam recent că „Revoluția fiscală” se transformă într-o baie de sânge. Ce vedem e doar începutul, și deja e nevoie de efort pentru a distinge ce și de ce se întâmplă. Mai jos, o încercare sumară:

Legea salarizării unitare și „Revoluția fiscală” sunt două lucruri complet separate, care doar se întâmplă simultan. Legea salarizării era absolut necesară, măcar în forma de acum dacă nu una chiar mai dură! Revoluția fiscală” – mutarea contribuțiilor de la angajat la angajator – este o bezmeticie.

1. Ce se întâmplă cu salariile mari de la stat?

Faptul că se aplică în sfârșit grila de salarizare unitară pentru bugetari, cu toate consecințele ei – mai ales scăderi de salarii mari – este singurul câștig. Dacă se aplica în 2010, s-ar fi evitat aproape integral tăierea cu 25% a salariilor. Atunci s-a mers pe principiul că „nici un salariu nu trebuie să scadă” până au scăzut toate otova. De fapt nu chiar toate, la privilegiații sistemului s-au găsit rezolvări mai repede.

2. Ce se întâmplă cu jumătate dintre salariile de la privat?

Mutarea contribuțiilor la angajat, ca exercițiu contabil și matematic, nici nu ajută nici nu încurcă. Dacă ar fi folosit la ceva, putea fi de înțeles, dar așa era cazul să funcționeze principiul „dacă un lucru nu-i stricat, nu încerca să-l repari. Au încercat, în grabă și fără să se gândească la consecințe, și nici măcar n-au avut curajul să meargă până la capăt. Nu avea de ce fi o problemă dacă statul redefinea costul contractual, forțând implicit angajatorii să îl treacă explicit în contract. Doar că n-au făcut-o, din teamă sau din altceva.

Pe de altă parte, mulți dintre angajatori, văzând bezmeticia, s-au temut că totul se poate anula (și se poate!) așa că au amânat să majoreze salariile brute în contractele a două milioane de salariați. Cel mult preferă să-i dea angajatului bonusuri ca să-i completeze netul – e mai prudent așa.

Pentru buget, afaceri și salariați deopotrivă – costuri uriașe, beneficii zero.

3. Cum rămâne cu veniturile din activități intependente?

Deocamdată, depunerea faimosului „Formularul 600” s-a amânat, dar asta nu e neapărat o veste bună, ba chiar dimpotrivă! Din cauză că legea este proastă, a rămas percepția că la veniturile oricât de mari beneficiarul datorează contribuții ca și cum ar lua doar salariul minim. Poate că este adevărat, ceea ce înseamnă că statul a făcut un cadou care nu-i stă n obicei. Sau poate că nu este adevărat, caz în care se va dovedi mult prea târziu. Măcar termenul bezmetic de scurt (între timp expirat după ce n-au depus nici 5% din cei chemați) forța statul să vină cu clarificări. Iar până atunci, nu știm de fapt nimic.

4. Ce se întâmplă salariile din IT, ale cercetătorilor și ale persoanelor cu handicap? 

Programatorii sunt scutiți de impozitul pe venit de mai mult de un deceniu, dar odată cu mutările dintr-o parte în alta, calculul făcut cândva în cazul lor nu mai are acum nici o noimă. Scutirea de noul impozit de 10% este mai mică decât scutirea de vechiul impozit de 16%, astfel că IT-iștii rămân cu câteva procente în minus la salariul net. Nu prea există rezolvare fezabilă pentru această situație, iar cea găsită – un soi de ajutor de stat nebugetat – doar agravează bezmeticia. Partea cea mai tragică: în forma de „remediere” vehiculată acum, pare că tocmai angajatorii care s-au grăbit să acopere diferența din propriul buzunar rămân cu buza umflată. Cine a tras de timp, că n-avea încredere în lege, este răsplătit.

5. Ce se întâmplă cu veniturile polițiștilor?

Polițiștii „on call” , care primeau un spor de 40% din salariul de bază pentru asigurarea continuităţii serviciului de la domiciliu rămân fără acești bani, dar nu din cauza legii salarizării ci pentru că a fost o măsură temporară, una dintre multele metode ocolitoare prin care Internele au reușit să compense salariile oficiale mici. E firesc ca cei care primeau niște bani să fie nemulțumiți, e preferabil ca statul să încerce să găsească formule permanente și legitime, nu încropeli. Însă la „instituțiile de forță” se vede ipocrizia statului în tată splendoarea ei: categorii întregi de personal care primesc „normă de hrană” etc. scutită de orice impozit sau contribuție. Dacă un angajator privat le-ar da salariaților câte 1000 de lei cash cu titlu de „normă de hrană”, ar înfunda pușcăria.

6. Cum e cu salariile grefierilor?

Cică la grefieri cineva ar fi făcut calculele greșit atunci când a aplicat noile grile și „să-și asume răspunderea”. Păi și, chiar dacă-i așa, la ce poți să te aștepți? Când faci schimbări de legislație de-a valma – fie ele unele bune și unele proaste – care se aplică simultan pentru milioane de oameni, curios ar fi să nu se întâmple greșeli, bizar ar fi să nu iasă haos.

7. Ce se întâmplă cu contractele part-time

Aici problema a venit dintr-o chestiune cumva colaterală „Revoluției fiscale”. S-a constatat că mulți angajatori, ca să plătească în continuare la gri, foloseau contracte part-time cât să fie acoperiți în caz că vine inpoinat inspecția muncii. Oamenii angajați pe două ore munceau de fapt opt sau mai mult și primeau diferența de bani în plic. Rezolvarea a fost inspirată direct din principiul abatelui de Amalric: „Omorâţi-i pe toţi, că Dumnezeu îi va recunoaşte pe ai lui”. Cine are un singur contract și ăla part-time, să plătească contribuții la nivel de salariul minim! Numai că destui sunt în situația asta cu adevărat și, ce să vezi, mulți lucrează chiar la stat! Acum, statul îi recunoaște doar pe ai lui și se caută de bani.


Update:

Cum s-a „rezolvat” problema salariilor negative? 70% taxe la stat!

● Înainte: cost angajator 446 lei, net angajat 303 lei

● În timpul: cost angajator 486 lei, net angajat -190 lei. MINUS!!!

● După (OUG): cost angajator 984 lei, net angajat 308 lei

Chiar că „revoluție”!


Citiți și:

„Revoluția fiscală” se transformă în baie de sânge

Ce riscă angajații de pe urma „Revoluției Fiscale”

Apel la Grevă Fiscală

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Haosul fiscal explicat în șapte concluzii scurte: cine, ce pierde

  1. CMC

    In majoritatea cazurilor e vorba de o simpla operatie matematica din care angajatul ar trebui sa ramana cu niste bani in plus in conditiile in care angajatorul are exact aceeasi cheltuiala cu forta de munca (daca isi platea corect contributiile la stat).
    Declaratia 60 e intradevar o aberatie daca nu se face o regularizare undeva astfel incat sa nu fie impozit ce nu castigi.
    La IT-isti am o mare rezerva. Scutirea de impozit sper ca nu a fost pe viata. Si nu e ceva ce suporta restul romanilor pentru ca IT-istii sa o duca bine. A fost o actiune care a urmarit stimularea domeniului IT. Acum acesta e destul de dezvoltat ca sa nu mai trebuiasca sa ia bani de la restul cetatenilor. Doar ca la noi fiecare individ care a ajuns intr-o casta, considera ca ceva ce a primit o data ar trebui sa ramana pe vecie. Nici macar nu au bunul simt sa vada ca banii care ii platesc altii pentru ei sunt luati de la sanatate, de la educatie samd. Acum era o ocazie sa se renunte la scutirea de impozit (pentru ca nu era o pierdere asa de mare – 6-7% din salarii suficient de mari).
    Problema e ca la noi, oricine pune mana pe o sinecura de la stat nu mai vrea sa renunte la ea. Asa a fost cu notarii, asa a fost cu cei de la pensii private (care au primit un procent din depunerile populatiei ca sa se organizeze si acum iau acelasi procent si il vor permanent, in loc sa ia un procent din sumele pe care le multiplica pentru membrii fondului de pensie).

    Reply
  2. Radu Negrut

    Despre punctul 1 . In 2010 sigur nu erau conditii pentru a aplica legea . Dar cred ca se putea încerca în 2014 . Bineînteles o aplicare graduala . Azi probabil se ajungea la normal . Guvernantii si parlamentarii ( practic PSD ) au folosit starea de tranzitie pentru a face „favoruri” . Astfel s-a ajuns ca unii bugetari sa aiba salariile peste nivelul din 2022 . Accentuez : nu si-au dat singuri salariile , le-au fost oferite . Ati vazut prosti sa refuze cadouri ? In satele din Ardeal umbla o vorba : nu-i prost cine manînca 2 pîini , e prost cine-i da .
    Mdificarea sistemului de impozitare ( asta înseamna trecerea contributiilor la angajator ) a fost facuta pentru ca nu exista nici azi bani pentru a suporta cresterea cu 25% a salariilor la bugetari . Ori pentru a sustine aceasta gogorita , s-a preferat sa se dea peste cap un întreg sistem fiscal . Asta nu mai e politica ci e declaratie de razboi .

    Reply
    • CMC

      Eu am inteles ca de fapt modificarea trecerii contributiilor de la angajator la angajat era legata de faptul ca unii angajatori nu plateau contributiile angajatorului pentru salariat (ci doar pe cele ale angajatului) si nu prea puteau fi condamnati penal pentru asta. Acum, daca nu platesc contributiile salariatului se cheama furt de la salariat si se poate ajunge (in viitor) la o sanctiune penala, pentru ca nu mai fura doar statul ci si pe angajat.

      Reply
      • Radu Negrut

        Problema mare era ca angajatii aflau tîrziu de faptul ca angajatorii trisau .
        A doua problema era ca procurorii dadeau NUP pe banda rulanta , fiindca daca sesiza cineva , patronul platea inclusiv penalitatile de întîrziere . Practic neexistînd prejudiciu , urma NUP .
        Apropo , ANAF a publicat de mai multe ori liste cu datornici unde datoriile unor firme nu puteau fi explicate nicicum , dar daca parchetele nu se sesizau … Practic , era deturnare de fonduri dar nu era cine sa se lupte cu patronii . Daca veti lua TOP300-Capital si veti corela numele cu listele date de ANAF veti avea ceva surprize …
        Si chiar credeti ca patronii care au trisat pîna acuma , nu o vor face ???
        Credeti ca a fost ministru la Munca , Sanatate si Finante dispus sa lupte cu trisorii ? Pai daca spunea o vorba , zbura mai abitir ca o racheta intercontinentala .
        Cazul Magda Vasiliu : CNASS stia ca firma ( PRIMA TV ) nu plateste contributia si deci o considera neasigurata . A dat Tudose cu pumnul în masa si a devenit asigurata . Pe banii cui ? Poate ai mei ? Poate ai Dvs ?

        Reply
        • CMC

          Patronii care au trisat s-ar putea sa continue. Doar ca vor risca mult mai mult. Inca nu e fapta penala dar in directia aia vor sa duca furtul. De fapt problema era si la firmele de stat in care directorii isi dadeau salarii uriase dar nu plateau contributiile.
          De acuma, firmele pot fi date in judecata si de angajatii carora nu le-au platit contributiile.

          Reply
  3. laur22

    iar ei ce pltesc asigurarai pentru un sfert de norma benefciaza de un sfert de asiguarari medicala si de un sfert de scoala pentru copii ?

    nu zic sda spui ?

    daca tot e principiul „contributivitatziii” ce facem cu astia ?
    le dam un sfert de buletin cu sun sfert de derept de vot ?

    deci daca tpata problema PSD-ului e salariul femeilor de serviciu de la tzara cu un sfert de norma eu zic ca PSD ul nu are de fapt nici-un fel de probelma.

    Oricum, respectovele scoli vor fi inchise asftfe incat nu doar „problema” femeii de serviciu si a portarului cu un sfert de norma se va ba mai mult decat atat se va rezolva shi probelema asupririi si a destinului frant a profesorilor, bugetari de-o viatza da mari oameni de „dreaota” pe model Crin Antioinescu / Cartarescu.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *