Ce riscă angajații de pe urma „Revoluției Fiscale”

Prin „Revoluția Fiscală” realizată prin Ordonanța de Urgență 79/2017, Guvernul României a expus toți angajații din privat diminuării veniturilor. Syndex a realizat o analiza detaliată a efectelor acestor schimbări. În cele ce urmează, voi încerca să rezum cele mai importante consecințe.

Nu este clar care sunt beneficiile exacte ale acestor modificări. În schimb, riscurile la care sunt expuși angajații,  în special cei cu salarii mici, dar și cei din sectorul IT și din cercetare, sunt semnificative. Totodată, deși nu sunt menționate în analiza celor de la Syndex, persoanele cu dizabilități sunt și ele în pericol să-și vadă salariul net redus, întrucât beneficiază de aceeași facilitate fiscală prrecum cei din cercetare și din producția de programe informatice.

Pe scurt, guvernul a introdus trei modificări majore:

• A scăzut dramatic contribuțiile asigurate de angajator,
• A  pus practic toate contribuțiile în responsabilitatea angajatului,
• A scăzut impozitul pe venit de la 16% la 10%.

Tabelul 1. Salariul unui angajat care astăzi primește 2200 lei net, acum și după 1 ianuarie

Pentru a înțelege exact efectul modificărilor impuse de guvern, vă propun să luăm exemplul unui angajat, căruia îi vom spune Ioana, care în momentul de față are un salariu net (adică salariul pe care îl ia „în mână”) de 2200 lei. În contractele de muncă este trecut salariul brut, cel în baza căruia se calculează și contribuțiile și impozitul. Pentru ca Ioana să ia 2200 lei, trebuie să aibă în contract un salariul brut de 3136 lei. În momentul de față, când încă nu sunt în vigoare modificările propuse de guvern, angajatorul plătește către stat (în completarea salariului brut) și partea sa de contribuții pentru angajat. Astfel, un angajator are astăzi un cost total de 3850 lei cu un angajat precum Ioana, care ia 2200 în mână.

Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie? În contractul de muncă, așa cum am zis, este trecut salariul brut. Așadar, contractul Ioanei va avea în continuare 3136 lei trecuți în dreptul salariului brut. Salariul pe care îl va primi în mână Ioana de la 1 ianuarie, când va crește valoarea contribuțiilor pe care le plătește ea, va fi de doar 1849 lei, adică cu 351 de lei mai puțin. Angajatorul, în schimb, nu va mai plăti 714 lei ca până acum, ci doar 71 de lei, ajungând la cost total de 3207 lei pentru salariul Ioanei (vedem aici și că statul pierde în încasări 280 lei, din cauza scăderii impozitului pe venit). Astfel, salariile nete ale angajaților pot scădea cu 16,6%. Syndex avertizează că există un risc major ca multe întreprinderi mici și chiar și dintre cele mijlocii fie să nu mărească salariile brut, fie să nu le mărească suficient pentru ca venitul net al angajaților să nu scadă.

Acum, prin modificarea contractului de muncă și a cuantumului salariului brut, angajatorii pot asigura în continuare același salariu net la același cost total (chiar mai mic puțin). Astfel, în cazul Ioanei, pentru ca venitul pe care îl ia în mână să rămână același – 2200 lei – angajatorul va trebui să îi modifice valoarea salariului brut la 3760 lei, pentru care el va mai plăti doar 85 de lei în contribuții proprii, ducând costul total cu salariul Ioanei la 3845 lei, cu 5 lei mai puțin decât are în momentul de față. Din păcate, însă, ordonanța de urgență a guvernului nu obligă angajatorii să facă aceste modificări (și nici măsurile luate recent de Guvern nu fac acest lucru, dar revin la finalul articolului asupra acestui fapt). Dacă angajatorii sunt de bună credință, în majoritatea cazurilor nu vor fi probleme – cu excepția sectoarelor scutite de plata impozitului pe venit, adică cercetarea și IT-ul, dar și a angajaților cu dizabilități (vedem imediat ce se întâmplă în cazul lor).

Plusurile pe care le aduce revoluția fiscală sunt puține, mici și în niciun caz suficiente să compenseze pentru riscurile la care expune multe alte persoane. Astfel, pentru bugetari, guvernul s-a angajat deja că va mări brutul cu 25%, ceea ce va duce la o creștere a salariilor nete cu 4,25%. Așadar, dacă Ioana ar lucra la stat, de la 1 ianuarie salariul ei net ar crește la 2293 lei. De asemenea, salariul minim pe economie (nivel la care sunt plătiți, în prezent, mai mult de 30% din angajați) va fi mărit la 1900 lei brut, ceea va însemna un minim net mai mare cu 2,4% decât era promisă creșterea pe modelul vechi de calcul.

Tabelul 2. Salariul unui bugetar, acum și după 1 ianuarie

Tabelul 3. Salariul minim pe economie, acum și după 1 ianuarie

Printre cei mai expuși riscului de a avea veniturile nete scăzute sunt angajații care au în prezent salariul brut cuprins intre 1600 și 1900 de lei. Dacă brutul lor nu va fi crescut proporțional ci doar până la valoarea minimă nouă a brutului de 1900 lei, atunci angajații pot avea un salariu net chiar și cu 10% mai mic. Spre exemplu, o persoană care astăzi are salariul brut 1700 lei câștigă un venit net de 1233 lei, care îl costă pe angajator în total 2087 lei. De la 1 ianuarie, pentru a își păstra salariul net actual, brutul său ar trebui mărit la 2027 lei, ceea ar duce costul total al angajatorului la 2073 lei. Dacă, însă, angajatorul nu îi mărește brutul decât până la valoarea nouă a salariului minim, adică 1900 lei, angajatul va primi 1162 lei, cu 71 de lei mai puțin decât primește acum. Angajatorul, în schimb, ar plăti doar 1943 lei, făcând o economie de 84 lei.

Tabelul 4. Salariul unui angajat care astăzi are salariul brut, acum și după 1 ianuarie

O altă situație dificilă întâlnim pentru angajații care sunt scutiți de plata impozitului pe venit, cum este cazul unei părți din sectorul IT și din sectorul de cercetare. Scăderea impozitului pe venit nu ii afectează, însă modificările propuse de guvern duc la creșterea contribuțiilor. Astfel, în cazul acestor angajați nu există opțiunea unor modificări de bună credință care să nu dezavantajeze angajatul sau angajatorul: ori crește costul total al angajatorului pentru salariat (cu aproximativ 7%), ori scade salariul net al angajatului (aproximativ același procent).

Cea mai cinică consecință însă este că același lucru pățesc și persoanele cu dizabilități, întrucât beneficiază de aceeași scutire de impozit. Conform datelor de la ANPD, în iunie 2017 erau aproape 34 de mii de persoane cu dizabilități încadrate în muncă. Modificările guvernului lasă astfel o categorie de persoane vulnerabile expuse riscului de a avea veniturile scăzute.

Tabelul 5. Salariul unui angajat care beneficiază de scutirea plății impozitului pe venit (anumite persoane din IT sau cercetare, sau persoane cu dizabilități), acum și după 1 ianuarie

Astfel, dacă Ioana este scutită de plata impozitului pe venit, în prezent, pentru salariu net de 2200 lei ar avea în contract un salariu brut de 2635 lei, pentru care angajatorul ar avea un cost total de 3234 lei. De la 1 ianuarie, pentru ca netul Ioanei să rămână același, ar avea nevoie de un brut mărit la 3384, ceea ce ar ridica și costul angajatorului la 3460 lei, adică cu 226 lei mai mult. Dacă angajatorul și-ar păstra aceleași costuri, atunci salariul net al Ioanei al scădea cu 144 lei, până la 2056 lei. Dacă angajatorul nu ar face însă nicio modificare iar salariul brut din contractul Ioanei ar rămâne la valoarea de astăzi de 2635 lei, atunci venitul ei net ar scădea până la 1712 lei, cu 488 lei mai puțin.

Vedem, așadar, cum schimbările pe care le aduce revoluția fiscală a guvernului nu doar că nu aduc niciun beneficiu real sau semnificativ pentru angajați, pentru oamenii care muncesc, ba îi expune pe cei mai mulți unui risc real și alarmant de a avea veniturile reduse. Este de menționat faptul că pe ultima sută de metri, fără a anunța în prealabil, guvernul a introdus o serie de măsuri prin care obligă toți angajatorii din România să inițieze negocieri colective în intervalul 20 noiembrie – 20 decembrie 2017, cu scopul de a pune în aplicare prevederile OUG 227/2017 privind Codul Fiscal. Așa cum a fost menționat aici, din păcate, însă, „nu e prevăzută nici o sancțiune pentru angajatorii care nu respectă prevederile ordonanței și nu demarează negocieri colective la nivel de unitate. În absența unor sancțiuni, prevederile legale sunt irelevante. Mai mult, începerea negocierii colective nu garantează finalizarea acesteia prin semnarea unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate. Nu în ultimul rând, chiar dacă se reușește semnarea unui contract de muncă/act adițional la nivelul companiei, asta nu înseamnă că salariile nete vor fi menținute. Este foarte posibil ca o parte din noile contracte colective sau acte adiționale  să prevadă salarii nete mai mici decât în prezent.”. Prin urmare, toate riscurile menționate rămân valabile, în ciuda acestor prevederi.

Notă: Recent, Uniunea Salvați România a lansat siteul revolutiafiscala.ro, care poate arăta în ce fel este afectat salariul unei persoane. Îi felicit pentru inițiativă și vă invit să-l vizitați, e un exercițiu util. Pentru acest articol am folosit siteul calculator-salarii.ro.