Mihai Goțiu

De ce ne mor tinerii în Colectiv

Acum câțiva ani, nu foarte mulți, pe vremea primarului șpăgar al Clujului (cel care îi punea să cotizeze inclusiv pe pepenarii din Dăbuleni și mergea noaptea să-și încarce mașina cu o sută de kile de lubenițe), niște prieteni mi-au povestit cum le-a cerut mită electricianul care le citea contorul. Omul se arăta dispus să le dea contorul înapoi, ca să factureze mai puțin la energie, iar ca argumentul lui era ”toți de pe Piezișă fac asta”. Strada Piezișă din Cluj e, practic, în mijlocul complexului studențesc Hasdeu și aproape fiecare casă e o afacere – sunt zeci de localuri, magazine alimentare, firme de copiat cursuri și diferite alte documente. N-am avut timp atunci să verific informația, dar statisticile din acea perioadă plasau România în fruntea topurilor europene la furtul de energie. Lucrurile nu s-au schimbat cu mult între timp, știrile despre prinderea unor hoți de energie apar aproape săptămânal, iar ceea ce este depistat și sancționat reprezintă o fracțiune infimă din ceea ce se fură. M-am întrebat însă atunci cum e posibil un asemenea furt în masă. Chiar dacă nu toți operatorii economici de pe Piezișă acceptau ca pentru o sută sau două sute de lei să ”economisească” alte câteva sute, nonșanlanța cu care electricianul cu pricina solicita fără nicio reținere mită era semnul unui exercițiu îndelungat și, cel mai probabil, omul se aștepta ca cei cărora le ceruse șpagă să fie la curent cu regulile afacerii. Ce mă intriga era cum de un asemenea furt pe scară largă nu atrăgea atenția la un nivel mai mare decât cel al electricianului care citea contoarele (când aduni zeci de operatori economici de pe o stradă, diferențele între cantitatea de energie livrată și cea facturată devine semnificativă și e imposibil să nu atragă atenția cuiva). Și explicațiile erau că fie împărțea șpaga cu șefii lui, fie era un comportament tolerat, pentru a-i avea la mână pe respectivii operatori economici (că un compromis, o șpagă mică, atrage după sine alte compromisuri și dependență). Și, mai degrabă înclin spre a doua ipoteză, că șpagă se dădea nu doar pentru datul înapoi al contorului, ci și pentru ca inspectorii primăriei și polițiștii sectoriști să închidă ochii la depășirea orarului de funcționare (că două-trei ore de încasări în plus după un spectacol sunt mai mari decât șpaga dată pentru a se trece cu vederea depășirea orarului), se dădea șpagă și pentru autorizații de funcționare chiar dacă birturile sau cluburile erau departe de a îndeplini normele de igienă sau de siguranță și cu o șpagă se rezolva și problema produselor puse în vânzare, dar fără a fi trecute și prin gestiune. Iar când se găsea unul ”mai al dracului”, care refuza să intre în dependența asta de șpagă, numai ce se trezea cu controale peste controale, cu amenzi pentru fiecare minut trecut peste program, pentru un pliculeț de ceai sau 5 grame de cafea care nu ieșeau la soccoteală, pentru munca unui student pentru care se depuseseră deja actele la Oficiu, dar Oficiul nu-l înregistrase încă… Și recalcitrantul fie se integra în sistem, fie era nevoit să elibereze piața pentru cei care erau dispuși să o facă.

Recunoașteți în toate acestea cauzele tragediei din Clubul Colectiv? Să obții autorizație de funcționare pentru un local care găzduiește sute de oameni la un eveniment respectând toate normele de prevenire și de urgență în caz de incendiu e o operațiune diabolică. Să faci o ieșire în plus pentru urgențe te costă de câteva ori mai mult decât să dai o șpagă și să primești autorizația, care, la o adică, te absolvă și pe tine, și pe cel care ar face sau ar trebui să facă verificări (că s-or fi făcut controale, doar că actele erau ”în regulă”). Și nu doar că e mai ieftin, dar nici nu riști să te trezești cu toate controalele din lume pe cap dacă te încăpățânezi să fii tu ăla corect. Că dacă vrei să faci o afacere cinstit e semn pentru unii că nu ești dispus să dai șpagă. Și atunci din ce să-și mai plătească concediile, și hăinuțele copiiilor, și rata la apartament ori la mașină, cu ce să mai cotizeze la șef și la partid pentru a-și păstra postul toți cei din lanțul trofic care depinde de șpaga aia? A nu se înțelege cumva că toate acestea reprezintă o absolvire de vină a celor care acceptă să-și facă afacerile astfel. Nu te obligă nimeni să faci profit dacă nu ești în stare să faci o afacere care să-ți aducă profitul ăla în mod legal și fără a pune în pericol viața clienților tăi (și asta e valabil nu doar pentru afacerile de la colț de stradă, ci și pentru marile corporații care încearcă să se spele pe mâini cu sloganul ”că doar așa se pot face afaceri într-o țară coruptă”). Dar pentru ca asemenea tragedii să nu se mai producă, trebuie reformatat integral sistemul. Începând de la vârful lui, nu de la bază (că la bază, dacă dai afară sau chiar trimiți la închisoare niște funcționari minori ori niște inspectori de teren se vor găsi mereu alții care, din disperare, să facă tot ceea ce au făcut și cei dinaintea lor – că foamea și lipsa unui loc de muncă e o problemă concretă și actuală, eventuala pușcărie e doar o posibilitate, cum ți-o fi norocul).

Tragedia de la Colectiv doare și șochează prin amploarea ei, dar starea de sufocare în care a ajuns societatea românească, până la cel mai de jos nivel, produce tragedii nevăzute cotidian. Marile furturi și tunuri, despre care cei prinși exclamă nedumeriți în fața Parlamentului, procurorilor și judecătorilor ”De ce tocmai eu? Că toți fac la fel?”, lasă fără sute de milioane de euro sau chiar miliarde sănătatea, educația, cercetarea, cultura, infrastructura și chiar și salariile funcționarilor și inspectorilor care încearcă să-și justifice coruperea pe motiv c-ar avea veniturile prea mici. Așa se face că sistemul medical dintr-o Capitală europeană nu are capacitatea să găzduiască în regim de urgență două sute de persoane (Doamne ferește de un cataclism). Așa se face că există mereu o masă de oameni aflați în pragul disperării, dispuși să accepte compromisurile care le pun în pericol nu doar libertatea proprie, ci și viețile altora. Și nici nu e nevoie să fie într-o situație disperată, ci la mijloc poate fi și o presiune socială perfidă: ”păi ce, io sunt mai prost decât ăla care și-a făcut concediul în Dubai, care și-a luat 4×4 și-și trimite copiii la studii în străinătate, că doar îl știu, că mi-a fost coleg, și era prostul clasei…”. Sunt lucruri care se leagă unele de altele și se leagă în cel mai nefericit mod cu putință. Am ajuns să trăim cotidian pe muchie de șuriu. Alaltăieri ne mor bebelușii într-o maternitate, ieri un motociclist își pierde viața că un ministru se grăbește spre casă, astăzi câțiva zeci de tineri pier într-un club. Pentru a nu mai vorbi de accidentele de pe șoselele României cauzate de infrastructura deplorabilă ori decesele din spitalele românești cauzate fie de lipsa de dotări, fie, când dotările există – că din contractele astea se mai poate ciupi mită – nu există medici pentru ele, că au plecat înspre alte zări la ce salarii se plătesc în România. Ce urmează? Suntem cumva în război și n-am aflat încă?

Ce e și mai iritant e că de cel puțin un an, procurorii livrează pe bandă rulantă cazuri de mare corupție. Pe ici, pe colo, pe unde au mai supraviețuit, jurnaliști de investigație scot la iveală amănunte și detalii și mai dure din dosare la care procurorii încă n-au ajuns ori se feresc de ele (încă din primăvară scriam pe România Curată că e o aberație ca firmele lui Urdăreanu, cele care au făcut profit de sute de milioane de euro din contractele cu statul să fie tot ele singurele capabile să realizeze și să implementeze sistemul electronic al achizițiilor publice și uite că a apărut cazul de la Iași, care e doar o fărâmitură din afacerile lui Urdăreanu cu statul – vezi aici). Și de fiecare dată sumele sunt copleșitoare, cu situații în care hoția depășește bugetul anual al unor ministere! Și, totuși, valul de revoltă e aproape nesemnificativ. Nu, nu mă refer la cele câteva mii, câteva zeci de mii de cetățeni care au ajuns să fie considerați a fi niște ”ciudați” pentru că și-au făcut un obicei de a ieși în stradă, ba cu sănătatea, în 2012, ba cu Roșia Montană, ba cu gazele de șist, ba cu pădurile, ba cu votul diasporei, ba cu parcurile din orașe ori malul Someșului, ba cu Oprea, ba cu patrimoniul încât s-a ajuns să li se reproșeze că ar fi ”activiști de serviciu”, ”vânduți rușilor, emigranților, lui Soros ori mai cine știe cui”, ”eco-teroriști”, ”anarhiști” de parcă n-ar fi toate despre același lucru. Despre un sistem cancerat până în cea mai mică celulă a lui fără de care nu ar fi posibile fiecare dintre cazurile enumerate mai sus în parte. Și acuzațiile astea nu vin doar de la postacii de serviciu ori de la lacheii care mai ling câte un oscior pe lângă Putere, ci și de la persoane cât se poate de onorabile și de bună-credință, nemulțumite la rândul lor de starea sufocantă a lucrurilor, dar care, când e durerea mai mare, găsesc justificări și pretexte de a sta pe margine, ba chiar îi urechiază sfătos pe revoltați, spunându-le că ”nu așa se face”, că există (întotdeauna există) ”cauze mai bune” pentru care să-ți consumi energia, ori că nu se pot solidariza cu Cutărescu ori cu Icsulescu care a ieșit în stradă, că Icsulescu are tricou de hipster ori că prea e roșie sau prea e verde, portocalie, galbenă sau albastră basca lui Cutărescu și, până la urmă, de ce poartă bască?

Tragedia de la Colectiv e despre un patron prea veros care nu a investit în siguranța clienților, e despre niște funcționari care s-au făcut că nu văd asta, despre un sistem falimentar care de jos în sus și de sus în jos e putred, și, mai ales, despre un sistem criminal, incapabil în ultimă instanță să asigure siguranța unor tineri care au ieșit seara într-un club (iar a ieși seara într-un club nu e vreo vină, cum am văzut că au apărut deja comentarii halucinante în online). Dar dincolo de toate acestea, tragedia de la Colectiv e și despre o societate, despre câteva milioane de cetățeni care asistă, se complac, înjură printre dinți eventual ori cel mult pe Facebook și continuă să se iluzioneze că schimbarea s-ar putea produce de la sine. Nu, nicio schimbare fundamentală nu vine de la sine la fel cum moartea tinerilor din Colectiv nu a venit de la sine oricâte tentative de a-l interpreta și trata ca pe un caz izolat se vor face. Tragediile se produc de la sine doar atunci când e vorba de catastrofe naturale cu totul imprevizibile. Chiar și atunci, efectele lor distructive pot fi atenuate dacă sunt luate măsuri din timp.

P.S.: Prezența Ministrului de Interne la fața locului când se produce o asemenea tragedie ține de normalitate. Faptul că Ministrul de Interne al României e Gabriel Oprea, cel care se grăbea spre casă, cum o mai făcuse de atâtea sute de ori cu alte ocazii, punând în pericol viața subordonaților lui, e imaginea grotescă a serii de vineri și a tragediei pe care o trăim cotidian în România. Că nu se grăbea ca să analizeze ceva documente și studii despre cum se rezolvă traficul prin București pentru a nu mai fi nevoie de coloane oficiale când miniștrii au urgențe, nici documente despre capacitatea spitalelor din Capitală și din țară în caz de urgențe majore, nici despre condițiile de siguranță în locurile publice din România (altele decât cele menite să-i apere pe niște privilegiați), ci pentru a vedea cum se poate rezolva să crească numărul de coloane oficiale și de privilegiați care să profite de ele.

***

Citește și:

Destinul Colectiv al românilor


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

50 thoughts on “De ce ne mor tinerii în Colectiv

  1. alinaMP

    Medicii, cei vanati de procurori, si echipajele de urgenta, cele vanate de mass media la fiecare criza ca nu aung la timp, s-au purtat exemplar. E cazul sa se intrebe lumea ce salariu au acesti oameni care au venit din toate colturile orasului aseara la Urgenta sa ajute, desi unii nu erau de garda sau nici nu lucrau acolo, , si poate ne trezim pana nu e prea tarziu si pleaca toti cei buni sa investim in cei care ne tin in viata.

    Reply
    • George Petrineanu

      Evident ca medicii s-au purtat exemplar. Dar sa tinem seama de fatul ca asta a fost si o situatie exceptionala de „super goodwill” in nici chiar ticalosul ticalosilor din nu indrazneste sa se poarte altfel decit exemplar.
      Pumnii si suturile se dau individual si cu discretie in viata de zi cu zi, care e mai greu de mediatizat. Acum era de facut circ si adunat puncte, ocazie pe care nimeni nu o va pierde.
      N.B. Trebuie (statistic) sa existe medici (si functionari publici) care in orice situatie se poarta profesional si exemplar.

      Reply
      • Mihai Gotiu

        @ George Petrineanu: mai mult ca sigur că există și de aceea trebuie susținuți – chiar dacă în primă fază putem pune doar presiune pe Guvern să schimbe politicile în domeniu; mesajele directe de apreciere a muncii lor contează, în majoritatea cazurilor, mai mult decât o creștere salarială (nu că nu ar fi necesară și aceasta); să știi că munca și ceea ce faci este apreciat în societate e o motivație extraordinară

        Reply
      • Mihaela

        Cred ca aceasta postare nu isi avea rostul. Sunt situatii in care dobitocii chiar ar trebui sa taca. Pt ca slujba mai grea decat a medicilor care au ingrijit ranitii in aceste zile nu cred ca exista

        Reply
    • Razvan

      E necesar sa fie recompensati toti pentru ceea ce fac DE CALITATE. Dar legea nu permite diferentierea remuneratiei in functie de calitatea exercitarii atributiilor. Profesorii fac meditatii cu elevii de la clasa, medicii primesc o ciocolata dar functionarul public care emite avize si autorizatii pentru un salariu minim pe economie, face puscarie daca primeste o ciocolata. Si sa o faca pentru ca merita. Nimeni nu va fi atras in urmatorii zece ani sa munceasca in administratie. Responsabilitatea e mare dar e si nerasplatita dupa cum se vede in cazul Colectiv. Tot personalul tehnic din administratie a fost eliminat cu legea 9 pleaca unul vine. A fost deliberata aceasta eliminare in scopul de a nu cere calitate in derularea investitiilor de orice fel si viteza in autorizare/avizare. Banii trebuie cheltuiti nu investiti. La final intra in buzunarul romanilor din buzunarul europenilor deci e bine. Guvernul a decis ca e nevoie de tehnicieni cu capacitatea profesionala necesara autorizerii terenurilor de fotbal inclinate. Acest nivel de pregatire profesionala permite si autorizarea oricarei investitii fara avizul de securitate la incendii. Ministrul invatamantului cand anunta ca 2400 de scoli nu au aviz sanitar legitimeaza functionarea in absenta avizelor. Adica in scoli nu e grava o dizenterie, dar e grav daca o scoala ia foc? Un computer cu un software bun nu ar fi eliberat niciodata o autrizatie in lipsa unui aviz oricat de greu ar fi degetul unui piedone pe butonul print. Care este salariul unui computer? Foarte mic. Dar computerul „cinstit si corect” ar bloca o tara care doar prin ilegalitati poate functiona.

      Reply
  2. Bogdan

    O analiza foarte profunda a evenimentelor si mentalitatilor ce au dus la acest incident! As putea doar spera sa am vreodata viziunea dvs. de ansamblu si intelegerea acestor fenomene. Nu inteleg, totusi, care sunt solutiile. Cum inlaturi un sistem care si a dorit sa fie cariat din start, si care face cu succes treaba asta de zeci, chiar sute de ani? Cum inlaturi nevoia de putere so control a acestor oameni care se cred unsi? Eu nu consider ca prin proteste. Problemele pe care le avem nu sunt doar ale noastre. Poate sunt mai pronuntate decat in alte locuri, insa peste tot in lume statul este un instrument de asuprire a majoritatii de catre o minoritate care astfel exista si traieste. Acest model mereu va naste monstri. Cat timp vom continua sa credrm ca filtrele impuse de noi vor fi vreodata de ajuns in combaterea acestor oameni?

    Reply
    • Cristina

      Comentariul tau este foarte pertinent! Si filosofic de-a dreptul… Nu pretind ca am raspuns, doar ca psihologia sociala (a maselor) ne arata ca schimbari profunde de mentalitati sau sisteme de organizare a societatii se intampla in 2 situatii: 1. prin dictatura (luminata ca in Singapore sau mai putin luminata…. ca in mai toate alte dictaturi) sau 2. in urma unei catastrofe majore (razboi, molima etc) cand tragedia este atat de mare incat oamenii care mai raman in viata isi spun: „asa nu mai vrem sa traim!”. Se pare ca in societatea romaneasca nu o ducem suficient de rau inca, pentru ca oamenii sa protesteze, sa se revolte in masa – asa cum intreba d-l Gotiu. Oricat de cinic ar parea, 27 de morti intr-un club + un politist din coloana oficiala sunt prea „departe” de viata marii majoritati a poporului, pentru ca acesta sa se revolte in masa… Poate se vor mai adauga cateva zeci pe langa noi in strada, dar cam atat… :(

      Reply
  3. No name

    Cand ministerul învățământului anunță la inceput de an ca nu stiu cate mii de scoli nu au nici in acest an autorizatie de funcționare, se referă oare si la lipsa avizului pentru siguranta la foc?

    Reply
  4. confirm

    Confirm, este foarte dificil sa faci afaceri curate in Bucuresti. Si nu taxele ne omoara ci reflexul cultural al multora aflati in pozitii de decizie de a santaja si de a cere si a lua spaga. Dar frica de DNA nu poate sterge decenii de obisnuinta de a nu adauga valoare si de a abuza de functii. Solutia sta in inlaturarea stimulentelor de spaga de la toate nivelele si un leadership clar impotriva spagii. Sa spunem raspicat despre ce este vorba – coruptia este un termen prea abstract. Pe de alta parte sa incurajam antreprenoriatul adevarat orientat spre client si sa desfintam monopolurile si intermediarii de orice fel. Nu e dificil sa vezi ca in foarte multe industrii exista doar cativa care controleaza tot. Daca reusesti sa pui pe picioare un business sanatos, cum ai trecut de un prag al cifrei de afaceri iti si bate cineva la usa sa iti cumpere afacerea pe nimic – si ti se intampla tot felul de lucruri ciudate, daca nu accepti.

    Reply
  5. Calin Dejeu

    Clar ca ucide coruptia, si va mai ucide. Au trecut 44 de ani de la tragedia de la Certej, cand au murit 89 de oameni, si directoarea Barabas de la APM Hunedoara a autorizat continuarea dezastrului ecologic. Peste cativa ani, cand e foarte posibil sa moara acolo alte zeci de romani, ea va fi vinovata. De ce nu o opreste nimeni acum? 552 de cetateni i-au cerut, separat fiecare, demiterea? De ce nu este demisa?

    Reply
  6. Laurentiu Dinu

    Stimate domnule Gotiu, multumim pentru analiza caracterizabila prin expresia de jargon matematic: necesara si suficienta.

    Pentru acesti politicieni parati, la care ajunge pana la urma cheia tuturor problemelor, insi lipiti cu superglue de scaunele puterii, nu s-a dovedit, pana acum, a exista vreun spital de psihochirurgie plastica care sa le poata remodela cat de cat psihicul, in sensul normalizarii, dupa socul suferit de ei in momentul desprinderii de acele scaune si al inserarii intr-o viata ghidata dupa standarde morale daca nu idealiste, cel putin decent-realiste.

    In randurile de mai sus nu m-am referit la pedepsele – executate mai mult ori mai putin onest – ulterioare faptelor. Acesta e deja un alt subiect. Se stie, se fura si in materie de pedepse executate pentru furt; ma tem, chiar, ca in momentul in care acest fenomen va fi reglementat si instrumentat adecvat, se va trece la etapa urmatoare, la furatul in materie de pedepse aplicate pentru furatul in ce a privit pedepsele initiale aplicate pentru furat.

    Acesti oameni sunt alfa-ul si beta-ul – vorba unui personaj al lui Marin Preda – problemei.

    Politica, politicianul ar trebui sa inceapa si sa se incheie cu polis-ul (vreau sa spun ce e de spus, nu e nici o figura usurica de stil aici – ma refer la cetate, nu la politie). Politica ar trebui sa fie permanent incadrabila acelei tautologii simple pe care o formula candva, demult un vechi politician (nu mai stiu cine): arta de a face necesarul posibil. Iar daca politicianul ar respecta asta – cu notiunea de ‘necesar’ referindu-se la interesele cetatii si nu la altceva – ar fi unul din cei mai nobili, impunatori si respectati oameni ai cetatii. Cu conditia, desigur, de a avea o cetate, intai de toate.

    Reply
    • Kinga Tpma

      E greu sa ai cetate cand cei care au dat o lovitura naucitoare cetatii, in iunie 90, nu au fost pedepsiti.

      Reply
      • Laurentiu Dinu

        Sa speram ca, intr-un tarziu, se va mai face macar o umbra, o urma de dreptate. Asta legat de dreptatea pamanteasca.

        Despre cealalta, celesta: nimeni nu a avut, are ori va avea vreodata posibilitatea de a se sustrage judecatii. Isi vor blestema ceasul in care s-au nascut domnul (sa ii zicem asa) Iliescu si ciracii sai. Deocamdata rad, rad, rad in continuare, dar deja incepe sa nu mai fie chiar rasul lor bravada pe care incearca sa ne-o serveasca ei noua spre a nu muri ei insisi de frica. Spre deosebire de stramosii nostri, mutati la ceruri si in eternitatea neamului romanesc, care au servit, fiecare la vremea lui, ideea de neam de acolo, din temnitele comuniste in care au fost azvarliti, spre deosebire de acestia asadar, care au transces suferinta sfarsind in libertate absoluta tocmai datorita reprimarii brutale si indelungate la care au fost supusi – spre deosebire de acesti minunati bunici ai nostri, aseceristii de alataieri, cominternistii de ieri -desi au trait tot in teribilii ani ’50 – ’80 – nu au avut o experienta a indurarii umilintei si reprimarii, a acelei cai stramte ce duce spre lumina si libertatea totale; dansii (sa le zicem asa) au fost mana-n mana cu reprimatorii si ideea de a face si o zi de puscarie ii ingrozeste astazi; de fapt, s-ar putea sa aiba oarece dreptate in aceste temeri intuite ale lor: puscaria lor va fi mai mult (ori mai putin, nu stiu cum sa zic) decat una de drept comun, va fi una ce pedepseste crime impotriva umanitatii. Intr-o astfel de pedeapsa e ceva mai greu (nu imposibil, cu conditia unei metanoi, nimanui negata de principiu) de intalnit cu libertatea absoluta.

        Reply
  7. Alex

    O imagine deplorabila, pe care o luam in piept zilnic, cu o inspiratie adanca de la primele ore ale diminetii, pana cand punem capul pe perna. Nu este o tragedie, este viata cotidiana, o traim cu totii. O ignoram, trecem totul cu vederea, ca sa mai treaca o zi. Inutil.
    O acceptam, iar asta ne face pe toti vinovati!

    Reply
  8. Maria

    nu i-am cunoscut pe acei tineri, doar din imaginile derulate la televizor…..la inceput am fost naucita, apoi am plans, apoi m-am razvratit …apoi am tacut si m-am resemnat , dar durerea ramane si trebuie sa fie ceva prin care noi toti putem schimba ceva; spunea unul dintre supravietuitori ca au scapat cei puternici, nu – au scapat cei care au avut sansa, au murit tineri frumosi si puternici care au fost mai departe de iesire sau care au lasat pe altii inaintea lor, cedand dreptul lor la viata,este nedrept ca au murit asa iar noi toti suntem vinovati,asistam pasivi la o societate bolnava si asta doare , doare rau de tot; nu cred ca ura este solutia , nici iubirea , cred ca impacarea cu noi , cu faptul ca suntem diferiti, cu respectarea celuide langa tine, cu respectarea regulilor, dar in primul rand trebuie schimbate regulile acestea trebuie sa fie simple si clare, sa nu mai avem legi kilometrice , cu sute de interpretari pe care nu le cunoasc nici cei care le initiaza,…iar fiecare la locul lui sa faca putin bine , putina lumina ….

    Reply
  9. vasile

    Bun, treaba e groasa pe toate planurile, in toate mediile e clar. Ma alatur masei critice in formare. Care e urmatorul pas, cei care aveti un plan coerent? Va apreciez munca.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ vasile: nu există un plan coerent imediat – e imposibil de realizat așa ceva la nivelul unei societăți extrem de eterogene și în care neîncrederea în cei din jur e foarte mare (din păcate studiile sociologice și psihologice confirmă gradul absolut sufocant al neîncrederii în ceilalți) ; în condițiile acestea se pot face însă alte lucruri: implicarea directă – participarea la diferite evenimente care implică solidaritate (atenție la obiectivele pe care și le propun solidarizările), distribuirea de informații pe care le consideri relevante și conforme cu principiile și valorile pe care le susții, organizarea de evenimente de acest gen (nu te speria că participă doar 20-30 de persoane la asemenea evenimente – dacă sunt persoane active la rândul lor (și în principiu sunt active dacă participă la astfel de evenimente), vor propaga informațiile, principiile, valorile mai departe), implicarea în diferite rețele sociale care se formează și mai sunt alte lucruri mărunte în aparență, dar care duc la o schimbare majoră (toate sugestiile sunt din experiența cazului Roșia Montană, unde cauza sătenilor care se opun proiectului minier a avut la început câteva zeci de susținători – efectele, după mai bine de zece ani, se cunosc)

      Reply
  10. George Petrineanu

    M. Gotiu: „trebuie reformatat integral sistemul”
    Asta ar trebui sa fie „celula stem” din care sa se faca copy&paste pina cind se creaza masa critica.
    Dar oare se poate „sari peste etape” cum visa Constantinescu sau va trebui asteptam tavalugul timpului sa treaca peste noi cu unitatea minima deceniu? Personal, apartin categoriei care crede in saritul peste etape bine planificat si gestionat. Sint destule exemple de locuri si situatii unde a functionat.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ George Petrineanu: chiar dacă sunt un optimist de felul meu, nu cred că se poate sări peste etape în schimbarea mentalităților dintr-o societate; asta pentru că e nevoie de generații care din primii ani să crească raportându-se la alt sistem de valori și principii; teoria sociologilor (din păcate confirmată) e că e nevoie de două generații (calculate la vârsta la care oamenii fac, în medie, copii) pentru o schimbare majoră de mentalități într-o societate; acuma există și o veste bună: o primă generație a trecut și, zic eu, suntem în grafic – adică avem o masă critică de schimbare, dar atenție, masa critică de schimbare nu echivalează cu schimbarea și schimbarea nici nu vine de la sine dacă acea masă critică care aderă la principii și valori noi nu le promovează, nu le susține, nu se bate pentru ele, fie că o face în spațiul public, fie în privat, în discuții cu prietenii, cunoștințele, rudele etc.

      Reply
  11. Oana

    bun articol. la obiect. din pacate trebuie sa se produca un genocid ca (poate) societatea din romania sa se trezeasca si sa se manifeste. in maxim o luna va fi uitata tragedia asta, (ca si altele, cea de la giulesti de exemplu), atat poate societatea in momentul de fata. problema e mult mai ampla, e din pacate vorba de societate in general, nu doar de romania.
    in timp ce noi dezbatem situatia asta izolata (si e normal sa dezbatem, dar cu tristete spun ca dezbatem aproape academic) pe alte continente mor mii de oameni in fiecare zi, in conditii pe care noi, in tarile noastre „civilizate” nu ni le putem imagina.

    Reply
  12. Daniel

    D-le Gotiu, „A ieși seara într-un club nu e vreo vină” bineinteles, sint de acord cu asta dar nici nu este ceva extraordinar de pozitiv care face sa înainteze societatea romaneasca care e în urma cu o suta de ani fata de societatea europeana la care am aderat. Tinerii care au capul la a inventa chestii, la a face start-up-uri, la a învata lucruri noi nu stau seara in cluburi. Sper ca sîntem de acord si cu asta.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Daniel: cu toată stima, nu sunt de acord cu această afirmație; chiar am studiat modul în care cluburile influențează viața socială a unui oraș, comparativ Viena și Cluj; și pot afirma că asemenea locuri de întâlnire au o importanță majoră în formarea unei comunități; nu e vorba doar de efectul pozitiv al relaxării (și toată lumea are nevoie de asta și e o opțiune proprie cum se relaxează el cel mai eficient), ci și de faptul că în astfel de cluburi se formează și se extind rețelele sociale (pe principiul prietenii prietenilor tăi), se atenuează diferențele sociale și, implicit, conflictele pe care asemenea diferențe sociale le crează etc.; în Viena nu e nicio surpriză să întâlnești profesori universitari, de 50-60 de ani, la party-uri în cluburi care în România ar primi calificativul ”bombe” (ca aspect, nu ca și siguranță), alături de studenții lor; reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale ori ale celor mai diferite culturi (etnice, ținând cont de cosmopolitismul Vienei) ; unul dintre ”micile” secrete ale faptului că Viena este, de ani buni, orașul care apare constant pe primele locuri (chiar primul) în ceea ce privește calitatea vieții stă și în aceste cluburi – o analiză mai pe larg pe tema asta o fac într-o carte care urmează să apară în această lună

      Reply
      • Daniel

        Deocamdata realitatea romaneasca va contrazice :) Intr-un fel e excelent pentru mine pentru ca nici macar nu trebuie sa mai pierd timpul ca sa va aduc argumente :)

        Reply
  13. Dragos

    Articolul descrie perfect realitatea romaneasca din ultimii 25 de ani. Din pacate, trebuie sa avem curajul sa recunoastem ca TOTI suntem parte a acestui sistem corupt de sus pana jos. Acest sistem nu a fost adus de rusi (ca precedentul), ci a fost facut de noi, tot pentru noi. Cei care nu au facut cu adevarat compromisuri se pot numara pe degete. De obicei, sistemul nu iti permite sa nu faci compromisuri (Sa-l vad eu pe ala care are curaj sa-si opereze copilul la un medic care, dupa 30 de ani de cariera, este platit cu 500 de Euro/luna, fara sa dea „spaga”). Acest sistem a permis ca sa ajunga „in varful” societatii oameni fara nici o pregatire intelectuala, consecinta fiind ce vedem astazi pe geam. Semi analfabeti, cu diplome de doctori in stiinte, apar in fata noastra sa ne explice cat de mult fac ei pentru acest popor „binecuvantat”… Dar, acesti exponenti ai societatii romanesti sunt oglinda perfecta a multora dintre noi. Nu sunt veniti de pe alta planeta. Sa-ti fie prezentata umilinta ca o binefacere si tu sa accepti acest discurs inseamna ca nu mai exista nici o speranta. Peste un an se va merge din nou la vot, neavand nici o optiune, in final, spunand ca iar nu am avut noroc… Nu are ce sa se schimbe pentru ca NOI NU PUTEM SAU NU VREM sa ne schimbam.

    Din pacate, Petre Tutea are din ce in ce mai multa dreptate…

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Dragos: chiar dacă nu se vede, pt. că schimbările nu sunt spectaculoase, de pe o zi pe alta; România se schimbă

      Reply
        • Mihai Gotiu

          @ Dragos: va mai trebui să ai răbdare ca să vezi efectele schimbărilor de acum; efectele mișcărilor europene din anii 68 după decenii bune, și doar după anii 90 revendicările tinerilor de atunci au fost realizate, iar acum sunt lucruri câștigate în Europa vestică; fără revoltele de atunci însă nu ar fi existat

          Reply
  14. vasiler

    totul, sau mai bine zis aproape totul, este din vina „politicii”. totul este politizat mai mult sau mai putin administratie (locala sau centrala), justitie, educatie, sanatate etc. ori de cate ori se schimba puterea aceasta isi pune slugoii in diverse posturi din domeniile mentionate mai sus. nu conteaza daca oamenii respectivi se pricep sau nu la ce trebuie sa faca. revenind la tragedia de la colectiv cred ca vinovatii sunt urmatorii: 1. ministerul de interne/ ISU, deoarece a permis existenta unor prevederi legale confuze, deoarece nu sunt stabilite reglementari clare privind constructia, dotarea cu mijloace de stins incendii (instinctoare, detectoare de fum si/ sau de foc, perdele de apa cu declansare automata, iesiri de urgenta semnalizate etc, etc), inspectia periodica (care sa cuprinda inclusiv testarea echipamentelor de stins incendiu, si modul de actiune al personalului angajat), si in final aprobarea desfasurarii activitatii; 2. administratia locala deorece se elibereaza autorizatii, avize, acorduri etc. dupa ureche si contra spaga; 3. administratorul firmei unde isi desfasura activitatea colectiv; 4. organizatorii evenimentului pentru ca au inclus pirotehnie in program (in cazul in care programul pirotehnic nu a fost notificat administratorul firmei organizatorii trec pe pozitie 3); 5. proprietarii firmei care administra colectiv.
    toate scursurile politicianiste care ne conduc sunt preocupate numai de imagine. cum naiba de nu pierd nici un prilej de a aparea pe sticla si de a arata cat de mult au muncit ei (vezi generalul izmana), cat de nevinovati sunt ei (piedone !?! o fabrica de rahat !). ti-e sila sa-i asculti si sa-i privesti. primul lucru care l-au facut a fost sa scormoneasca sa vada daca sunt acoperiti cu acte, iar copiii au murit acoperiti cu jar…
    tzara de (…), asta e.

    Reply
  15. paul

    de acord cu comentariul dvs dar trebuie sa evidentiez doua lucruri: primul ar fi ca romanii sunt o natiune de smecheri, iar smecheria este asociata frecvent cu ireponsabilitatea, patronii clubului sunt niste smecheri iresponsabili, dar iresponsabilitatea smecherilor o intalnesti peste tot, al doilea lucru este spiritul de turma, mai nou propagat pe Facebook, sa facem si sa dregem cum ne spun niste smecheri iresponsabili, in fata mesajelor de pe Facebook tanarul naiv, fara experienta si fara discernamant devine o prada sigura si merge si in temple ale mortii fara sa-si dea seama de pericol. Peste cele doua tare nationale pluteste iresponsabilitatea autoritatilor publice pe care doar catastrofele le mai scutura pentru putin timp, cum inchid ele ochii la toate smecheriile si iresponsabilitatile posibile contra unor spagi grase; daca nu sunt 200 de locuri disponibile in spitale acum cum va fi la urmatorul mare cutremur cand mii de cladiri subrede, mai vechi sau mai noi, neconsolidate de autoritatile iresponsabile, vor ajunge una cu pamantul??!!

    Reply
  16. Vlad ivanescu

    Salut. Ma numesc Vlad Ivanescu si sunt proprietarul Studio 26 de pe Piezisa. Cu toate ca sunt in principiu de acord cu articolul tau si furtul electric de pe Piezisa nu e chiar ‘main topic’-ul vreau doar sa-ti corectez anumite informații. In urma cu aproape trei ani când am deschis eu barul am fost printre primii care am ‘beneficiat’ de un contor electric special antifurt. Noi, cei care facem contract cu electrică plătim pentru contor si el avea un pret destul de piperat ( in jur de 1000 de lei daca tin bine minte), moment in care mi sa explicat ca e un contor special antifurt. Cică se fura curent la greu in România si Electrică a luat aceasta măsura de a înlocui contoarele vechi cu modelul nou. Nu as putea sa-ti spun daca solutia sa aplicat la toți agenții de pe Piezisa sau doar la cei care au facut contracte noi. Cert e ca cineva a observat furtul de curent si a luat ceva măsuri.
    De asemenea, eu am si construit casa in care ne desfășuram activitatea. Pericolul de incendiu a fost un topic in discuțiile mele cu arhitecții si sa ținut cont de el in proiectare si achiziția de materiale si ignifugarea lor. Tot pe baza unui proiect si a mai multor vizite a celor de la ISU Cluj a fost obținut un aviz necondiționat de funcționare conform normelor. Nu detaliez dar nu a fost nici ușor nici ieftin si nu sa cerut sau dat vreo șpagă. Din potriva mi sa părut ca inspectorul ISU și-a luat foarte in serios misiunea.
    Teoretic acest aviz e obligatoriu, dar il obții doar daca insisti, in sensul in care singurii care te pot controla sau amenda pentru lipsa lui sunt tot pompierii si nu cred ca au efectivele necesare sa facă controale. Eu cel puțin in trei ani de zile nu am avut/auzit de un asemenea control.
    Multă bafta si Dumnezeu sa-i ajute pe cei din Colectiv.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Vlad Ivanescu: după cum scrie și în articol, situația relatată era ”pe vremea primarului șpăgar al Clujului” (adică mai mult de trei ani); faptul că Electrica a impus contoare speciale antifurt în ultimii ani nu infirmă, ci mai degrabă confirmă că fostele contoare se puteau ”da înapoi” (de ce îi obligă pe oameni să suporte costul contorului ar fi o altă poveste, fără legătură cu articolul, că am o vagă bănuială că sunt plătite de două ori, dacă nu chiar de trei ori – 1) de către client direct 2) de către client în costurile generale ale livrării energiei 3) de către stat – că în momentul privatizării, companiile astea au preluat rețelele pe doi bani, cu obligația de a la moderniza – ei trebuiau să facă asta din profitul lor, că de-aia li s-au dat pe prețuri de nimic, să compenseze investițiile pe care ar fi trebuit să le facă…
      altfel, la Cluj (nu doar pe Piezișă), șpăgile s-au mai rărit în ultimii ani (că s-au mai speriat unii și alții după ce l-au ridicat pe Apostu, apoi și pe Uioreanu, și pe ce a ajuns acum DNA-ul la Primărie, tot din perioada aia e problema; ce se întâmplă cu mizeria de la lângă Someș e urmarea unui proiect schimbat prin dispoziție de șantier tot pe atunci… nu zic că sunt toți sfinți acuma, dar un oarecare efect se simte; discutați însă cu colegi din branșă (restaurante, alimentație publică etc.), așa, când sunt într-o dispoziție să fie mai liberi la gură, care erau ”regulile” prin 2009-2010, când a fost perioada de maxim a fenomenului și când Apostu, care organizase campania lui Băsescu în Transilvania (inclusiv strângerea de fonduri) se credea intangibil (cât trebuiau să cotizeze direct sau prin sponsorizări la partid, cum se rezolvau autorizațiile și controalele etc.)

      Reply
  17. Liviu

    Poate ca si in cazul asta moartea ne va mai rezolva niste lucruri. Trebuia sa fie ucis un turist strain de catre un taximetrist dubios ca sa se elimine taximetristii smecheri de la aeroport, dupa ani de zile in care i-a tinut cineva acolo. Trebuia sa moara un politist dintr-o coloana oficiala pentru a se pune problema necesitatii escortei care opreste mii de masini cand ministrul pleaca acasa sau la munte. Trebuie sa moara cineva ca sa schimbam in sfarsit ceva. Pentru ca nu e suficient sa fim batjocoriti de smecheri si furati de milioane ca sa iesim cu furci si topoare ca in 1907. Daca poporul asta sta bine la ceva, cred ca e vorba de limita rabdarii.

    Reply
  18. Lar Aurel Ioan

    Stimate domnule Mihai Gotiu,
    Cu o zi inainte de a se produce aceasta tragedie, am incercat sa va scriu un mesaj pe o adresa de email pe care am aflat-o de pe un site al Ununii Scriitorilor, filiala Cluj.
    Probabil nu ati reusit inca sa cititi acel mesaj, in care va solicitam ajutorul in numele locuitorilor satului Girbau, judetul Cluj pentru a opri construirea unui depozit de substante chimice periculoase pentru mediu si oameni, de catre o companie multinationala. Locuitorii acestui sat sunt inspaimantati ca s-ar putea intampla acelasi fel de tragedie, penru ca pe un teren situat foarte aproape de locuintele lor si de gara CFR ar urma sa fie depozitate sute de tone de acid sulfuric, acetona si alte substante toxice si foarte inflamabile.
    De aproape un an ne luptam cu institutiile statului, consiliul local, consiliul judetean, prefectura, agentia pentru protectia mediului,fiind intampinati fie cu indiferenta, fie se afiseaza o neputinta invocandu-se “formulari nefericite” in legislatie.In acest timp, firma inainteaza cu cinism in obtinerea avizelor necesare fara sa le pese de ingrijorarile oamenilor din sat.
    Am indraznit sa va scriu si pe aceasta cale, cunoscandu-va implicarea in formarea de opinii si incercarea de schimba mentalitati. Speram ca daca si alti cititori ai acestui mesaj se vor sensibiliza, ne vor ajuta sa oprim acest proiect.
    Deocamdata le pot indica sa citeasca articolul de aici:
    http://ziarulfaclia.ro/val-de-furie-impotriva-realizarii-unui-depozit-de-produse-chimice-la-garbau/
    In cazul in care ne pot ajuta, le pot trimite prin email personal alte detalii.
    Alaturi de toti cei indurerati, si noi locuitorii satului Girbau aprindem o lumanare pentru cei care ne-au parasit ,dar oare chiar sa nu putem face nimic mai mult de atat, inainte de a fi iarasi prea tarziu?

    Reply
  19. alex

    din pacate ajungem in situatia ca iar trebuie sa moara niste oameni ca sa putem face si noi un pas inainte spre civilizatie … cauza fundamentala a ceea ce s-a intamplat este asa cum s-a spus coruptia statului ..coruptie care este sustinută de cetateni pt ca asta e mentalitatea romanului sa dea spaga si prea putini iau atitudine si daca iei atitudine esti privit ca un ciudat…este bine stiut ca povara fiscala este imensa pe firme si ca sa joci corect trebuie sa pui la bataie multi bani si esti in competitie cu tot felul de alti escroci care dau spaga si e f greu sa rezişti intr-un mediu profund viciat …daca nu facem ceva sa maturam actuala clasa politica va fi greu …normal ar trebui sa existe niste demisii incepand cu ponta si toti care au o cat de mica responsabilitate … terminand cu trepadusii de la primarie … si nu mai vreau sa vad ministrii pe tv ca sa explice post factum ce bine isi fac ei treaba si cum o sa faca de acum inainte

    Reply
  20. daniela nicolescu

    Votul si iesitul in srtrada sunt doua drepturi castigate si devenite obligatii in urma evidentelor si dovezilor de coruptie. Mi se pare totusi ca iesim in strada in numar mare si repetat mai ales cand miza e strict politicadaca ei, adica vizeaza schimbarea de persoane in functii publice. Cand temele de interes general vizeaza schimbarea/blocarea de legi sau practici curente, presiunea nu mai poate fi mentinuta sau nici macar nu se formeaza ca presiune sau masa critica/semnificativa. Amintesc iesirile in strada cand s-a demolat Piata Matache:doar cand s-a inceput demolarea! adica prea tarziu! Politicienii locali sau nationali sunt mult mai consecventi si tenace in urmarirea intereselor proprii. Lor ar trebui sa li se opuna aceeasi consecventa si tenacitate din partea societatii civile, organizata (ONG-uri) si neorganizata (marele public) dar interesata in treburile cetatii.
    De ani mi se intareste convingerea ca si noi, „civili”, demonstram acelasi oportunism si „hai rupism” pagubitor ca si alesii nostri cand vine vorba de interesul general. Satisfactia mare ne vine de la mazilirea capilor, nu de la „micile” mize nepolitice.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ daniela nicolescu: în 2012 s-a ieșit în stradă pt. sănătate (cum au interpretat unii și alții povestea asta e altceva), în 2013 pentru Roșia Montană; în 2014 pentru diaspora și dreptul ei la vot (vezi și Declarația de la Cluj) , când s-a făcut miting pt. Iohannis la Cluj, cu câteva zile înainte de mitingul maraton din 14 noiembrie au fost câteva sute de persoane; în vara asta s-a ieșit pt. păduri și acum împotriva corupției – că aceste ieșiri în stradă duc și la căderea de guverne, ruperea unor alianțe de guvernare, schimbarea rezultatului unui vot anticipat e foarte bine – până la urmă, responsabili pentru faptul că oamenii ajung să iasă în număr mare în stradă sunt cei aflați la putere în momentul respectiv

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *