De ce e nevoie de Legea Bucureștiului. Arhitecții au lansat Raportul pentru București 2016

Bucureștiul este într-o situație critică. Administrația orașului este slăbită, incoerentă și arbitrară. Lipsa de transparență și informare adecvată a creat o ruptură între societate și administrație. Resursele urbane esențiale sunt utilizate inadecvat și nesustenabil. Acestea sunt cele patru concluzii ale Raportului pentru București 2016 (RB 2016), realizat și lansat de Filiala București a Ordinului Arhitecților din România (OAR).

”OAR București a hotărât să întocmească anual un raport care să cuprindă, pe baza unor date controlate și constatate atât de membrii săi cât și ai altor organizații relevante în acest context, propuneri legate de posibilitățile pe care le are administrația în guvernarea orașului. Raportul conține și o ofertă succintă de soluții care ar putea fi aplicate ca remedii pentru problemele evidențiate. Raportul nu are un caracter conflictual, ci urmărește să pună laolaltă expertiză din mai multe domenii pentru a crește calitatea vieții în București. Se tinde, cu alte cuvinte, către normalitate, nu către conflict. Relevant în acest sens este sloganul sub care apare raportul: Locuitorii Bucureștiului au dreptul la arhitectură și peisaj urban, la fel cum au dreptul la sănătate și justiție.”, arată în prezentarea RB 2016, Șerban Sturdza, președintele OAR București.

Rezumatul RB 2016 are 8 premise de la care pleacă, conține patru concluzii și recomandă 7 acțiuni urgente, prima pe listă fiind înființarea unui Centru de Planificare Urbană și Metropolitană, urmată de o Lege a Bucureștiului. ”Intenția este, de fapt, de a putea avea în cel mai scurt timp o politică urbană coerentă pe un termen mai lung decât un mandat de primar general, care să depășească, astfel, interesele partinice. În acest sens, este esențială implementarea primei acțiuni recomandate de Raport pentru depășirea situației de criză și pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Bucureștiului – înființarea de urgență a unui Centru de Planificare Urbană și Metropolitană în sprijinul instituției Primarului, care să ofere continuitate și logică mandatelor administrative și deciziilor luate.”, arată Șerban Sturdza.

București în 2016 (premise):

  1. Este o capitală europeană fără o instituție de dezvoltare metropolitană responsabilă.
  2. Are o relație discontinuă şi adeseori conflictuală cu zona metropolitană.
  3. Ocupă ultimele locuri în Europa în ceea ce privește calitatea aerului și nivelul zgomotului.
  4. Nu are spații publice de calitate, ci doar areale pietonale pe domeniul public.
  5. Are zone blocate sau subdezvoltate și comunități degradate.
  6. Este lipsit de o politică de gestiune a locuințelor sociale (publice), comerciale (private), temporare, de urgență sau informale
  7. A fost nominalizat la categoria „centru istoric în pericol” pe lista „2016 World Monuments Watch”.
  8. Este negestionabil la nivel administrativ și funcționează neunitar și fracturat.

Concluzii:

  • Bucureștiul este într-o situație critică. Consecințele însumate ale problemelor punctuale analizate în raport, cărora li se pot adăuga altele încă necartate, arată o situație critică cu o creștere a decalajului de dezvoltare și gestiune față de restul capitalelor europene.
  • Administrația orașului este slăbită, incoerentă și arbitrară. Deciziile și politicile locale nu se bazează pe date statistice, evaluări științifice sau analize de impact, ci pe decizii subiective și influențe politice. Proiectele mari, planurile și strategiile urbane nu au continuitate între mandate fără a fi gândite pe termen mediu sau lung.
  • Lipsa de transparență și informare adecvată a creat o ruptură între societate și administrație. Interesele societății sunt slab reprezentate la nivelul administrației. Persoanele alese și mandatate prin vot au în general un contact superficial cu cetățenii și organizațiile profesionale, cei care pot fundamenta și optimiza planurile administrației.
  • Resursele urbane esențiale sunt utilizate inadecvat și nesustenabil. Neglijarea sistematică a anumitor categorii de resurse urbane: spațiile verzi, spațiul public, patrimoniul și arhitectura au consecințe directe asupra calității vieții urbane, nesatisfăcătoare în București, printre cele mai slabe dintre orașele europene.

Acțiuni urgente recomandate pentru depășirea situației de criză și pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Bucureștiului:

  1. Centrul de planificare urbană și metropolitană. Este necesară înființarea de urgență a unui centru de planificare urbană și metropolitană în sprijinul instituției Primarului, care să ofere mandatelor administrative o continuitate și logică deciziilor luate.
  2. Legea Bucureștiului. Este necesară adoptarea unei lege dedicate capitalei care să definească statutul Bucureștiului de oraș – capitală, să definească aria metropolitană și restructurarea administrativă.
  3. Întărirea administrației publice. Auditul administrației publice locale și centrale și alocarea de resurse umane și financiare dimensionate corespunzător, precum și obligativitatea unei formări profesionale continue
  4. Aprobarea și implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov. Schimbarea modului de a înțelege și gestiona traficul în oraș și orientarea către a diversifica tipurile de mobilitate sunt esențiale pentru confortul locuirii și îmbunătățirea condițiilor de mediu.
  5. Politici coerente pe termen scurt și mediu pentru regenerare urbană – integrarea patrimoniului, consolidarea și reabilitarea fondului construit reprezentativ. Riscul seismic ridicat și starea în general depreciată a fondului construit din București sunt probleme care cer o atenție imediată și politici publice pentru diminuarea riscului, reabilitarea și revitalizarea fondului construit existent (și nu doar a celui cu valoare de patrimoniu).
  6. Acțiuni punctuale care să limiteze pericolul evenimentelor de tip Colectiv și care să  ofere locuitorilor mai mult confort urban. Acțiunile mici pot experimenta și valida soluții care să fie utilizate rapid, fiind esențiale pentru a repara fractura dintre administrație și societate. Măsurile coercitive și excesive nu rezolvă de fapt probleme, reușind în schimb să blocheze dezvoltarea economică și să amplifice conflictele.
  7. Informare și transparență. Comunicarea corectă, transparentă și permanentă cu cetățenii este o necesitate. Ca organizație profesională care se ocupă de modelarea orașului, ne dorim o administrație deschisă, pregătită profesional și care să acționeze ca un partener în dezvoltarea urbană.

***

Răsfoiește și citește integral Raportul pentru București 2016


Recomandări

6 thoughts on “De ce e nevoie de Legea Bucureștiului. Arhitecții au lansat Raportul pentru București 2016

  1. Radu Popescu

    Primul lucru pe care ar trebui sa-l prevada legea Bucurestiului, ar fi ca exista o singura primarie, un singur consiliu, un singur buget, cu 6 viceprimari, cate unul pentru fiecare sector. Astfel, impreuna cu propunerile din studiul de mai sus s-ar ajunge la o politica unitara de management si s-ar elimina deciziile haotice al primarilor de sector. Nu mai vorbesc de reducerea masiva a costurilor administrative prin eliminarea structurilor de sector (populate cu rubedenii) gen consiliu local, politie locala, disciplina in constructii, etc. Din pacate, nu cred ca politicienii nostri vor adopta o astfel de solutie.

    Reply
    • mircea

      cu foare mult timp in urma pe aceasta tema am avut un schimb de vorbe cu tov militian Vasile Gherasim ,care dorea sa faca unificrea Orasului cu Ilfovu,de interese mari cei interesati erau :Udrea,Gherasim,Palamaru…si inca cativa suspuse PeDeLepre.Londra ,Parisu,Viena,Roma au un singur primar,nu ca la noi 15 si 266 de consilieri .Sectoarele pot fi administrate de un Cytymanager la sector si vice la PMB cu contract de performanta,selectat din cei 10 consilieri alesi,iar cei 9 ramasi sunt consilieri si la PMB.Adica capitala are 1primar,6 vice si(6×9)=54 de consilieri

      Reply
  2. bogdan

    2 masuri simple – 20 % efort, 80% efecte.

    1. Banda unica RATB1 – trasat cu dunga galbena pe actualele trasee; pus politie in intersectii. Cine nu respecta 1 sapt avertisment, apoi amenda.
    2. Desfiintarea primariilor de sector si transformarea lor in puncte contact ale Primariei Generale.

    Reply
  3. ionita ion

    Intre organismele (institutiile) care au transformat Bucurestiul din ,, Micul Paris” intr-un oras balcanic organizatia arhitectilor,acest organuism care a aprobat proiectele de dezvoltare a Bucurestiului a avut un rol hotarator.
    Oare cand vor fi judecati si sanctionati arhitectii sefi ai capitalei, din perioada de dupa 1990, pentru proiectele avizate, proiecte care au facut ca arhitectura capitalei sa se confunde cu un oras fara noima?

    Reply
    • Mihai Gotiu Post author

      @ ionita ion: știți d-voastră ca OAR să fi aprobat (!?) proiectele de dezvoltare ale Bucureștiului? vă spun eu că, legal, e imposibil

      Reply
  4. john

    Ironia este ca tocmai colegi dvs (membi OAR), absolventi ai Institutului de Arhitectura, sunt cei care activand pe langa Primaria Municipiului Bucuresti si pe langa primariile de sectror au aprobat de la revolutie in mod sistematic distrugerea Bucurestiului prin propunerea si autorizarea de constructii moderne in zone cu o arhitectura clasica sau in locul spatiilor verzi. De ce OAR nu ia atitudine si de ce nu retrage brevetul de membru al Ordinului Arhitectilor dinRomania obtinut de toti acesti ciubucari. Care este atitudinea dvs fata de dansii? , mai ales ca actiunile lor continua.
    In prezent inca spatiile verzi sunt defrisate iar in sectorul 3, bd Camil Resu si Nicolae Grigorescu sunt pavate si bordate zone verzi, cu consumuri mari de materiale, probabil la propunerea unui arhitect lefegiu la acest sector. Arbori mari sunt distrusi si inlocuiti in cel mai fericit caz de arbori mici ornamentali sau de peluza., Direct pe asfalt sunt facute damburi incadrate de borduri inalte, adevarate “morminte” spre uluiala riveranilor. Vechiul trotuar va fi functional pentru biciclisti, iar noul trotuar pavat care serpuieste prin gradinile blocurilor va fi pietonalul. Pentru cati biciclisti tot acest efort?, biciclisti pe care ii intalnim non stop pe carosabil ingreunand circulatia cu toate ca au marcat pe trotuar banda distinctiva.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *