Aproape 5700 de persoane au răspuns sondajului organizat de România Curată privind valoarea pragului la abuzul în serviciu. Cei mai mulţi dintre ei, 52 %, au votat pentru un prag de 1 leu pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

23 % dintre respondenţi au optat pentru suma de 1450 de lei, adică salariul minim pe economie ca valoare pentru pragul impus de CCR la abuzul în serviciu. Întâmplator, la dezbaterea organizată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader cu reprezentanţii Justiţiei, cei de la DNA au indicat aceeaşi valoare pentru prag: salariul minim pe economie.

7 % dintre respodenţii sondajului României Curate nu sunt de acord cu pragul chiar şi după ce Curtea Constituţională a decis că este obligatoriu. 7 % reprezintă şi cei care vor un prag de 14.500 de lei, adică 10 salarii minime pe economie, 6 la sută vor prag de 5 lei şi doar 3 la sută vor impunerea unui prag de 200.000 de lei, adică 50.000 de euro cât prevedea celebra OUG 13 care a scos lumea în stradă.

Vă reamintim că, în eventualitatea în care s-ar introduce un prag la abuzul în serviciu mai mare de 108.000 lei cât este prejudiciul în dosarul liderului PSD, Liviua Dragnea şi fosta lui soţie, Bombonica, ar fi scăpa de răspunderea penală.

Iată câteva dintre comentariile cititorilor noştri:

Costy:

„1 leu. Infracţiunea săvârşită cu intenţie, premeditată trebuie pedepsită măcar cu închisoare cu executare, altfel nu o să scăpăm niciodată de corupţie. Pe de altă parte s-ar aglomera inutil tribunalele, trebuie gândită bine asta dar nu în favoarea hoţului”.

Marcel Ciobanu:

„Fără prag valoric. Abuzul în serviciu, intenţionat sau neintenţionat, trebuie pedepsit indiferent de valoarea prejudiciului, judecătorul va stabili pedeapsa în funcţie de valoarea lui. Discuţia n-ar trebui să existe, dar a pornit de la cazul concret Dragnea, şeful partidului aflat la guvernare şi este întreţinut de Curtea Constituţională prin deciziile ei târzii, alambicate, din pacate cu judecători obedienţi, nu impariali, cum ar trebui să fie”

Laura:

„1 leu ca sa încheiem circul ăsta cu pragul şi sa închidem gura celor care cer şi impun prag. Aşa că luaţi prag: 1 leu!”

Claudiu:

„Un abuz este abuz, consider că pedeapsa ar trebui să aibă o ierarhie, adică pentru un abuz cu efecte negative mai mici să fie amendă, care să crească ulterior în funcţie de prejudiciu, iar începând de la un prejudiciu mai mare (50.000 euro) să se aplice închisoarea”.

Ionuţ Gheonea:

„Condamnarea la închisoare ar fi un prag bun pentru toţi românii”.

Bolocan Magdalena-Daniela:

„Maxim 1% din valoarea minimă totală a prejudiciului descoperit poate fi pragul pentru abuz în serviciu (dacă prejudiciul poate fi calculat valoric !)”

Dumitrescu:

„Valoarea pragului la abuzul în serviciu trebuie să fie aceeaşi ca la furt! Daca parlamentarii vor 200.000 RON să facă la fel şi la furt ca să ştim de ce meserie ne apucăm”.

Soare Cecilia:

„Am votat 10 X salariul minim pe economie, respectiv 14.500 RON – de ce? Pentru că oricine poate greşi din neatenţie. De ex. şi suma nu e nici prea mare, dar nici prea mică. Dar acest prag să nu poata fi repetat mereu şi mereu. Să avem de ex. doar o singură abatere la o perioadă per 4 ani. Nimeni nu se îmbogăţeste cu o asemenea sumă”.

Marius:

„Cum să impui un prag la furat? Ori de furi un ou, ori de furi un bou, tot hoţ eşti şi trebuie să plăteşti!!!”

Lena:

„Varianta 7. Niciun prag, adică prag 0. Cuantificarea daunelor o face judecătorul!”

Eustina:

„Sunt de acord cu pragul de 50.000 EURO, dar cu condiţia ca persoana respectivă, prin hotărare judecătorească, să fie obligată să plătească statului o dată şi jumătate suma (adica 75.000 EURO).”

 

Ce spun reprezentanţii Justiţiei

Reprezentanţii sistemului judiciar, ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ai mediului academic şi profesiilor juridice liberale prezenţi la cea de-a doua dezbatere organizată de Ministerul Justiţiei privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu au susţinut că este necesară impunerea unui prag valoric privind această infracţiune pentru a aduce o predictibilitate legii, însă trebuie pus un prag redus pentru a nu încuraja încălcarea legii. Ei au mai spus că trebuie stabilită şi gravitatea faptei, dar şi că noua reglementare trebuie să precizeze că pragul a fost atins inclusiv prin cumul de infracţiuni.

Ciprian Coadă, reprezentantul Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România:

„Nu putem ignora deciziile Curţii Constituţionale. Infracţiunea de abuz în serviciu nu este singura din Codul Penal, iar alte infracţiuni nu sunt supuse pragului. Dar instituirea unui prag valoric ar aduce o predictibilitate. Anumite state pedepsesc abuzul în serviciu, altele nu, dar cele care o fac nu au prag. Eu cred că acest prag ar trebui stabilit pornit de la o sumă minimă, care să nu încurajeze încalcarea legii. Exista situaţii când răspunderea penală poate fi înlăturată dacă prejudiciul este sub o anumită sumă sau este reparat. Semantica acestei infracţiuni trebuie avută în vedere, să spunem ce înseamnă grav”.

Marius Bulancea, procuror DNA:

„Valoarea care ar trebui avută în vederea este salariul minim pe economie, întrucât o valoarea mai mare ar crea o discriminare nejustificată între funcţionarii publici şi demnitari. Cred că este evident ce vrea CCR şi CCR vrea introdus un prag. O lege care nu va impune un prag ar putea fi declarată neconstituţională. (…) Dacă ar fi necesar un asemenea prag – noi vedem zi de zi infracţiuni de abuz în serviciu şi s-ar putea să fim organul care se întâlneşte cel mai des cu astfel de infracţiuni -, cred că trebuie făcută o analiză de la ce prag magistraţii cred că infracţiunea este prea puţin gravă. Cred că o asemenea analiză ne-ar da valoarea de referinţă”.

Paul Cosac, consilierul şefului DIICOT:

„Decizia CCR impune un prag în acest moment. Reglementarea trebuie să vizeze şi intensitatea vătămării intereselor prevăzute de textul de lege. Considerăm că noua reglementare ar trebui să precizeze că acesta a fost considerat atins prin mai multe infracţiuni. Dacă prin mai multe infracţiuni s-a atins pragul, trebuie considerat atins prin cumulul lor”.

Bogdan Gabor, preşedintele Asociaţiilor Procurorilor din România (APR):

„Din nevoia de respectare a celor două decizii ar trebui instituite infracţiuni speciale la nivelul achiziţiilor publice, pentru că se pot încalca proiecte şi aduse prejudicii imense. În Codul Penal ar trebuie să fie trecute infracţiuni specifice”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că nu oferă pe loc o concluzie, dar este convins că în final se va ajunge la o înţelegere comună.

„Am purtat ambele discuţii cu ambele categorii. Nu dau nicio concluzie, dar aş spune că la dezbaterea cu dânşii (societatea civilă şi cetăţenii, n.r.) vocea majoritară a spus că nu trebuie prag, dar aici se pare că majoritatea a fost în sensul celălalt. Noi ne-am întâlnit pentru a găsi un prag rezonabil. Citeam undeva că suedezii au un sentiment de mulţumire când îşi plătesc taxele şi impozitele. Eu sunt convins că ar trebui să avem acelaşi sentiment când vom ajunge la înţelegerea că legea este opera comună a celor care vor să participe la împărţirea ideillor şi opiniilor, care sunt diferite, dar ajung la o înţelegere”, a declarat ministrul.

El a spus că nu deţine „soluţia miraculoasă”, însă cea mai bună idee poate apărea de oriunde.

Prima dezbatere publică privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a fost organizată miercuri 28 iunie, de Ministerul Justiţiei, la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri. Ei au cerut în unanimitate ca pragul valoric să fie eliminat, iar abuzul în serviciu, redefinit.

 

SONDAJ ROMÂNIA CURATĂ: Cât ar trebui să fie pragul valoric pentru abuzul în serviciu?