Cu numirea necontroversată a lui Robert Cazanciuc la Ministerul Justiției, unde misiunea sa
e să fie ”proxi” pentru Victor Ponta și atît, se încheie o etapă a anticorupției noastre, cea din perioada Macovei-Morar. Moment potrivit ca să o în ț elegem mai bine ș i să reflectăm mai ales la ce vine după. Asemenea reflec ț ie nu are de a face cu
sentimentele, ci e o analiză ra ț ională. Văzînd supriza diver ș ilor editori TV care mă invitau săptămîna trecută să spun că sus ț in în ț elegerea Ponta-Băsescu (o sus ț in) ca apoi să descopere cam surprin ș i că postasem textul cu mulț umiri pentru Daniel Morar a trebuit să
explic finalmente la Radio România că datorăm mul ț umiri unor oameni ca Morar sau Macovei pentru ce au
făcut ca personaje apolitice, ce au făcut ca oameni politici neputînd anula
restul. Nu e nici o contradic ț ie între a aduce lui Morar mul ț umirile care i se cuvin pentru efortul ș i sacrificiile pe care le-a făcut, considerînd în
acela ș i timp că această
etapă nu mai putea dura. Dar să o luăm mai sistematic.
Calitatea principală a anticorupției Macovei-Morar a
fost eficiența actului de investigație. S-a pornit un număr fără precedent
de investiga ț ii care au fost duse la bun sfîr ș it. A ș a cum le place adversarilor Codru ț ei Kovesi să sublinieze, ea a închis dosarele conflictelor de interese ale
parlamentarilor, iar el le-a redeschis cînd a venit trecător la Parchetul General.
Aceste rezultate pozitive sînt indiscutabile, ș i achitarea singulară a lui Paul Păcuraru e departe
de a dovedi că DNA a făcut cuiva dosare politice. Să fim serio ș i, am citit to ț i stenogramele Păcuraru, alea în
care un baron local era rugat prin reciprocitate să dea ceva copilului lui PP, ș i ar fi trebuit condamnat pentru
ele. Că era o găinărie, de acord, dar să sus ț ii cum fac diver ș i, că de la Voicu la Apostu totul a fost făcătură
pentru că Păcuraru a înduio ș at pe judecători cu nimicnicia lui e jenant. Eficien ț a a fost mare, ș i ea trebuie monitorizată în continuare, mai ales
pe dosarele cheie ale corup ț iei din justi ț ie.
Acestea fiind
zise, anticorup ț ia acestei perioade a fost destul de specială fa ț ă de ce urmăresc eu în alte ț ări. Mai
întîi, nu a fost defel susținută de vreo politică
guvernamentală, dimpotrivă. Oameni ca Apostu, Blejnar, Andreescu, Ridzi, Udrea au fost numiți de Băsescu și Boc, nu de tabăra
BVB, și ei au generat pe scară mare industria extractivă portocalie, exact cea
care a sabotat eficiența micii DNA, făcînd ca în 2012 să avem o țară în care două treimi percepeau că a crescut corupția, în vreme ce arestați erau mai mulți ca niciodată.
Controlul și în general partea de prevenție s-a prăbușit, astfel că mai toate agențiile, proprietatea, forța de muncă, fiscul, etc funcționau într-o schemă piramidală de comisioane din cînd în cînd tulburată de
DNA, dar a cărei operare perversă nu se întrerupea și nu era afectată. Asta nu se putea rezolva decît prin politici guvernamentale, iar acelea fie
nu au venit, fie au fost pe dos, crescînd birocra ț ia ș i scăzînd transparen ț a. Sus ț inerea în plan politic a eforturilor DNA era compensată de către sus ț inerea externă. Anticorupția românească este cea mai externalizată Bruxellesului din cîte cunosc. În alte ț ări oamenii au făcut reforme administrative, s-au organizat singuri ș i au mai raportat în exterior din
cînd în cînd. La noi, actul primar este raportarea ș i politicile se subordonează benchmarkurilor, de ș i acestea sînt doar ni ș te idealuri, nu politici, ș i acelea cu totul mărginite. Deși s-a tot spus că dl Predoiu a fost un ministru bun, în realitate odată cu
plecarea lui Macovei nu a mai existat nici autoritatea, nici înțelegerea că anticorupția pătrunde toate
politicile și trebuie investită cu maximă autoritate internă. Dl. Predoiu a fost bun pentru Bruxelles, unde trebuie să iasă rapoartele
bine, nu pentru anticorup ț ie. De altfel, a rezistat atîta pentru că nu a deranjat pe nimeni, ceea ce
spune ceva. În sfîr ș it, din cauza atacului brusc al USL de vara trecută, dar ș i a acestei situa ț ii în care un DNA izolat intern
dădea raportul mai ales la Bruxelles s-a ajuns la a treia problemă, anume implicarea DNA ca factor politic.
Trag linia între implicarea doctorilor lui Năstase ș i confiscarea listelor de la referendum – nu aveau
cum să nu o facă cît la TV alde Varujan sau Fenechiu amenin ț au că umblă la ele, de iste ț i ce erau – ș i ceea ce a survenit ulterior, anume exagerarea
fraudelor de la referendum ș i persecutarea judecătorilor din CSM Dumbravă ș i Neac ș u exact cînd erau de altă părere, cînd lucrurile de care fuseseră acuza ț i erau fie vechi, fie fleacuri. Transformarea DNA în actor politic a fost o
eroare foarte mare, însoțită prostește și de propaganda de rigoare (propaganda, chiar dacă nu e neagră ca la Antena
3, nu e niciodată de dorit). Eu votez DNA,
sloganul lansat a referendum nu a făcut decît să facă din DNA o țintă și să inducă în eroare
votanții, cum s-a văzut mai clar zilele astea. DNA-ul nu candida ș i interesele sale nu se aliniau perfect cu ale lui Băsescu, decît poate în
măsura în care Udrea ș i ai săi erau deasupra legii – dar asta nu era deloc ce voiau ini ț iatorii să sugereze prin căr ț ile lor de laudă ale agen ț iei ș i istoriile interesante, dar cu totul par ț iale ș i fără orizont ale anticorup ț iei produse taman în timpul campaniei electorale.
Scorul de la alegeri a arătat insuccesul acestei propagande în care firmele
specializate au lucrat mînă în mînă cu un GDS ve ș nic manipulabil datorită problemelor financiare, ș i astfel s-a îngropat în irelevan ț ă marele efort de a salva DNA. Să mai adaug doar că intrarea Monicăi
Macovei în politică a fost o eroare, a expus mai mult DNA, ei nu i-a adus o
influență mai mare în PDL sau nicăieri, la Bruxelles cuvîntul ei ar fi avut mai
multă trecere fără implicarea politică, etc. Macovei nu e singura, Italia e plină de fo ș ti procurori intra ț i în politică, nu e în sine nimic rău, mă mul ț umesc doar să constat că nu a
fost, cum era de a ș teptat, un succes. Iar teza ei permanentă cum că lucrurile au evoluat a ș a ș i nu altfel pentru că partidul nu l-a ascultat pe
Băsescu mi se pare greu de acceptat, cîtă vreme oamenii cei mai influen ț i ai guvernului, Boc ș i Udrea, erau oamenii lui. Cu alte
cuvinte, nu cred că dacă Băsescu era premier ș i nu pre ș edinte treaba ar fi stat altfel.
În acest moment însă, cu toate eforturile curajoase ale Oanei
Schmidt-Hăineală (nu o cunosc), povestea va reintra în normal. Asta înseamnă că o persoană mai timidă ca
Morar, Codruța Kovesi, va prelua agenția, pe fondul acelorași probleme generale raportate aici plus altele noi, și anume: lipsa unei
anticorupții veritabil naționale și condusă din interiorul guvernului, ci ghidată de Bruxelles, care vede
numai partea judiciară și deci scapă pădurea din cauza copacilor, plus o aripă radicală și anti-stat de drept a
USL care face presiuni pe față în Parlament și pe la televiziuni. Soluția este una singură, și numirile de săptămînile astea duc într-acolo, anume asumarea de către
primul ministru a anticorupției, mai cuprinzătoare decît doar partea de anchete penale, de la cel mai
înalt nivel. Să
nu ne amăgim: fiscul și ministerul de finanțe se opun din toate puterile transparenței fiscale și altor leacuri cu adevărat radicale pentru a curma sursa furtului, că aici
se dă bătălia, nu la fugărirea cîtorva care cad în plasă, că asta e greu,
tîrziu și scump, pentru cine încă nu s-a prins. Asta trebuie să facă Victor Ponta,
să creeze anticorupția lui, mai eficientă decît cea a Bruxellesului. Dar, evident, nici asta nu o să reu ș ească dacă nivelul de supraveghere din societatea civilă va rămîne la fel
de scăzut. Ca să fiu clară; oricine demască pe un primar, poli ț ai sau agent fiscal corupt face ceva superutil ș i e cu adevărat societate civilă. Cine însă face
doar conferin ț e sau proiecte sau postere cu DNA î ș i caută de treabă ș i e societate civilă de seminar. DNA are nevoie de societatea civilă să î ș i facă treaba, dar nu ca ț u ț ăr sau consultant, ci ca ochii ș i urechile sale în ț ară. La fel au nevoie toate
institu ț iile statului, niciuna nu va deveni integră ș i impar ț ială dacă nu stă nimeni cu ochii pe ea.
În încheiere, asumarea
politică a anticorupției de către Ponta, cum a fost înainte de către Băsescu, are un avantaj față de preluarea
integrală de către CSM: anume că oamenii politici plătesc din cînd în cînd
decontul ipocriziei și al eșecului, că vin alegerile. Mult mai greu să facem să plătească pe magistrați, pe care nu-i
alegem, și să aveam grijă ca dacă transferăm autoritatea la CSM să nu creăm tot un
mecanism politic, dar unul mai insidios și ascuns vederii decît ce avem acum.
deci ramane cum am stabilit, adica tot la fel.
societatea civila sa demaste corupti e greu.
Daca intr-un sat un taran demasca politistul sau primarul sau vreun bogatas, e facut apoi praf. Sau in vreo institutie publica. Te fac aia praf, fiindca marea majoritate….adica toti sunt corupti.
Nu poti lucra in vreo institutie publica romaneasca fara a fi corupt. Incepand cu ocupatul posturilor, totul e pe baza de spaga, de pile, de relatii feudale.
Greu se va iesi din asta. Iar strainilor le convine, ei vor doar resursele din pamant si pamantul.
Sunt de acord ca avem nevoie de politici si masuri anti-coruptie dincolo de ceea ce poate face DNA. Dar eu nu l-am auzit pe Ponta anuntand un astfel de program si nu stiu de unde a inteles Dna Mungiu-Pippidi ca Ponta „isi asuma anti-coruptia”. De vreme ce nu a facut decat sa-i injure pe Macovei si pe Morar pana acum, nu avem semne ca ar intentiona, mai ales ca este presedintele unui partid care nu s-a manifestat catusi de putin favorabil masurilor anti-coruptie. Deci, de unde atata optimism cand este vorba de Ponta?
Doamna Rodica, macar de-ar ajunge pe mana DNA , premiantii portocalii ai coruptiei, UDREA si BLEJNAR si tot e ceva!
ex. Cocos-Udrea infiinteaza in 2007 firma ce distribuie reactivi analize medicale si in acelasi an castiga licitatiile la marile spitale din Bucuresti si aiurea; preturile analizelor medicale cresc enorm in toata tara!
Gabriel Buzna si Mihaela Udrea, prieten respectiv ruda cu Blejnar – Udrea cumpara in 2007 ditamai viloiul din str. Paris nr.28 , cu pretul de 100.000 de euro, restul de 1.950.000euro uitand sa-l mai plateasca, primind imobilul ca pe o spaga imparateasca a regimului Basescu! Firma de avocatura a sotiei llui Blejnar pretinde 60.000de euro +TVA, cheltuieli judiciare in procesul de evacuare al chiriasilor, drept onorarii de avocat!…
A propos de fapte, nu vorbaraie
Incercati sa semnalati presupuse fapte de corutie la formularul de pe http://www.pna.ro, si daca reusiti (mesaj transmis, e-ticket, etc.) , postati aici :)
Nimeni nu poate sa nege dorinta (politica mai ales) a noii Puteri de a dovedi alegatiile din ultimii ani la adresa Udrei, Videanului, Blejanrului, chiar Basescului. Din prima secunda Ponta a ordonat controalelor interne sa „caute probe”. Si ce au gasit? Ca miine se face ANUL – iar rezultatele sunt inexistente. Niste capace de WC, niste „vacuta Kobe”, in rest acuzatiile fara acoperire (deocamdata) devoalate la Antene. Raminem la „Mihaileanu si Flota”, raminem la „Cocos”, raminem la „Borduri”…Blejnar e singurul „agatat” – dar mai mult „colateral”, la un proces prin Brasov in care el e mai mult a saptea roata la caruta… Dar Ponta continua sa fie considerat „luptatorul pentru dreptate”, vezi Doamne, „procuror care se pricepe”. Personal nu stiu daca el a finalizat in viata lui vreun dosar, daca a dus pe cineva in fata Justitiei. Iar reforma in Justitie… Sa fim seriosi, orice roman o stie (si nu se fereste sa o spuna): nici nu prea conteaza Procurorul! Procurorii sunt, ca in sketchul lui Caragiu, jucatorii. Dar Arbitrul cine-mi este, eh? Mi se pare ca Judecatorul. Iar Marea Caracatita tocmai acolo isi desfasoara tentaculele.
Bine, am inteles, practic Ponta si-a asumat raspunderea si asta e un lucru bun, ca tot el o sa plateasca. Dar vorba e, cui o sa plateasca? Ca trebuie totusi o alternativa si nu prea o vad, ca altfel lumea os a spuna ca a dat-o in bara dar e cel mai mic intre doua rele- cam asa functioneaza la noi.
De acord cu tot ce scrie D-na Alina Mungiu Pippidi despre anticoruptia dupa Morar Daniel.
Daca Ponta ar crede sincer in anti-coruptie si ar fi un adevarat politician cu aspiratii europene, atunci nu i-ar fi strans mana fostului N0049 si nu i-ar fi organizat o revenire triumfala la congresul PSD. Ce mesaj anti-coruptie da Ponta Romaniei? Eu zic ca doar cu toleranta zero se poate starpi coruptia. Sa invatam de la tinerii sicilieni care doar cu toleranta zero fata de practicile mafiote reusesc sa-si transforme insula si sa starpeasca mafia de acolo.
Anticoruptia nu e o credinta, sau Emil Boc ar fi fost eficient cu ea- nu invers cum a fost de fapt. E o chestie progamatica, pe care Ponta o poate intelege si are si puterea de a o pune in aplicare. Nu in forma exacta a vechiului regim. Nu se pune problema de incredere personala aici. E in interesul lui sa o faca, si faptul ca si-a asumat-o arata ca a inteles. Daca va si reusi depinde si de romani, cit de mult vor transmite acest mesaj si de aspru vor sanctiona devierea. Ce a zis Ponta inainte despre anticoruptie sau despre noi nu conteaza, astunci AC era perceputa ca fiind a altora si in alta tabara. Acum e el sef, lui tb sa ii cerem.
O intelege dar nu face nimic contra ei. De vorbe frumoase si goale de continut, romanii s-au cam saturat de multa vreme