De ce unele națiuni au capacitatea de a inventa și crea pe o scară grandioasă, generând progres și dezvoltare, iar altele nu? Talentul și inteligența sunt distribuite normal, deci întîmplător în natură, și cu toate acestea mai puțin de 30 de țări din lume reușesc să inoveze astfel încît să se dezvolte.
Deși atât președintele Obama cât și liderii europeni afirmă că inovația e cea care va duce la relansarea economiei din criza actuală, există oameni de știință care afirmă că inovarea nu se întâmplă peste tot. Exact țările care au mai mare nevoie să inoveze nu au capacitatea să o facă, afirmă Alina Mungiu-Pippidi într-un articol publicat în prestigiosul săptămânal ștințific ”Nature”, o variantă academică a argumentului mai vechi publicat de ea în România ca ”De ce nu iau românii premiul Nobel” (la editura Polirom).
Alina Mungiu-Pippidi afirmă că societățile au capacități diferite de a stimula inovația, și că aceasta se dezvoltă acolo unde meritul, și nu pilele sau relațiile, este încurajat. Ca dovadă este corelația exceptional de strânsă dintre corupție și capacitatea de inovare, numărul de invenții, investitiția în cercetare, calitatea universităților și finalmente braindrainul, emigrarea creierelor. AMP susține că poate prezice câte invenții vor rezulta dintr-o țară dacă știe gradul de corupție al țării respective.
Numai în nordul Europei și câteva țări care au descins istoric din acesta- SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă- găsim o majoritate de oameni care spun în sondaje că munca și inventivitatea, nu relațiile pe care le ai explică succesul în viață. Societățile meritocratice sunt puține și țările care se dezvoltă, de genul Coreei de Sud sau a Singapore o fac pentru că investesc în dezvoltarea unei asemenea societăți. Țările corupte, spune AMP, au cele mai scăzute investiții în educație și cercetare, preferînd să pună banii publici în proiecte grandioase ca aeroporturi sau autostrăzi, de unde se scurg la firme prietene. Un stadion de fotbal plătit de zece ori valoarea lui aduce mai mult profit – unei firme care cotizează la campania electorală- și voturi – toți fanii- decât o mie de burse pentru tineri să studieze matematica, deși acelea sunt mult mai ieftine, pentru că acelea nu pot fi date la nepoți și amici, ci doar unora cu aptitudine pentru matematică, spune ea.
Țările corupte au ca atare un anumit model de buget, în care găsești investiții mari și cheltuieli cu educația și sănătatea mici, că de acolo se poate fura mai puțin. Iar din investițiile lor țara cumva nu se dezvoltă, că se scurg în nisip. Cei cu capacitate de inovare, exact oamenii care trag economiile înainte, pleacă din asemenea țări, de aici corelația cu braindrainul, și rezultă un cerc vicios care explică de ce o asemenea țară nu ia premiul Nobel și rămâne sub potențial, o țară săracă și coruptă, din care talentul fuge.
Soluția propusă de AMP pentru țările europene este o monitorizare a cheltuielilor publice, inclusiv cu indicatori pentru cît de obiectiv sunt distribuite fondurile de cercetare. Asemenea indicatori pot fi incluși în noul instrument european care monitorizează politica europeană și de creștere (semestrul european) și țările pot fi recompensate sau penalizate la banii europeni în funcțe de performanță. O asemenea țară are nevoie de ajutor din exterior ca să spargă cercul vicios, crede AMP, care a organzat două ediții dintr-un program intitulat ”Coaliția pentru universități curate” cu scopul de a stimula progresul în universitățile românești, absente din topurile internaționale.
Citește articolul integral în Nature (aici)
Ilustrație de David Parkins/ Nature
Doamna Mungiu, va rog frm la urmatoarele alegeri prezidentiale sa candidati. Va multumesc.
Buna idee!!!
Am retineri in ceace priveste aceasta propunere,este foarte usor sa stam pe margine si sa strigam ,,hei rup” iar altii sa ridice.
Mi se pare un pic exagerat. Începând cu punctul de plecare. A generaliza ideea de corupție- înseamnă să ne dăm singuri peste mâini. Ar trebui plecat de la bunele intenții. Și constatat- de pildă – că UE n-a investit în dezvoltarea cercetării în țările nou aderate- și că programele de cercetare- inclusiv actualul Horizon 2020- sunt bani dați pe vrăjeli (întărirea ”inovării”- alt cuvânt din noua limbă de lemn) – și nu pe lucruri care ar putea fi făcute și care ar prezenta un pas înainte. Iar actuala paradigmă din România- cea cu ISI-urile la hectar și cu realizări evaluate de niște misterioși ”experți străini” aterizați de nu știm unde- e păguboasă la culme.
Stimata Doamna, inpartasim intr-u totul viziunea Dv. Avem in Romania, la Sacele Brasov, o fabrica care este unica in lume, un brevet de inventie romanesc, cercetare facuta in Romania, recunoastere din partea Instit. Nat. de Mecatronica, DirGen. Dl. Gheorghe Ion Gheoghe, CCIM Bucuresti , Presedinte Dl. Sorin Dimitriu, Academia Romana prin glasul cel mai autorizat, Dl. Presedinte Ionel Haiduc, si refuzul autoritatilor (Guvern, Ministere) de al introduce in Planul National de Dezvoltare a Romaniei. Exista loby extern si intern, pentru incineratoare straine, poluatoare si f. scumpe in exploatare, tocmai pentru acel procent de 10% pe care il asteapta coruptii!
Articolul este o sinteza exacta a situatiei de fapt. Cu remarca ca domenii strategice ale cercetarii, precum cea de tip Geological Survey, care s-a dovedit atat de utila in “afacerile” Rosia Montana, Rosia Poieni, Izvoarele, gaz de sist, etc. (inclusiv prin punctele de vedere pe initiative legislative) sunt acum total nefinantate, desi aduc profit de peste 100%, cu amortizare rapida (imaginati-va cat ar fi costat evacuarea populatiei la Izvoarele, propusa de un bezmetic). Singura explicatie este ca deranjeaza coruptia sau, si mai rau, pe anumiti corupti. Acum desfiintam Institutul Geologic al Romaniei (prin nefinantare si prost management). Poate ca maine vom trece la SRI si DNA, fiindca si ele ii deranjeaza pe multi.
Vreau sa va intreb dna Pipidi: de ce nu au luat premii Nobel, Paulescu,Procopiu,Odobleja,Coanda, tot din cauza coruptiei?