Apador Ch

Abuzul în serviciu devine infracţiune de corupţie în familie

Prin modificările aduse azi Codului penal, abuzul în serviciu se dezincriminează parțial și devine aproape imposibil de dovedit în practică

În sistemul actual al Codului penal, infracţiunea de abuz în serviciu nu este o infracţiune de corupţie (prin ea nu se pedepseşte lipsa de integritate), ci este o infracţiune „de serviciu” adică una prin care se protejează funcţionarea normală a instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv exercitarea în  bune condiţii a unei funcţii publice, astfel încât nici avutul public sau privat şi nici drepturile sau interesele persoanelor să nu fie prejudiciate/vătămate.

Prin modificările adoptate azi, 2 iulie 2018, de „Comisia Iordache”, a fost introdusă, la propunerea Ministerului Justiţiei, o condiţie suplimentară pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, şi anume condiţia ca abuzul/încălcarea legii să aibă ca scop obţinerea unui folos material necuvenit doar pentru autorul abuzului sau pentru cineva din familia sa. Deci, dacă s-a urmărit un folos material necuvenit, dar nu pentru autor sau familia sa, ci pentru o altă persoană (prieten, cunoscut etc.) fapta nu constituie infracţiune.

Deci, folosul material necuvenit este penal” doar în familie, nu şi pentru prieteni. Ceea ce, în practică, va duce la obţinerea de foloase materiale necuvenite pentru prieteni sau cunoscuţi, fără ca fapta să constituie infracţiune, ceea ce reprezintă nu o portiţă”, ci un adevărat defileu deschis pentru eludarea infracţiunii de abuz în serviciu, în noua variantă.

Prin această modificare, care introduce condiţia suplimentară a scopului de a obţine un folos material necuvenit, se ajunge la dezincriminarea parţială a infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece dacă încălcarea legii în exercitarea funcţiei publice nu s-a făcut în scopul (destul de greu de dovedit în practică) obţinerii folosului material necuvenit, fapta nu mai constituie infracţiunea de abuz în serviciu, chiar dacă s-a produs un prejudiciu material sau dacă au fost vătămate drepturile sau interesele legitime ale persoanelor.

Dezincriminarea parţială are efect cu privire la toate cauzele ce au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Potrivit art. 4 din Codul penal, în cazul dezincriminării, executarea pedepselor pronunţate şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte pronunţate conform vechii reglementări încetează prin intrarea în vigoare a noii reglementări.

Cu alte cuvinte, problema pragului valoric al prejudiciului material pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu a trecut într-un plan secundar, deoarece principalul impediment legat de existenţa abuzului în serviciu nu mai este pragul valoric (extrem de scăzut, circa 1900 lei, în varianta adoptată de comisie), ci condiţia suplimentară introdusă, care se referă la dovedirea faptului că încălcarea legii în exercitarea funcţiei publice s-a făcut în scopul obţinerii unui folos material necuvenit doar pentru autor sau pentru familia sa.

Prin introducerea acestei condiţii suplimentare, abuzul în serviciu a fost transformat în infracţiune de corupţie (pentru că folosirea funcției în mod abuziv a fost condiționată de scopul de a obține un folos material necuvenit). Această transformare încalcă sistematizarea normelor din Codul penal, conform căreia infracţiunile de serviciu sunt reglementate separat de infracţiune de corupţie. Or, în Codul penal, infracţiunea de abuz în serviciu se află în capitolul denumit „Infracţiuni de serviciu”, iar nu în capitolul denumit „Infracţiuni de corupţie”.

Dincolo de această inadvertenţă de natură tehnică, infracţiunea de abuz în serviciu, în noua variantă adoptată în comisia parlamentară comună, va deveni aproape imposibil de dovedit, în practică. Astfel, se va trece dintr-o extremă în alta: de la o utilizare” cu destule excese a infracţiunii de abuz în serviciu se va ajunge la scoaterea din uz a acestei infracţiuni.


APADOR CH


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Abuzul în serviciu devine infracţiune de corupţie în familie

  1. CMC

    Abuzarea „abuzului in serviciu” de catre o parte (procuratura prin procedeul „decaparii” selective) a dus la abuzul dezincriminarii „abuzului in serviciu” de partea cealalata (politicienii puterii – nici ei prea cuseri).
    Nici macar nu stiu cine are dreptate. Probabil niciunii.

    Reply
  2. Buba Libre

    AFACEREA „SPIRU HARET” REVINE IN FORTA. ATEPTAM MINERIADELE, DEVALIZAREA BANCILOR,
    UN NOU CARITAS IN FOLOSUL NOMENCLATURII

    Reply
  3. CMC

    Exista si alte opinii.
    Victor Alistar:
    „„Este de discutat pe acest articol pe trei paliere. Primul palier legat de patrimoniul comun european în materia dreptului penal, dacă se acoperă prin această faptă sau nu se acoperă abuzul de putere. Or este limpede că prin alin. 2 și teza finală de la alin. 1, care spune că orice faptă abuzivă care prejudiciază drepturile și interesele unor persoane este de natura legii penale. Al doilea lucru de văzut (…) dacă mai rămân zone de încălcare a legii în administrație care să rămână nesancționate. Vom observa că ele sunt sancționate în alte articole de lege, cum ar fi delapidarea, cum ar neglijența în serviciu, cum ar fi comportarea abuzivă. Sunt alte infracțiuni prevăzute de Codul penal. (…) Orice faptă care presupune o șpagă de orice fel, că este luare/dare, e deja prevăzută în alte articole de lege. Acest articol era foarte larg. Noi am făcut modificarea articolului 78, legea anticorupție, pe care s-au dat foarte multe condamnări, dar niciodată nu ne-am gândit că se va ajunge să se tragă de el ca de plastilină în halul acesta, ajungând în faza de neconstituționalitate. El trebuia să fie o plasă de siguranță și nu puteai proba flagrantul.””

    Reply
  4. ??????

    Opinați că modificările referitoare la abuzul în serviciu ar trebui să „evidențieze” și considerentele și concluziile deciziei CCR 405 din 2016 ?

    Reply
  5. Nelu Stiuca

    Modificările la CODUL PENAL sunt facute de catre faptuitorii, HOTI, DERBEDEI, GOLANI, ETC pentru a beneficia HOTII, BANDITII, TICALOSII, TRADATORII ,ETC. Desi DREPTUL este consacrat pentru APARAREA VICTIMILOR ele nu sunt consultate si nu participa la elaborarea legilor penale .Dar nu participa nici ELITELE ori SPECIALISTI IN DREPT , DE RENUME . IN ACEASTA SITUATIE in cazul lui DRAGNEA care a furat de la copii amariti si flaminzi , fara parinti si nu numai acuzatia de ABUZ IN SERVICIU trebuie schimbata in ACTIUNE CRIMINALA, IMPOTRIVA CELOR NEPUTIINCIOSI ORI NEJUTORATI SAU INTREPRINSA PENTRU SARACIREA POPULATIEI , ORI PENTRU EXTERMINAREA POPORULUI ROMAN.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *