Daniel Befu

Zile decisive pentru salvarea pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Romsilva și-a intensificat presiunile pentru un plan favorabil drujbelor

După prelungirea cu o lună a termenului limită de aprobare a Planului de Management pentru Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, astăzi și mâine (luni și marți), Romsilva face o nouă încercare de micșorare a zonei de protecție din aria protejată. Asta deși funcționari din Ministerului Mediului au admis, în declarații pentru România Curată, că zonarea propusă în planul realizat de cercetătorii de la USAMVB Timișoara este de bun simț.

România Curată a prezentat pe larg modul în care Romsilva încearcă să blocheze aprobarea Planului de Management realizat de USAMVB, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, și să-l înlocuiască cu un plan propriu, în care suprafața protejată ar fi mult mai mică (detalii aici). În cadrul întâlnirilor din aceste zile reprezentanții Romsilva pun presiune pe cercetătorii de la USAMVB, pentru a obține de la ei o zonare mai mică, sub riscul ca în caz contrar aceștia să piardă finanțarea primită.

”40%, cât vrea Romsilva, e foarte puțin”

Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științe Agrigole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) Timișoara, instituția care a condus proiectul de cercetare finalizat printr-un Plan de Management ce a propus anul trecut creșterea la 70% a procentului de pădure cu interdicție la tăiere, a declarat ferm că nu acceptă ca Romsilva să taie mii de hectare din pix: ”Nu. Nici vorbă. 40%, cât vrea Romsilva, e foarte puțin. Știți ce înseamnă 40%? Înseamnă doar în jur de 2.000-3.000 ha în plus, ceea ce e foarte puțin. Eu militez pentru ceea ce au făcut colegii mei, care au ajuns la mult mai mult. Eu nu am pretenția să fie toată pădurea protejată, dar nu 40%. E foarte puțin. Nu, nu”. Romsilva încă nu și-a impus varianta de Plan de Management. Rectorul USAMVB Timișoara a declarat României Curate că jocurile nu sunt încă făcute și speră însă să găsească deschidere reală din partea reprezentanților Regiei Naționale a Pădurilor, în întâlnirea care se desfășoară luni și marți la sediul Universității, unde ”se negociază, se negociază”.

Reprezentanți ai Ministerul Mediului consultați de România Curată admit faptul că procentul de pădure din Parcul Național Cheile Nerei Beușnița pe care cercetătorii l-au propus să fie protejat de drujbe este rezonabil. Mai mult, cei din minister recunosc valoarea muncii și concluziilor echipei de cercetare care a realizat Planul de Management pentru Parcul Național Cheile Nerei Beușnița.

”Este prima dată când Ministerul Mediului spune că pentru el biodiversitatea este prioritate de mandat.”

Unul dintre reprezentanții Ministerului Mediului a lăsat să se înțeleagă că deși o zonă cu interdicție la tăiere de 70% din suprafața Parcului Național, cât este varianta propusă inițial de cercetători, nu va fi agreată momentan, o suprafață apropiată de cei 55%, la cât a fost diminuată de către cercetători după negocierile cu Romsilva, este pe placul Ministerului:

”A fost o întâlnire foarte bună în interes bilateral și în conformitate cu viziunea ministerului. Din cele 37.000 ha ale parcului, 30.000 ha sunt acoperite de păduri, din care acum se propune (de către echipa de cercetători coordonată de USAMVB Timișoara) să fie introduse sub protecție integrală 15.000 ha de păduri, cu perspectiva că sunt date științifice care ne arată că e interesant de evaluat dacă se poate duce spre triplare această suprafață. Deci există niște date științifice interesante, care arată într-adevăr că se poate tripla această suprafață. Însă triplarea suprafeței trebuie corelată cu niște studii științifice ceva mai elaborate, în sensul că trebuie văzute condițiile ecologice ale speciilor, în sensul că unele specii se descurcă în condițiile unor intervenții de conservare (tăieri efectuate de Romsilva – n.r.). Sunt alte specii care nu se descurcă din punctul ăsta de vedere. Și atunci noi nu avem un studiu la momentul actual care să ia în calcul condițiile ecologice ale speciilor, adică să vedem pe ce specie o deranjează că apar, eu, omul și pe ce specie nu o deranjează. Din punctul ăsta de vedere nu s-ar putea tripla acum suprafața pentru că studiile alea lipsesc. Și mai lipsește și studiul ăla social, pentru că biodiversitate fără comunitate e mai greu, deși este un mare avantaj că majoritatea comunităților sunt la periferiile acestui Parc. Dar oricum trebuie studiată care-i oportunitatea pentru comunitate, fiindcă întotdeauna pe zonele astea se fac și studii socio-economice, sociale mai degrabă, pentru relaționarea biodiversității cu comunitatea. Pentru că pe bună dreptate Universitatea de Științe Agronomice din Timișoara spune: «Domnule, noi ne-am dus știind că trebuie să facem un studiu socio-economic și MFE-ul (Ministerul Fondurilor Europene) ne-a spus: <Nu e cazul, domnule. Cheltuiți banii  aiurea>». Deci Universitatea n-are nici o vină. A fost în intenția ei să facă și acest studiu. Este prima dată când Ministerul Mediului spune că pentru el biodiversitatea este prioritate de mandat. E foarte important să mergem înainte. Sper ca luni să agreeze (conducerea Romsilva și cercetătorii USAMVB Timișoara care elaborat planul – n.r.) că mergem pe 15.000 ha de protecție strictă și integrală și ne apucăm de perspectiva doi, în care vedem în ce măsură putem să triplăm această suprafață, adică s-o aducem la 20.000 ha”.

Situația e însă complicată de faptul că încă din prima sa zi de mandat, noul director general al Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu, a semnat un document în care amenința că nu va accepta cu niciun chip varianta oamenilor de știință. În acea primă zi de mandat, Pahonțu a atacat și reputația echipei de cercetători care au propus diminuarea zonelor în care Romsilva are voie să exploateze lemn. Cităm doar un mic fragment din afirmațiile șefului Romsilva:  ”Autorii PM nu cunosc obiectivele de conservare pentru care au fost desemnate categoriile de arii naturale”.

În urma acestor declarații dovedite ca nefondate, șeful Ariilor Protejate din Romsilva, Dragoș Mihai, a fost ulterior forțat să-și ceară public scuze în numele instituției sale. La acel moment, Ministerul Mediului s-a poziționat de partea Romsilva, asumându-și o serie de pseudo-argumente invocate de Romsilva pentru blocarea Planului de Management, argumente însă fără o susținere reală.

Acum există doar două posibilități. Fie Romsilva agreează asupra introducerii în zona de protecție strictă și integrală a 55% din suprafața Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, fie Romsilva va reuși să-și impună varianta de Plan de Management cu o zonă de protecție de doar 40%. Între timp, după cum au semnalat membrii ong-ului GEC Nera, în zonele care ar trebui să fie protejate conform planului făcut de USAMVB, se taie lemn în mare viteză…

***

Citește și:

ALERTĂ! Astăzi se votează pentru masacrul pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița! Incredibilă serie de presiuni și abuzuri marca Romsilva

Cine îl minte pe ministrul Mediului (documente). Și cum și-a schimbat Romsilva strategia, după ce RC i-a dezvăluit planul de făcut praf pădurile din Parcul Național Cheile Nerei

DOVADA FOTO: Ce se întâmplă când Ministerul Mediului merge ”pe mâna” Romsilva. VEZI cum se distruge Parcul Național Cheile Nerei

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

12 thoughts on “Zile decisive pentru salvarea pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Romsilva și-a intensificat presiunile pentru un plan favorabil drujbelor

  1. Calin Dejeu

    Toata lupta aceasta a procentelor nu face decat sa ne arate ce stat corupt si anti-natura avem. Autoritatile se fac ca nu inteleg esentialul, ca nu inteleg despre ce-i vorba. Parcurile nationale se declara pentru conservare. Sunt acele teritorii, infime procentual, care in orice tara din lume sunt lasate naturii. Intreg teritoriul unui parc national este pentru ca natura sa-si desfasoare cursul firesc, iar cursul naturii nu implica drujbe (sau hidrocentrale)! Mi-a explicat un ceh de ce totusi in parcurile europene exista zonare, in sensul ca la margine exista o zona tampon (care ideal ar fi sa fie in afara parcului). Pentru ca acolo unde lasi natura in pace nu ai voie sa intervii nici macar la un atac al ”daunatorilor”. Si atunci iti trebui zona tampon in care sa opresti un astfel de atac ca sa nu vina niste isterici care au padure langa parc si sa urle ca din cauza parcului le este ”atacata” padurea. Dar in Cehia si cand au taiat in parc au lasat copacii acolo (doar au curatat scoarta), ca sa arata a nu taie ca sa faca bani din lemn, si tot a fost scandal si bataie intre ecologisti si politie si justitia (pentru ca ei au asa ceva) le-a dat dreptate ecologistilor. Evident ca nici in Cehia nici in alta tara europeana niciun pac national nu este administrat de un omolog al Romsilvei. Un astfel de conflict de interese este de neconceput intr-o tara care are macar vagi pretentii de stat de drept.
    https://www.foeeurope.org/legal-victory-struggle-sumava-010214

    Reply
  2. G.A.

    Tot despre Sumava NP:
    (KŘENOVÁ, Z., KINDLMANN, P., 2015 – Natura 2000 – Solutions for Eastern Europe or just a good start? The Šumava National Park as a test case, Biological Conservation, 186, pp. 268-275.)

    Natura 2000 is a unique EU-wide network of protected areas, which aims to maintain European biodiversity
    or at least prevent its worsening based on two Directives: Bird Directive 79/409/EEC and Habitats
    Directive 92/43/EEC. It is assumed that this will assure the long-term survival of Europe’s most valuable
    and threatened species and habitats. The new member states implemented the Natura 2000 Directives in
    their own legislation as a part of the EU-integration process. Here we present the practical difficulties of
    implementing these directives in the Czech Republic as a warning of the problems likely to be encountered
    in post-communist countries. Our results are mainly based on a case study of the Šumava
    National Park. We analyze, why Natura 2000 may not work here and look for possible solutions, which
    would require changes in Natura 2000 policies and their implementation in national policies. We show
    five examples of activities, which were performed or are still planned despite the fact that Natura 2000
    evaluations have clearly shown that they have or would have had significant negative effects on Natura
    2000 habitats and species. These include canoeing in pearl mussels core zones, logging of spruce stands,
    park zonation and management, and ski lift and tourist trails in capercaillie core zones. We deduce that
    the unstable political conditions together with the weak position of the state representatives in the Czech
    Republic result in a situation in which the last remnants of justice together with newly implemented EU
    directives easily disappear. We then show that the problems encountered in implementing Natura 2000
    directives in the Czech Republic are likely to affect their successful implementation in most other postcommunist countries. EU is supporting these countries financially, but this support should be much more
    conditional on full implementation of EU laws. Environmental subsidies should be conditional on fulfilment
    of the country’s obligations to EU nature protection. Proper use of EU money should be directly controlled
    by central EU authorities, not left entirely to the recipients, the member states.

    Reply
  3. Diana R.

    Ministerul Fondurilor Europene a fost infiintat in decembrie 2012, deci ulterior etapei de programare a majoritatii proiectelor POS Mediu. Necesitatea acelor studii socio-economice a fost judecata, in principal, dupa numarul de proprietari de terenuri din interiorul unei arii protejate, deci daca numarul lor si suprafetele in cauza puteau fi evaluate ca relevante. Din acest motiv, in unele situatii, studiul socio-economic nu a fost considerat ca fiind necesar.

    Reply
  4. Câmpeanu

    Cerințele ecologice ale speciilor cam sunt cunoscute (spre exemplu, râșii din Cheile Nerei – Beușnița nu sunt ierbivori și nici nu au teritorii de zeci de mii de kmp). Există studii științifice în alte țări și există exemple de bune practici chiar pe portalul Natura 2000. Iar întrebarea subsecventă vine de la sine: cei care au protejat până acum, au făcut-o după horoscop ? Nu, ci după legi solide ca șvaițerul și cu un dispreț suveran față de știință.
    Zona de protecție strictă și cea integrală pot să fie și de 10 %, dacă așa vor comunitățile, așa vrea guvenul, așa vrea lobby-ul industriei lemnului. Numai să fie scris, argumentat și semnat. Nimeni nu mănâncă articole științifice. Folosirea argumentelor de circumstanță (necesitatea studiilor amănunțite, tipuri funcționale de păduri, parcele care au suferit intervenții antropice și nu mai pot fi restaurate, lipsa studiilor socio-economice, bujorul din Pădurea Comana, bla-bla-bla) la nivelurile înalte este simptomatică și rușinoasă.
    După ce va fi micșorată drastic zona de ipocrizie, poate începe discuția.
    În rest, suntem niște săraci cu duhul și curajul. În curând vom aduce la același nivel și dotarea noastră cu natură.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Câmpeanu: ipocrizia maximă e alta: compensarea proprietarilor (din bani europeni) de terenuri și păduri din zonele protejate a fost amânată în mod abuziv de autoritățile române până când la nivelul CE s-a ajuns la concluzia că ”programul de compensare nu e eficient” – păi nu a fost eficient pentru că nu a fost implementat! iar acum, cei care au blocat implementarea lui (ca să poată tăia după cum vrea mușchiul lor) vin și aduc ca și ”argument” faptul că protecția ar dăuna comunităților și de ce EU nu dă compensații (!!!)

      Reply
      • Câmpeanu

        Da, nici autostrada râșilor nu poate trece peste un teren decât după ce respectivul teren a ajuns pe mâini nobile, ulterior compensate.
        Succesiunea logică este următoarea: cumpărăm, dup-aia ne compensăm. Dar la Cheile Nerei nu prea merge decât cu puține terenuri (80 și ceva % este statul). Un stat prost nu este compensat: dimpotrivă !
        Și la fiecare raportare către CE și UE se va constata că „au fost făcute eforturi substanțiale și s-au înregistrat progrese notabile, dar …”

        Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *