Hidroelectrica a pierdut, definitiv, ieri, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul prin care a încercat declasarea sitului Natura 2000 în care vrea să dezvolte proiectul de la Răstolița. Hidroelectrica a dat în judecată Ministerul Mediului pentru a obține declasarea, dar reprezentarea efectivă a intereselor naturii și ale oamenilor care depind de aceasta fost făcută de Agent Green, care a intervenit în proces.
Actualul ministru al Mediului, Micea Fechet, este un susținător al proiectului, alături de colegul lui de partid (PNL) și Guvern Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Respingerea acțiunii Hidroelectrica dă dreptate, încă o dată, celor care susțin că dincolo de distrugerile uriașe pe care le provoacă mediului, autorizarea și continuarea lucrărilor la baraj sunt ilegale.
Decizia Înaltei Curții de Casație și Justiție; captură de ecran
Iar în rândul actelor ilegale intră și acordul de mediu, eliberat recent de APM Mureș, pentru defrișarea pădurilor din prima etapă a proiectului, care, în mod fals și manipulator, a fost și este prezentat opiniei publice de către domnii Burduja și Fechet, ca acord de mediu pentru proiectul hidroenergetic.
Eliberarea acordului de mediu pentru defrișare e, de fapt, o diversiune, în condițiile în care Legea 292/2018 și OUG 57/2007 interzic expres astfel de proiecte în arii naturale protejate, respectiv obținerea unui acord de mediu pentru investiții deja făcute sau realizate.
Prin respingerea declasării sitului Natura 2000 Călimani – Gurghiu se confirmă, o dată în plus, că și acordul de mediu obținut pentru defrișare este ilegal, pentru că intră pe lista activităților interzise expres într-o arie naturală protejată.
Potrivit Agent Green, organizația de mediu intervenientă în proces, Hidroelectrica a invocat, în cererea de declasare, că pădurile ar fi fost incluse în situl Natura 2000 ”din greșeală” (cum ar veni situl includerea unui habitat forestier într-un sit al cărui scop este protejarea unor habitate forestiere s-ar fi făcut ”din greșeală”!).
”Legislația este clară în privința habitatelor și speciilor, iar limitele ariilor protejate nu se pot muta din pixul unor politicieni vremelnici anti-europeni și anti-natură. Câștigând acest proces ne-am asigurat că țara noastră evită un infringement care ar fi putut costa bugetul de stat multe milioane de euro”, arată Cătălina Rădulescu, avocata Agent Green, citată într-un comunicat de presă transmis de organizația de mediu.
În proces, Hidroelectrica a încercat declasificarea ariilor protejate de interes european din munții Călimani și Gurghiu prin anularea ordinului de ministru prin care s-a aprobat lista ariilor protejate Natura 2000 de interes european propuse. Hidroelectrica pretinde că pădurea pe care o doresc defrișată a fost inclusă din greșeală aria protejată. În realitate tocmai această pădure este cea mai prețioasă din zonă fiind un habitat considerat prioritar rar de legislația UE (cod 91E0*): Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior -Alnopadion, Alnion incanae, Salicion albae, arată în comunicatul Agent Green.
Noua lege europeană pentru restaurarea naturii obligă fiecare Stat Membru să renatureze cel puțin 20% din suprafață până în anul 2030 și toate ecosistemele care necesită restaurare până în anul 2050. Nu mai puțin de 25.000 de km de cursuri de apă trebuie să curgă din nou libere, se mai arată în comunicatul ong-ul de mediu (integral, aici).
Respingerea recursului înaintat de Hidroelectrica este decizie definitivă. Suspendare și anularea acordului de mediu eliberat de APM Mureș pentru defrișare a fost contestat în instanță de către Declic, procesele fiind în desfășurare.
Citește și:
