Protestele civice pentru salvarea Parcului IOR s-au desfășurat periodic în ultimii doi ani, cu o creștere în intensitate în primăvara, vara și toamna acestui an
În documentul de lucru al Comisiei pentru Mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților cu amendamente la proiectul legislativ al Noului Cod Silvic apare mențiunea că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) îl susține pe cel referitor la sancționarea penală a distrugerilor de copaci, în orice mod, aflați în parcuri și alte zone verzi din orașe. Amendamentul ar putea fi adoptat de comisie în primele zile ale săptămânii viitoare.
Societatea Academică din România (SAR) și România Curată au solicitat, încă de la primele dezbateri publice, din vara și toamna anului trecut, reintroducerea acestei sancțiuni penale în Codul Silvic, așa cum a fost și până în 2020. Până acum, poziția MMAP a fost de respingere a solicitării, schimbarea survenind în urma distrugerilor cu repetiție din Parcul IOR și a mobilizării civice a cetățenilor în ultimele luni.
De ce s-a dezincriminat, în 2020
Dezincriminarea tăierilor și distrugerilor de arbori din afara fondului forestier național (cum sunt cei din parcuri și din alte spații verzi) a survenit în contextul unei modificări a definiției materialului lemnos din Codul Silvic, care a blocat una dintre metodele larg răspândite pentru acoperirea tăierilor ilegale de păduri (Metoda Tocătorul). Incluzând tot materialul lemnos în definiție (inclusiv crengile și alte resturi), s-a argumentat că există riscul deschiderii unor dosare penale pentru cei care își curăță pajiștile și livezile.
De dezincriminare au profitat, însă, proprietarii și administratorii unor parcuri și zone verzi, în special din București, care s-au apucat de defrișări pentru a ”elibera” locul unor dezvoltări imobiliare ulterioare. Amenzile contravenționale sunt absolut derizorii în raport cu valoarea terenurilor vizate de dezvoltări imobiliare.
Reincriminarea și sancționarea penală a unor asemenea distrugeri a fost propunerea SAR și România Curată transmisă MMAP încă din august 2023, în timpul primelor dezbateri publice legate de proiectul legii Noului Cod Silvic. De asemenea, am susținut acest amendament și în timpul dezbaterilor din comisiile de specialitate de la Senat, din această primăvară.
Ministrul Mircea Fechet s-a opus, însă, atunci, arătând că parcurile ar fi protejate de Legea spațiilor verzi. În realitate, actuala Legea a spațiilor verzi nu apără împotriva unor asemenea fapte, iar propunerea unei noi legi a spațiilor verzi, care prevede sancțiuni mai dure, este depusă din 2018 și blocată din 2020 la Camera Deputaților, fără perspective de a fi adoptată prea curând într-o formă conformă cu scopul ei inițial.
Tot în timpul dezbaterilor din comisiile de specialitate de la Senat, ministrul Mircea Fechet a minimalizat distrugerile din Parcul IOR, când i-am prezentat imagini și filmări cu ele.
Distrugeri cu repetiție în IOR și moblizarea civică
Peste vară și în toamnă, distrugerile s-au amplificat în Parcul IOR, cu o escaladări succesive, cu incendieri declanșate inclusiv cu Poliția și Pompierii în zonă (!) ori cu amenințări la adresa cetățenilor și jurnaliștilor, în ultimele zile, tot cu Poliția (națională și cea locală) de față! În același timp, membrilor grupurilor civice care se implică pentru menținerea zonei retrocedate din IOR ca parc au organizat mai multe acțiuni de protest, inclusiv în fața sediului PNL din București.
NOTĂ: Nu e exclus că incendierile și tăierile abuzive din zona retrocedată a Parcului IOR să se fi intensificat în ultima perioadă tocmai pentru a le finaliza înainte ca asemenea fapte să fie reincriminate penal și/sau amenzile să fie mărite considerabil.
Chiar dacă apare o solicitare de clarificare, în documentul de lucru al Comisiei pentru Mediu de la Camera Deputaților, apare mențiunea că MMAP susține amendamentul
Forma amendamentului depus la comisiile de raport din Camera Deputaților a fost redactată de deputați USR și prevede pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 6 ani sau amendă (penală – n.a.) pentru ”distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate în afara FFN (fondul forestier național – n.a.), dacă aceasta acoperă mai mult de 100 de metri pătrați și arborii prezenți au atins cel puțin înălțimea de 10 metri. Tentativa se pedepsește”.
Săptămâna trecută, am transmis comisiilor de raport pe Noul Cod Silvic, din partea României Curate, o formă a acestui amendament cu sancțiuni în praguri progresive mai mari în funcție de mărimea suprafeței afectate și/sau de repetarea faptelor.
IMPORTANT: Chiar dacă programul Comisiei pentru Mediu și echilibru ecologic pentru săptămâna viitoare nu a fost publicat pe site-ul Camerei Deputaților (până la ora redactării prezentului articol), România Curată are informații din mai multe surse legate de convocarea unei ședințe de dezbateri generale a legii Noului Cod Silvic, pentru luni, 4 noiembrie, de la ora 17.00.
Pentru a fi adoptat Noul Cod Silvic, proiectul legislativ are nevoie de rapoarte de la Comisiile pentru Mediu, Juridică, respectiv Agricultură și Silvicultură, apoi de votul în plen al Camerei Deputaților (în calitate de cameră decizională) și de promulgare de către președintele României.
Citește și:
